ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Aeroportul Băneasa va avea un nou terminal, cu o capacitate de minimum 800 pasageri ̸ oră de vârf (proiect)

23 Iunie 2025   |   Agerpres

Pentru buna funcționare a aeroportului și în vederea maximizării capacităților operaționale, este necesară dezvoltarea infrastructurii adiacente și a facilităților suport, cum ar fi facilitățile de hangarare și întreținere aeronave pentru aviație generală.

 
 
Aeroportul Internațional București Băneasa - Aurel Vlaicu va avea un nou terminal de procesare pasageri, cu facilitățile necesare, și cu o capacitate de minimum 800 de pasageri/oră de vârf, în acest sens urmând să fie analizate soluții inclusiv de preluare a unor imobile din apropiere, prin achiziționare sau expropriere, în condițiile legii, potrivit proiectului de Hotărâre de Guvern privind aprobarea Programului strategic de dezvoltare și modernizare a infrastructurii aeroportuare la AIBB-AV pentru perioada 2025 - 2035.

''Având în vedere prognozele de dezvoltare a traficului, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, la solicitarea Companiei Naționale 'Aeroporturi București' SA se propune aprobarea de către Guvern a Programului strategic de dezvoltare și modernizare a infrastructurii aeroportuare la 'Aeroportul Internațional București Băneasa - Aurel Vlaicu', pentru perioada 2025-2035, denumit în continuare Programul strategic. Prin actul normativ propus se urmărește asigurarea cadrului pentru dezvoltarea infrastructurii AIBB-AV, infrastructură aeroportuară publică de interes național, dar și istoric, dezvoltare care se va baza pe un calendar corect și justificat în condițiile economice prezente'', se arată în Nota de fundamentare care însoțește proiectul de HG, lansat în dezbatere publică de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI).


Conform sursei citate, infrastructura aeroportuară a AIBB-AV trebuie să fie adaptată corespunzător pentru a deservi cererea de trafic pentru operațiuni de transport aerian public, de aviație generală și de lucru aerian, atât pentru destinații Schengen, cât și non-Schengen, ținând cont de constrângerile existente, dar și de Programul Strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional Henri Coandă București (AIHCB).

În cadrul proiectelor de dezvoltare se va ține cont de un program de măsuri privind reducerea impactului de zgomot asupra comunității din imediata vecinătate a aeroportului, corelat cu prevederile legislație aplicabile. Acest program va fi aplicat conform principiilor de ''abordare echilibrată'', luând în considerare adoptarea unor măsuri care să asigure atingerea obiectivelor privind protecția mediului, dar care să permită totodată o exploatare judicioasă a resurselor aeroportuare disponibile.

Principalele lucrări care vor fi realizate în cadrul programului strategic sunt: la terminale - creșterea capacității operaționale a aeroportului prin reorganizarea terminalului de pasageri (asigurarea unei capacități de procesare de minim 800 de pasageri/oră de vârf); dezvoltarea unui nou terminal de procesare pasageri, cu facilitățile necesare, cu o capacitate de minim 800 de pasageri/oră de vârf și amenajarea terenului adiacent, în proximitatea terminalului existent la est de acesta, care să aibă acces la platformă; la pistă, platforme și sistemul de căi de rulare - modernizarea sistemului de balizaj și modernizarea suprafeței de mișcare AIBB-AV.

La capitolul aviație generală, este prevăzută dezvoltarea infrastructurii adiacente și a facilităților suport.

În ceea ce privește terminalele, reconfigurarea capacităților de procesare a pasagerilor pe AIBB-AV urmărește asigurarea unor condiții operaționale optime pentru deservirea segmentului de trafic aerian public. În prezent, terminalul existent permite procesarea unui total de 600 pasageri/oră de vârf, în conformitate cu standardele IATA, repartizați astfel: 200 pasageri pe fluxul de plecări (160 non-Schengen, 40 Schengen) și 400 pasageri pe fluxul de sosiri (200 Schengen, 200 non-Schengen).

Prin reorganizarea terminalului existent, se intenționează echilibrarea capacităților de procesare între fluxurile de plecări și sosiri, în vederea asigurării unui nivel de servicii ridicat și a unei utilizări eficiente a infrastructurii. Capacitățile vizate în urma acestei reorganizări sunt de 200 pasageri/oră pentru plecări Schengen, 200 pasageri/oră pentru plecări non-Schengen, 200 pasageri/oră pentru sosiri Schengen și 200 pasageri/oră pentru sosiri non-Schengen.

