Horváth: 66% dintre executivii din industria farmaceutică și biotehnologică anticipează o creștere solidă a profitului în 2025

În ciuda unui context economic global marcat de volatilitate și de provocări legate de reglementările și costurile ridicate din Europa, companiile europene din domeniul farmaceutic și biotehnologic își păstrează optimismul cu privire la evoluția profitabilității. Potrivit unui studiu realizat de Horváth, companie internațională de consultanță în management, cu o prezență pe piața românească din 2005, 66% dintre executivii din acest sector se așteaptă la o creștere a profitului de peste 5% în 2025 și 2026.

Această tendință pozitivă este susținută de măsuri strategice de eficientizare și ajustare structurală, în contextul unei viziuni prudente asupra creșterii veniturilor, conform celei mai recente ediții a studiului „Life Sciences Executives Flash Report”.

Deși majoritatea companiilor rămân optimiste cu privire la venituri, prognozele pentru 2025 sunt mai temperate comparativ cu anul anterior. În ceea ce privește personalul, doar 14% dintre respondenți anticipează o creștere a numărului de angajați,  în timp ce 61% anticipează stagnarea sau chiar reducerea acestuia.

Reducerea costurilor administrative rămâne o prioritate esențială pentru liderii industriei, 60% dintre aceștia identificând acest obiectiv drept principalul factor de creștere a profitului. În paralel, automatizarea proceselor repetitive prin tehnologiile bazate pe inteligența artificială (AI) devine o practică tot mai frecventă, contribuind semnificativ la creșterea eficienței operaționale și reducerea cheltuielilor administrative. Totodată, costurile de cercetare și dezvoltare (R&D) sunt considerate un risc important de 37% dintre respondenți, din cauza prețurilor ridicate ale tehnologiilor avansate și a reglementărilor din ce în ce mai stricte.

Prioritățile pentru 2025 includ optimizarea costurilor și stabilizarea profitului, urmate de transformarea digitală și implementarea soluțiilor AI, dar și de adaptarea modelelor organizaționale. De remarcat este și încrederea crescută în fuziuni și achiziții (M&A), considerate de 53% dintre executivi drept un vector important de creștere, în contextul în care lansările de produse noi și extinderea geografică sunt abordate cu tot mai multă prudență.

Executivii intervievați anticipează și o serie de riscuri semnificative pentru anul în curs. Printre acestea se numără lanțurile de aprovizionare extinse, care îngreunează accesul la materii prime critice, cum ar fi flacoanele din sticlă specială sau substanțele de bază pentru formule terapeutice. De asemenea, restricțiile bugetare din sistemele publice de sănătate, evidențiate de recentele inițiative legislative din SUA, reprezintă un obstacol major pentru rentabilitate. Nu în ultimul rând, peste 60% dintre respondenți se declară îngrijorați de lipsa competitivității Europei în raport cu alte regiuni, din cauza costurilor ridicate de producție și a reglementărilor mai stricte.

Cu toate acestea, Europa rămâne un hub esențial pentru industria farmaceutică și biotehnologică, beneficiind de o populație în proces de îmbătrânire – ceea ce generează cerere tot mai mare pentru terapii avansate – și de inițiative la nivel european care încurajează investițiile în cercetare și inovare.

„Pentru a rămâne competitive la nivel global, companiile europene din sectorul farmaceutic și biotehnologic trebuie să combine eficientizarea costurilor cu investițiile strategice în inovație, în special în tehnologiile digitale și inteligența artificială. Deși estimările privind profitabilitatea sunt mai prudente în 2025 față de 2024, există așteptări semnificative legate de inovațiile AI, despre care 70% dintre respondenți sunt convinși că vor revoluționa piețele și modele de business”, declară Maria Boldor, Partner și Managing Director, Horváth România.

Studiul Horváth „Life Sciences Executives Flash Report” a fost realizat la începutul acestui an, pe un eșantion de 30 de directori executivi din companii multinaționale active în sectorul farmaceutic și biotehnologic. Din totalul respondenților, 54% au venituri anuale între 1 și 10 miliarde de euro, 23% au venituri de peste 10 miliarde de euro, iar 23% au venituri sub 1 miliard de euro.