Statele NATO au convenit creșterea etapizată a bugetelor apărării până la 5% din PIB; Spania a obținut o excepție

Statele membre ale NATO, care se reunesc începând de marți la un summit la Haga, și-au dat duminică acordul asupra creșterii treptate a cheltuielilor legate de apărare până la procentul de 5% din PIB până în anul 2035, după ce Spania, care a respins această propunere formulată de secretarul general al Alianței, Mark Rutte, a obținut o excepție, relatează agențiile AFP, Reuters și EFE.

Negociatorii celor 32 de state membre ale NATO au formulat în acest weekend o ultimă versiune a acordului care să fie semnat la summit și să permită creșterea considerabilă a cheltuielilor pentru înarmare, dar care să țină cont de obiecțiile exprimate de Spania.

Înțelegerea convenită astfel prevede creșterea de la 2% din PIB la 3,5% din PIB a angajamentului statelor membre pentru cheltuieli strict militare, plus 1,5% din PIB pentru cheltuieli de securitate într-un sens mai larg, conform propunerii deja avansate de secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Premierul socialist spaniol, Pedro Sanchez, care a respins această propunere, descriind-o ca fiind 'nu doar irațională, ci și contraproductivă', a anunțat duminică în fața presei compromisul pe care l-a obținut. Astfel, a precizat el, Spania va aloca apărării 2,1% din PIB, 'nici mai mult, nici mai puțin', estimând că acest nivel de cheltuieli militare va fi suficient pentru a-și îndeplini obligațiile față de NATO. Un procent de 5% din PIB pentru apărare ar fi 'disproporționat, nenecesar' și incompatibil cu asigurarea prestațiilor sociale, a explicat premierul spaniol.

Președintele american Donald Trump le-a cerut membrilor europeni ai NATO să-și crească bugetele apărării la 5% din PIB, mult peste actualul angajament de 2% din PIB, nici acesta atins de 9 din cele 32 de state membre ale Alianței.

Prin urmare, secretarul general al NATO, Mark Rutte, care în ianuarie le-a sugerat statelor membre ale Alianței să crească cheltuielile militare prin diminuarea celor pentru pensii, Sănătate sau asistență socială, a propus oficial ca liderii acestor state să accepte la summitul de săptămâna viitoare creșterea bugetelor apărării la 5% din PIB, dar defalcat în 3,5% din PIB strict pentru apărare, plus alocarea a încă 1,5% din PIB pentru investiții în sectoare conexe, precum infrastructura, apărarea cibernetică, etc.

El a precizat că, spre deosebire de cazul acordului din anul 2014, când aliații au stabilit să-și crească bugetele apărării până la 2% din PIB într-un orizont de timp de 10 ani, obiectivul pe care-l urmărește la summitul NATO de luna aceasta este ca statele membre să se angajeze asupra unor 'planuri anuale care să indice creșterea (bugetelor apărării) pentru fiecare an, astfel încât să asigure în final atingerea noului obiectiv de 5%, adică 3,5% plus 1,5%'.

Secretarul general al NATO a susținut că nu se poate spune că 'nu sunt bani' pentru înarmare și le-a cerut liderilor statelor membre să le explice acest lucru propriilor cetățeni. 'De aceea sunt politicieni, pentru a le prezenta faptele popoarelor lor și a le spune: avem societăți bogate, putem face asta. Dar, dacă nu acționăm acum, în următorii trei ani vom fi bine, însă (...) peste încă trei, patru sau cinci ani, chiar vom fi amenințați', crede Mark Rutte.