Obiectivul României privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul total este de 86 ,1 %, în 2050 (proiect Strategie)

Obiectivul României privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie pentru anul 2035 este de 41,1%, iar pentru 2050 de 86,1%, conform proiectului Strategiei Energetice a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050, lansat vineri în dezbatere de Ministerul Energiei.

"Ţintele vor fi îndeplinite, în principal, prin creşterea capacităţii instalate de producere a energiei din surse hidroenergetice, eoliene şi solare şi geotermale, precum şi prin electrificarea parţială a sistemelor de încălzire şi răcire. Biomasa va continua să aibă un rol important, dar ponderea sa în totalul SRE va scădea de la 52% la nivelul anului 2023 la 29% în 2035", se menţionează în document.

În ceea ce priveşte producţia de energie electrică, România urmăreşte menţinerea mixului său energetic diversificat, reducând în acelaşi timp emisiile de gaze cu efect de seră prin creşterea susţinută a capacităţilor de producţie din surse cu emisii scăzute sau zero. Obiectivul pentru 2035 este atingerea unei capacităţi instalate de producţie a energiei electrice de 40 GW, marcând o creştere de 95% fată de 2020.

Din capacitatea proiectată pentru 2035, aproximativ 82,1% va proveni din surse regenerabile, asigurându-se astfel utilizarea resurselor interne pentru producerea de energie electrică.

"Capacităţile instalate de energie eoliană şi solară reprezintă un element esenţial al acestei tranziţii. România şi-a asumat în cadrul STL (Strategia pe termen lung a României pentru
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră - România Neutră în 2050) la nivelul 2035 o capacitate instalată de energie eoliană şi solară de aproximativ 24 GW, indicând astfel o creştere de 5 ori mai mare comparativ cu capacităţile instalate de energie eoliană şi solară la nivelul anului 2021 (3 GW energie eoliană, respectiv 1,4 GW energie solară)", scrie în proiectul de Strategie.

De asemenea, se prevede că toate capacităţile de producţie a energiei electrice din surse nucleare vor rămâne relativ constante, cu introducerea unor capacităţi noi începând din 2029.

Capacităţile pe bază de huilă şi lignit sunt planificate să fie eliminate treptat până la finalul lui 2031, în timp ce capacităţile pe bază de gaz natural vor fi pregătite să utilizeze gaze verzi, precum hidrogenul, începând din 2036.

Totodată, traiectoria estimată prevede instalarea unor capacităţi noi de producţie a energiei electrice şi termice în cogenerare pe bază de hidrogen, pe bază de biomasă şi pe bază de biogaz, precum şi instalarea de noi capacităţi hidro până în 2050. Pentru a realiza aceste obiective, este necesară creşterea capacităţii României de a atrage finanţare europeană pentru dezvoltarea proiectelor de generare din surse regenerabile, în vederea asigurării mecanismelor de finanţare necesare.

În sectorul încălzirii şi răcirii, pe lângă cogenerarea de înaltă eficienţă, se vor folosi şi alternative, precum: producţia pe bază de biomasă în urbanul mic; sursele regenerabile alternative de încălzire pentru locuinţele individuale şi ansamblurile noi de locuinţe; alternative de cvartal din surse regenerabile; soluţii individuale sau colective de tipul pompelor de căldură (fie de sine stătătoare, fie în configuraţie "hibrid", împreună cu o centrală pe gaz în condensare), sau a panourilor termice şi solare.

Se vor promova şi proiecte pentru valorificarea energiei reziduale din industrie, acolo unde aceasta este disponibilă şi este posibilă utilizarea în sistemele de încălzire şi răcire.

"Ponderea SRE-Î&R va reprezenta 42,9% din consumul final brut de energie în sectorul încălzire şi răcire la nivelul anului 2035, respectiv 75,8% la nivelul anului 2050, urmare a utilizării crescute a pompelor de căldură, a colectoarelor solare termice, precum şi a gazelor verzi cum ar fi hidrogenul verde. Totodată, pentru a atinge traiectoria estimată a ponderii SRE-Î&R prevăzută în STL - România Neutră la orizontul anului 2050, este necesară instalarea a câte 10 MW de capacităţi noi de cogenerare pe biomasă în fiecare an până în 2050, precum şi instalarea a câte 5 MW de capacităţi noi de cogenerare pe hidrogen anual în perioada 2031 - 2040, respectiv 40 MW în fiecare an din 2041 până în 2050", se mai arată în proiect.

STL prevede creşterea ponderii pompelor de căldură pentru procesele de încălzire şi răcire, reducând ponderea pentru biomasă şi gazele naturale. Ponderea pompelor de căldură în cadrul cererii de energie utilă pentru încălzire şi răcire în 2050 va fi de 25% în scenariul România Neutră.

