Peste 47.500 de firme figurează la 2.440 de adrese din România şi au datorii la buget de aproape 30 miliarde de lei (audit)

Constatările auditorilor au evidenţiat deficienţe privind: evidenţa contabilă a veniturilor statului şi evidenţa analitică pe plătitori; stabilirea riscului fiscal; activitatea în domeniul preţurilor de transfer; activitatea de soluţionare a cererilor de rambursare a TVA; colectarea creanţelor bugetare din TVA şi impozit pe profit.

"Pe baza datelor primite de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Centrul Naţional pentru Informaţii Financiare şi Oficiul Naţional Registrul Comerţului, echipa de audit a Curţii a efectuat o analiză, ajungând la concluzia că este necesară investigarea contribuabililor care au sediile fiscale la aceeaşi adresă şi care înregistrează datorii importante la bugetul de stat. În cadrul analizei, auditorii au semnalat: în România sunt 2.440 de adrese ce însumează peste un milion lei datorii/adresă către bugetul statului la data de 31.12.2023, la care sunt înregistrări multiple de societăţi comerciale. Numărul total de firme care au sediul social declarat la aceste adrese identificate este de 47.513, cu datorii totale cumulate de aproape 30 miliarde de lei (29.666.938 mii lei); au fost identificate 361 de adrese la care funcţionează mai mult de 10 firme, dintre care 72 de adrese la care funcţionează mai mult de 100 firme în aceeaşi locaţie", se arată în comunicat.

Curtea de Conturi a punctat, totodată, că, în vederea combaterii acestui fenomen, sunt necesare modificări asupra cadrului legal actual care permite înregistrarea la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului a unui număr de sedii sociale multiple, la aceeaşi adresă, inclusiv pe baza unor contracte de asistenţă juridică, ce devin în fapt permanente.

Instituţia precizează că a identificat un număr mare de adrese pe teritoriul României la care sunt înregistrate sediile sociale aparţinând unor sute şi mii de firme (la aceeaşi adresă), dintre care cele mai multe în Bucureşti. Astfel, la o adresă din Bulevardul Bucureştii Noi, sectorul 1, aveau sediul profesional declarat în acelaşi spaţiu un număr de 6.061 persoane fizice autorizate, precum şi 2.398 de societăţi comerciale. Tot în sectorul 1, la o adresă de pe strada Argentina, aveau sediul social declarat 1.895 de societăţi comerciale, cu datorii cumulate de 465.708 lei. Un alt exemplu este în sectorul 2, unde, într-un singur apartament dintr-un imobil de pe strada Arhitect Grigore Ionescu, funcţionau 2.736 de firme, cu un sold total al datoriilor de 124.773.065 lei (la 31 decembrie 2023).

"Riscul fiscal determinat de funcţionarea într-un sediu social situat la aceeaşi adresă cu alte zeci, sute sau chiar mii de firme ar trebui evaluat de organele fiscale. (...) analiza riscului fiscal existent în cazul unui mare număr de firme cu sediul social declarat la aceeaşi adresă va permite organelor de control fiscal să identifice acele grupuri de persoane specializate în asigurarea transferului firmelor cu datorii mari la bugetul statului către alţi acţionari şi administratori decât cei care au beneficiat de neplata impozitelor şi taxelor în scopul vădit de a 'îngropa' acele firme cu datorii mari către bugetul statului, lipsind de eficienţă măsurile de recuperare ale organelor fiscale. Cele mai multe dintre aceste societăţi comerciale ar trebui să suscite interesul organelor fiscale, fiind evidente riscurile fiscale determinate de funcţionarea 'la grămadă' de ordinul zecilor, sutelor sau chiar miilor de firme la o adresă unică, precum şi de faptul că deţin cod valabil de TVA, toate aceste societăţi comerciale fiind parte din circuitele de deductibilitate a TVA la nivel naţional, cu o influenţă semnificativă în economia TVA", notează Curtea de Conturi.

Referitor la activitatea Serviciului Executare Silită Cazuri Speciale regional Bucureşti, auditorii au constatat că nu există o procedură operaţională cu privire la înregistrarea debitelor provenite din sentinţe penale în evidenţa analitică pe plătitori persoane fizice şi în evidenţa contabilă a creanţelor bugetare provenite din sentinţe penale. De asemenea, aplicaţia informatică nu este complet operaţională, astfel încât să permită centralizarea debitelor din sentinţe penale, încasările şi sumele rămase de recuperat la bugetul de stat.

Din analiza activităţii de estimare a GAP-ului de TVA, la nivelul ANAF a rezultat necesitatea dezvoltării de către ANAF/Ministerul Finanţelor a activităţii de estimare a decalajelor fiscale şi de realizare a prognozelor privind veniturile fiscale pentru asigurarea capacităţii administraţiei fiscale de reducere a a acestui gol prin identificarea cu acurateţe a activităţilor vulnerabile, luarea măsurilor administrative în scopul creşterii gradului de conformare fiscală a contribuabililor, precum şi identificarea măsurilor de politică fiscală ce pot fi ajustate.

"Dezvoltarea de către ANAF/MF a activităţii de estimare a decalajelor fiscale şi de realizare a prognozelor privind veniturile fiscale va permite asigurarea capacităţii instituţionale a ministerului de a susţine o colaborare eficientă cu structurile din cadrul Comisiei Europene (CE) care sunt implicate în evaluarea decalajului de conformitate cu TVA al statelor membre. Metodologiile utilizate de CE, respectiv de Fondul Monetar Internaţional relevă, totodată, importanţa componentei de politică fiscală ce afectează semnificativ GAP-ul TVA în România, date fiind facilităţile existente în legislaţia TVA, ce determină decalaje TVA rezultate din utilizarea unor scutiri de taxă sau a unor cote reduse de TVA, aplicarea scutirilor de taxă etc", se menţionează în document.

Conform Curţii de Conturi, raportul privind decalajele de conformitate cu TVA, publicat de Comisia Europeană în decembrie 2024, relevă faptul că România a înregistrat un trend descrescător al indicatorului pentru anul 2022, acesta coborând la 30,6%, faţă de 34,8% cât a înregistrat în anul 2021.

În urma auditurilor efectuate la structurile teritoriale ale ANAF (41 de administraţii judeţene ale finanţelor publice, administraţiile sectoarelor 1-6 şi Administraţia Contribuabili Mijlocii din cadrul DGRFP Bucureşti, Direcţia Generală a Marilor Contribuabili) au rezultat neconformităţi, fiind identificate venituri suplimentare în valoare de 572,458 milioane de lei şi erori de înregistrare în evidenţele contabile şi fiscale în valoare de 2,763 miliarde de lei.

"Prin Scrisoarea către management au fost formulate recomandări atât pentru remedierea neconformităţilor consemnate la nivelul structurilor teritoriale ale ANAF, cât şi pentru remedierea neconformităţilor consemnate la nivelul aparatului central al ANAF", subliniază sursa citată.

Raportul de audit de conformitate întocmit ca urmare a misiunii cu tema "Controlul respectării prevederilor legale referitor la formarea, evidenţierea, urmărirea şi încasarea veniturilor bugetului general consolidat administrate de ANAF" este disponibil pe pagina de Internet a Curţii de Conturi a României.