România, printre ţările cu cele mai mici salarii minime brute pe economie din UE (Monitorul Social)
16 Decembrie 2024
AgerpresÎn semestrul al doilea al anului 2023, salariul minim brut pe economie în România era de 604 euro (aproximativ 3.000 lei).
România continuă să se numere printre ţările Uniunii Europene cu cele mai mici salarii minime brute pe economie, de 743 euro (aproximativ 3.700 lei) în semestrul al doilea al anului 2024, potrivit celui mai recent infografic publicat de Monitorul Social, un proiect al Fundaţiei Friedrich Ebert România.
În semestrul al doilea al anului 2023, salariul minim brut pe economie în România era de 604 euro (aproximativ 3.000 lei).
"Ţara noastră se află în 2024 aproape de nivelurile salariilor minime brute din Bulgaria (477 euro), Ungaria (675 euro) şi Letonia (700 de euro) Începând cu 1 ianuarie 2025, salariul minim brut în România se va majora la 4.050 lei/lună, faţă de 3.700 lei cât este în prezent, conform unei Hotărâri de Guvern adoptate în luna noiembrie 2024. Salariul minim net, adică ceea ce angajatul primeşte în mână, va fi de 2.575 lei (515 euro) pe lună (cu deducerea de 300 lei valabilă în prezent), cu 212 lei mai mult decât la finalul anului 2024", susţin reprezentanţii Fundaţiei Friedrich Ebert România.
În semestrul al doilea al anului 2023, salariul minim brut pe economie în România era de 604 euro (aproximativ 3.000 lei).
"Ţara noastră se află în 2024 aproape de nivelurile salariilor minime brute din Bulgaria (477 euro), Ungaria (675 euro) şi Letonia (700 de euro) Începând cu 1 ianuarie 2025, salariul minim brut în România se va majora la 4.050 lei/lună, faţă de 3.700 lei cât este în prezent, conform unei Hotărâri de Guvern adoptate în luna noiembrie 2024. Salariul minim net, adică ceea ce angajatul primeşte în mână, va fi de 2.575 lei (515 euro) pe lună (cu deducerea de 300 lei valabilă în prezent), cu 212 lei mai mult decât la finalul anului 2024", susţin reprezentanţii Fundaţiei Friedrich Ebert România.
În ultimii zece ani, România a înregistrat cea mai mare creştere a salariului minim din Uniunea Europeană, în medie de +13,7%, pe an, urmată de Lituania (+12.3%) şi de Bulgaria (+10.6%). În luna iulie 2024, România se plasa în grupa ţărilor cu salariul minim brut în preajma sumei de 1.000 euro ( grupa 2 conform datelor Eurostat, de aproximativ 5.000 lei) alături de ţările din Europa Centrală şi de Sud-Est.
Cu toate acestea, nivelul salariului minim în România este mai mic în comparaţie cu alte ţări din centrul şi estul Europei, precum Croaţia (840 euro), Estonia (820 euro), Lituania (924 euro), Polonia (997 euro), Slovenia (1.253 euro). La polul opus, cele mai mari salarii minime brute sunt înregistrate în ţări vest-europene precum Luxemburg (2570 euro), Ţările de Jos (2.134 euro), Irlanda (2.146 euro), Belgia (2.070 euro) şi Germania (2.054 euro).
În ciuda majorărilor constante, salariul minim net rămâne insuficient pentru a acoperi nevoile unui trai decent în România. Potrivit calculelor actualizate ale coşului minim pentru un trai decent, realizate de Fundaţia Friedrich Ebert în colaborare cu Syndex România, valoarea coşului minim de consum pentru luna septembrie 2024 se ridică la 10.450 lei pe lună pentru o familie formată din doi adulţi şi doi copii, iar pentru o persoană adultă singură, la 3.972 lei pe lună.
De la aderarea la Uniunea Europeană până în 2022, România s-a clasat în general pe locul al doilea în topul ţărilor cu cel mai mic salariu minim din UE, după Bulgaria. Începând cu 2024, se observă o uşoară apropiere de ţările din Europa Centrală şi de Est. Cu toate acestea, politica salariului minim din România are particularităţi care dezavantajează salariaţii. În prezent, salariul minim nu este stabilit în funcţie de ramura industrială, nivelul de pregătire profesională sau vechimea în muncă a angajaţilor.
Datele recente nu oferă o imagine clară asupra sectoarelor în care lucrează cei mai mulţi angajaţi remuneraţi la nivelul salariului minim. Totuşi, studiile anterioare care au fundamentat politica salariului minim din 2016 indică faptul că aceste sectoare includ industria prelucrătoare, comerţul (atât cu ridicata, cât şi cu amănuntul), repararea autovehiculelor şi motocicletelor, hotelurile şi restaurantele. Angajaţii din aceste domenii au fost printre cei mai afectaţi de pandemia de COVID-19, fiind adesea primii trimişi în şomaj tehnic.
Evoluţia numărului contractelor de muncă plătite la nivelul salariului minim arată o creştere semnificativă în ultimii ani. Dacă în 2011 erau înregistrate aproximativ 450.000 de astfel de contracte, numărul lor a crescut constant, ajungând la 1,95 milioane (37% din totalul contractelor) în 2017 şi la 2,8 milioane (46%) în 2018. Pentru 2025, Guvernul a estimat că aproximativ 1,8 milioane de angajaţi vor beneficia de politica salariului minim.
