Noul preşedinte al României se confruntă cu sarcina dificilă de a reduce cel mai mare deficit din UE (Reuters)

Cu toate acestea, Nicuşor Dan trebuie acum să desemneze un prim ministru care să conducă a doua cea mai mare economie din Europa Centrală şi să reducă deficitul bugetar, care anul trecut a atins 9,3% din PIB, peste vârful din timpul pandemiei.

"Victoria lui Nicuşor Dan în alegerile prezidenţiale din România reduce tensiunile politice şi sprijină alinierea cu UE. Însă reducerea deficitului fiscal, absorbţia slabă a fondurilor europene şi întârzierea reformelor rămân o provocare pentru autorităţi", spune Brian Marly, analist la agenţia de rating Scope.

Chiar dacă ponderea veniturilor guvernamentale în PIB-ul României este una din cele mai mici din blocul comunitar, Nicuşor Dan a exclus varianta majorării taxelor înainte de votul de duminică şi a spus că se va concentra pe accesarea fondurilor europene şi reducerea risipei în sectorul public.

Tăierea salariilor şi pensiilor ar putea declanşa critici, după ce măsurile destinate reducerii cheltuielilor la începutul anului au dus la proteste. Un nou guvern va trebui să includă cel puţin trei din cele patru partide pro-europene, în timp ce extrema dreaptă, care controlează o treime din locurile din Parlament, ar putea să organizeze proteste împotriva reducerilor bugetare.

Însă având în vedere că următoarele alegeri sunt programate abia pentru 2028, noul guvern, care ar putea fi format în trei-patru săptămâni, are un oarecare spaţiu de manevră.

Unii investitori sunt de părere că performanţele lui Nicuşor Dan de a stabiliza situaţia financiară a Bucureştiului constitue un semnal promiţător, în timp ce persoana aleasă pentru postul de prim ministru, Ilie Bolojan, a calmat pieţele.

Indicatorul JPMorgan privind expunerea la obligaţiunile internaţionale ale României a fost modificat la "marketweight" (valoarea acordată ratingului unui instrument cu venit fix dacă marja de credit este aliniată cu aşteptările pieţei) de la "underweight" (când investitorii sunt sfătuiţi să-şi reducă deţinerile), iar în cazul bondurilor locale guvernamentale, la "overweight" (când analiştii cred că evoluţia va fi mai bună în viitor) de la "marketweight".

De asemenea, obligaţiunile internaţionale româneşti s-au apreciat cu până la trei cenţi iar leul românesc s-a apreciat cu peste 1%. Analiştii de la ING sunt de părere că principalul beneficiar ar urma să fie cursul de schimb, "noul prag urmând să fie cel de 5,05 lei pentru un euro".

Însă, creşterea economică a României a încetinit treptat iar Comisia Europeană se aşteaptă la un deficit bugetar de 8,6% în acest an şi unul de 8,4% în 2026, cu mult peste ţinta Guvernului de la Bucureşti, de 7%, prevăzută în planul pe şapte ani aprobat de UE. Comisia susţine că, dacă va fi implementat corect, planul fiscal al României ar putea reduce semnificativ deficitul, însă datoria României va continua să crească.

România are în prezent cel mai mic rating de tip investment grade din partea S&P, Fitch şi Moody's, care au toate trei o perspectivă "negativă".

La începutul acestei luni, S&P a avertizat că procesul de elaborare a politicilor în România va deveni mai fragmentat şi mai puţin stabil în lunile următoare, indiferent de rezultatul alegerilor.

"După aprecierea iniţială de după alegeri, credem că piaţa va dori să vadă mai multe acţiuni din partea guvernului pe partea fiscală pentru a contracara viziunile negative din partea agenţiilor de rating", a declarat economistul ING, Frantisek Taborsky.