Reforma Administrării impozitelor şi taxelor: valorificarea instrumentelor digitale şi implementarea unor mecanisme de monitorizare mai stricte

Reforma Administrării impozitelor şi taxelor îşi propune să sporească eficienţa şi integritatea sistemului fiscal şi capacitatea administrativă a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), prin valorificarea instrumentelor digitale şi implementarea unor mecanisme de monitorizare mai stricte, conform Planului bugetar-structural naţional pe termen mediu - 2025-2031.

Această reformă cuprinde măsuri precum: mecanism de detectare timpurie a fraudei în domeniul TVA; implementarea instrumentelor analitice bazate pe indicatori fiabili; monitorizarea digitală a conformităţii în pregătirea documentelor relevante fiscale; mecanismul de control al planificării fiscale pentru marii contribuabili şi extinderea acestui mecanism la contribuabilii mijlocii; curăţarea, integrarea şi consolidarea bazelor de date interne; implementarea politicii de abordare a decalajului de TVA; implementarea mecanismului de plată recurentă; implementarea unor mecanisme mai flexibile în domeniul vânzării bunurilor mobile; formarea şi operaţionalizarea unei structuri de specialitate.

În document se precizează că reducerea decalajului de TVA sporeşte sustenabilitatea fiscală, iar implementarea instrumentelor informatice care să fie utilizate în investigaţiile antifraudă contribuie, de asemenea, la o tranziţie digitală echitabilă. România se confruntă cu cel mai ridicat nivel al decalajului fiscal din UE.

În ceea ce priveşte curăţarea, integrarea şi consolidarea bazelor de date interne, se menţionează faptul că dezvoltarea unui sistem de profilare a contribuabililor la 360 de grade, care integrează şi curăţă bazele de date interne promovând în acelaşi timp interoperabilitatea cu instituţiile de stat, îmbunătăţeşte semnificativ acurateţea şi eficacitatea colectării impozitelor. Prin crearea de profiluri cuprinzătoare atât ale persoanelor fizice, cât şi ale companiilor, autorităţile fiscale pot identifica mai bine riscurile, pot detecta frauda şi pot asigura conformarea. Această transformare digitală se aliniază cu obiectivul UE de a utiliza datele şi tehnologia pentru a moderniza administraţia publică, făcând administrarea fiscală mai inteligentă şi mai echitabilă.

Pentru a maximiza rezultatele ce pot fi obţinute în urma prelucrării multiplelor baze de date generate de noile aplicaţii informatice implementate în cadrul procesului de digitalizare, ANAF va avea în vedere un plan comprehensiv care să permită recrutarea de personal înalt calificat în domeniul analiticii de date şi consolidarea acestor baze de date într-un cadru comun astfel încât echipa de specialişti să poată fructifica toate datele disponibile. În acest sens, se urmăreşte formarea unei echipe specializate şi multidisciplinară alcătuită din analişti şi statisticieni, inclusiv experţi ANAF cu cunoştinţe de specialitate privind reglementările fiscale şi frauda. Personalul înalt calificat în domeniul analiticii de date este necesar să fie antrenat în analiza avansată a datelor, algoritmi de învăţare automată şi tehnici de potrivire inteligentă. Formarea acestei echipe constituie un obiectiv interimar, dar totodată un jalon esenţial pentru atingerea obiectivelor finale.

Planul bugetar-structural pe termen mediu are ca scop sprijinirea extinderii perioadei de ajustare a deficitului bugetar de la patru la şapte ani şi combină reformele prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) cu reforme suplimentare.

Conform sursei citate, deficitul bugetar estimat pentru 2024, după metodologia ESA, va de 7,9% din PIB, nivel de la care se va proiecta traiectoria de ajustare a acestuia.

Planul Bugetar-Structural Naţional pe Termen Mediu a fost prezentat în dezbatere publică în data de 16 octombrie a.c. în Consiliul Naţional Tripartit. De asemenea, în data de 25 octombrie a avut loc consultarea cu reprezentanţii mediului de afaceri la sediul Ministerului Finanţelor, precum şi cu structurile asociative ale autorităţilor publice locale în sistem videoconferinţă.

Acesta urmează să fie transmis săptămâna viitoare Comisiei Europene, care şi-a dat acordul de principiu pe el, au precizat, pentru AGERPRES, surse guvernamentale.