Potrivit sursei citate, în ultimii 35 de ani, politica salariului minim a influenţat puternic strategia de dezvoltare a României, însă ţara a rămas constant printre ultimele poziţii din Europa, indiferent de creşterile economice înregistrate. La nivel european, politica salariului minim este reglementată prin Pilonul European al Drepturilor Sociale, principiul 6, care prevede salarii minime adecvate pentru un trai decent. În 2022, Consiliul şi Parlamentul European au adoptat Directiva (UE) 2022/2041, care urmăreşte să îmbunătăţească condiţiile de muncă în UE prin stabilirea unui cadru comun pentru adecvarea salariilor minime legale.
Publicitate pe BizLawyer? |
Articol 15 / 18184 | Următorul articol |
Publicitate pe BizLawyer? |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
SARMIS Capital achiziționează Total Technologies. bpv Grigorescu Ștefănică, alături de cumpărător, cu o echipă coordonată de Iulia Dragomir (Partener)
ATM Ventures preia 30% din Meridian Taxi. Două case de avocați, în tranzacție
Mușat & Asociații își actualizează identitatea vizuală și lansează un nou website
Pentru echipa de insolvență de la Țuca Zbârcea & Asociații, anul 2024 s-a caracterizat printr-o intensificare a volumului de muncă, cu mandate noi care s-au adăugat unui portofoliu existent bogat. Cele mai multe proiecte au avut complexitate și miză ridicată, necesitând extinderea echipelor implicate și un volum mai intens de activitate | De vorbă cu Cătălina Mihăilescu (Partener) despre activitatea departamentului și planurile de viitor
CJUE pronunță o hotărâre de referință care aduce clarificări importante privind dreptul de deducere a TVA pentru serviciile intragrup. Avocații D&B David și Baias, în prim plan
INTERVIURI 2+1 | Povestea lui “Timi”, numele de alint al biroului NNDKP din Nord-Vestul țării, înființat acum 20 de ani într-o perioadă fără smartphone, Google sau LinkedIn, spusă de doi avocați care au trăit intens toate etapele devenirii sale ca furnizor pentru mediul de afaceri local, standard de etică și membru al comunității academice: ”Vineri la prânz încă nu se născuse ideea; luni, la 10:15, era aprobată”. Mai apoi, ”cu profesionalism, corectitudine și smerenie” a devenit ”un organism viu și adaptabil, care se modelează după viața afacerilor din regiune în fiecare moment”
Meet the Professionals | Din vorbă în vorbă cu Cristina Roșu, proaspăt promovată Partner în cadrul firmei Toncescu și Asociații - KPMG Legal: “Angajarea mea la KPMG Legal după terminarea facultății a fost punctul de plecare al unei călătorii profesionale frumoase și pline de satisfacții, care m-a adus unde sunt astăzi. Am crescut încet, dar constant, în această firmă, dezvoltându-mă ca profesionist, dar mai ales ca om”
Echipa Wolf Theiss dedicată proiectelor din materia insolvenței este în proces de creștere și consolidare, având în vedere interesul ridicat acordat acestui domeniu și creșterea numărului și complexității proiectelor. ”În perioada recentă, ne-au fost solicitate de către clienți numeroase analize privind posibila deschidere a procedurii insolvenței, efectele și riscurile unei astfel de proceduri, dar și opțiunile reglementate pentru restructurarea afacerii, ceea ce arată interesul crescut al companiilor în utilizarea mecanismelor legale”, spun avocații
Băiculescu & Asociații continuă extinderea. Alți doi avocați se alătură firmei, întărind departamentele de Drept Penal și Litigii | Vasile Băiculescu (Managing Partner): ”Fundația unei societăți de avocatură este formată din echipe solide, orientate spre soluții și dedicare pentru client. Continuăm să creștem pentru a oferi un serviciu de calitate”
Client Choice by Lexology | Patru avocați din România au primit recunoaștere anul acesta și au fost incluși în categoria Global Elite Thought Leader. Georgiana Bădescu (partener Schoenherr) și Luminița Popa (fondator Popa Legal), printre profesioniștii români recomandați de clienți pentru serviciile ireproșabile și calitatea asistenței oferite
Meet the Professionals | Din vorbă în vorbă cu Irina Stănică, absolventă „Magna cum Laude” a Facultății de Drept și coordonatoarea practicii de Dreptul Muncii de la Toncescu și Asociații - KPMG Legal, promovată recent pe poziția de Partener: ”Evoluția unui avocat depinde de un echilibru între talent, muncă și capacitatea de adaptare la schimbare. Consider că un comportament etic, împreună cu competența tehnică și relațiile interpersonale, fac ca un avocat să facă un pas în față într-un mediu competitiv”
Insolvență ̸ Restructurare | În spatele scenei, alături de echipa NNDKP, într-o discuție cu trei dintre coordonatorii acestui segment de practică ce a generat venituri de cca. 11 % din total, anul trecut. Debt-recovery rămâne în continuare o parte importantă din activitatea echipei. Focusul tinde să migreze spre procedurile de pre-insolvență, iar componenta de turnaround și restructurare crește în mod constant. Numărul procedurilor de insolvență va crește cu 10-12% în următorii doi ani, estimează avocații
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...