În plus, pentru a atinge traiectoria estimată în STL, ponderea colectoarelor solare termice din totalul energie utilă necesară pentru încălzirea apei va fi de 28%, la nivelul anului 2030, şi de 54% în 2050, în mediul urban, respectiv 16% la nivelul anului 2030 şi 33% la nivelul anului 2050, în mediul rural.

În privinţa dezvoltării producţiei descentralizate de energie şi a auto-producţiei, obiectivul este de a încuraja adoptarea tehnologiilor de prosumator şi creşterea capacităţii instalate de producţie descentralizată de energie. Scopul este atingerea unei ţinte de 2,5 GW capacitate totală instalată a prosumatorilor în 2030.

"Această tranziţie către un sistem energetic distribuit va permite consumatorilor să-şi reducă costurile energetice şi să producă energie curată şi sustenabilă", se menţionează în document.

Pentru 2035, România îşi propune să aducă o contribuţie echitabilă la realizarea ţintei de decarbonare a UE şi va urma cele mai bune practici de protecţie a mediului. Schemele de sprijin pentru SRE, evoluţia costului cu emisiile de gaze cu efect de seră, în coroborare cu o creştere a performanţei tehnologiilor de producere a energiei din surse regenerabile, raportată la scăderea
costurilor investiţionale şi operaţionale, va accelera tranziţia energetică în România", subliniază sursa citată.

Astfel, se preconizează că emisiile GES aferente sectorului energetic vor ajunge la 11,1 milioane tone echivalent CO2 la nivelul anului 2035, o reducere de 89% faţă de anul 1990.

Prin implementarea politicilor şi măsurilor existente se aşteaptă ca ponderea SRE în consumul final brut de energie să crească la 41,1% în 2035 şi la 86,1% în 2050, faţă de o pondere de
24,4% în 2020. Energia eoliană, cea solară, hidroenergia şi biomasa vor avea cele mai importante ponderi din totalul de SRE în 2035. Până în 2050, hidrogenul regenerabil ar putea
avea, de asemenea, o contribuţie majoră, atingând o pondere de aproape 30% raportat la consumul final brut de energie din SRE

Ponderea SRE în energie electrică (SRE-E) va ajunge la 58,5% în 2035 şi la 80,4% în 2050, ca urmare a construirii şi punerii în funcţiune a noi capacităţi de producţie a energiei electrice
din SRE (în principal, eoliene şi solare). În acelaşi timp, este preconizată înlocuirea mai multor grupuri pe cărbune cu unităţi în ciclu combinat alimentate cu gaze naturale şi unităţi bazate pe
SRE, retehnologizarea unor unităţi nucleare existente, construcţia de noi unităţi nucleare de mari dimensiuni şi a primelor centrale de tip RMM (reactoare modulare de mici dimensiuni) până în 2035.

În afară de SRE (hidroenergie, eolian şi solar), se vor extinde capacităţile de generare curate din surse nucleare şi cu emisii scăzute pe bază de gaze, pentru un mix energetic diversificat şi echilibrat cu emisii reduse de carbon.

La capitolul modernizare a centralelor în cogenerare existente şi construirea unor grupuri noi care să înlocuiască capacităţile existente poluante, aceasta va avea drept rezultat creşterea eficienţei energetice a agregatelor centralelor aflate în exploatare şi promovarea producerii de energie electrică şi termică în centrale de cogenerare de înaltă eficienţă.

"În 2050, producţia totală de energie electrică va depăşi 100% din consumul final brut, întrucât o parte va fi folosită pentru producţia de hidrogen verde", se arată în proiect.

La nivelul anului 2050, un nou ciclu de investiţii va fi necesar pentru înlocuirea capacităţilor de producţie instalate în perioada 2020-2030, care îşi vor ajunge la sfârşitul duratei de viaţă. Aceasta va impune şi necesitatea de a găsi soluţii de reciclare sau depozitare în siguranţă a componentelor utilizate.

În orizontul aceluiaşi an se estimează necesitatea de a asigura echilibrarea pentru 15-20 GW instalaţi în centrale cu producţie intermitentă, la nivelul SEN. În acest sens,suplimentar capacităţilor existente, se remarcă oportunitatea dezvoltării sistemelor de baterii de mare capacitate sau a sistemelor de baterii de capacităţi mijlocii sau mici dispersate geografic, ca soluţie marginală pe piaţa de echilibrare.

În această direcţie, tehnologii, care în prezent sunt costisitoare, dar care ar putea deveni fezabile economic şi oportune, în funcţie de progresul tehnologic şi de evoluţia
sectorului energetic, sunt celulele de combustie prin proces de hidroliză, pe bază de energie din SRE şi alte tehnologii de producere a energiei cu emisii reduse de carbon, punctează documentul.