''Dezvoltarea unui nou terminal împreună cu infrastructura suport aferentă - căi de acces, parcare publică și zone tehnice - va asigura o capacitate suplimentară de procesare estimată la minim 800 pasageri/oră de vârf. Vor fi analizate soluții de dezvoltare a noului terminal în perimetrul aeroportului sau prin preluarea unor imobile din apropierea acestuia, prin achiziționare sau expropriere în condițiile legii'', indică Nota de fundamentare.

De asemenea, întrucât pista și sistemul de balizaj luminos au fost modernizate în anul 2007, se vor avea în vedere lucrări de întreținere curentă care să asigure o perioadă de exploatare optimă. De asemenea, platforma este considerată ca făcând parte din complexul de terminal și va fi influențată, prin urmare, de conceptul terminalelor.

Platformele sunt zonele de operațiuni aeriene unde se desfășoară activitățile de manevrare și parcare a aeronavelor, de îmbarcare, debarcare, precum și alte servicii de handling, iar sistemul de căi de rulare aferent platformelor permite manevrarea aeronavelor pe platformă și în pozițiile de parcare.

Platforma existentă va intra într-un proces de reparație capitală, iar platformele noi vor fi planificate în relație cu facilitățile noi create (terminale, spații de hangarare, zone tehnice etc), dar și cu sistemul de căi de rulare, în vederea asigurării unui nivel maxim de eficiență, siguranță și pentru a permite utilizatorilor operaționali desfășurarea activităților specifice cu costuri minime.

Totodată, se va avea în vedere necesitatea de menținere a capacităților de deservire a aeronavelor de Categoria D, conform clasificării Organizației Aviației Civile Internaționale.

''A fost identificată necesitatea creșterii capacității portante pentru platforma de parcare aeronave și căile de rulare în vederea asigurării condițiilor de rulare a aeronavelor de categorie 4D fără restricții. În plus, este necesară soluționarea unor probleme operaționale în special în zona platformei, având în vedere activitățile mixte care se desfășoară pe aeroport: operarea aeronavelor cod D, fără restricții, utilizare optimă a suprafețelor pavate disponibile, precum și dezvoltarea unor noi suprafețe de mișcare care să asigure trasee optimizate de rulare la sol a aeronavelor cod D fără restricții și traseul de rulare la sol a elicopterelor din zona de hangar SRI și SSAVC, spre și dinspre pistă; drumuri de servitute și zone de staționare GSE; realizarea unei noi căi de rulare a aeronavelor cod D fără restricții, între platforma de îmbarcare și pistă și redimensionare buzunar de întoarcere pentru aeronave din pragul 25; proiectare ancorare a pozițiilor de parcare pentru aeronavele cod A și B'', relevă documentul inițiat de MTI.

În același timp, pentru buna funcționare a aeroportului și în vederea maximizării capacităților operaționale, este necesară dezvoltarea infrastructurii adiacente și a facilităților suport, cum ar fi facilitățile de hangarare și întreținere aeronave pentru aviație generală.

Pentru amenajarea unui hangar dedicat aviației generale, vor fi analizate diferite soluții, inclusiv posibilitatea preluării unor imobile din apropierea aeroportului.

''În cadrul AIBB-AV, sistemul de alimentare cu apă a hidranților de incendiu este dispus în zona platformei aeroportuare, a căilor de rulare și lângă clădirea terminalelor și a parcului auto.
Rețeaua exterioară de alimentare cu apă a fost executată în anii 1980, iar în prezent această rețea de incendiu este într-o stare tehnică necorespunzătoare. Alimentarea cu apă se face printr-un branșament existent la rețeaua publică de alimentare cu apă, iar evacuarea apelor uzate se face prin branșamentul existent la rețeaua publică de canalizare. Se urmărește asigurarea condițiilor impuse de legislația în vigoare pentru funcționarea în parametrii a instalației de stingere incendii cu hidranți exteriori care deservesc zona de operare aeroportuară. Pentru a ajunge la respectarea indicatorilor de performanță trebuie asigurat un debit de cel puțin 5l/s pentru fiecare hidrant utilizat, la o presiune de cca. 5-6 bar, pe o durată de 180 minute'', susțin inițiatorii proiectului de HG.

Astfel, se are în vedere asigurarea cerințelor fundamentale aplicabile, respectiv: siguranță și stabilitate; securitate la incendiu; igienă, sănătatea oamenilor și protecția mediului; siguranță în exploatare; utilizarea sustenabilă a resurselor naturale.

Conform concluziilor date de expertiza tehnică, se urmărește înlocuirea în întregime a instalației existente, asigurându-se, pe toată durata dezafectării instalației, măsuri adecvate pentru intervenție în caz de incendiu la zona respectivă.

''Întregul Program strategic este conceput având ca fundament o politică activă de reducere a impactului activității aeroportuare asupra mediului și o îmbunătățire a relației cu comunitatea locală prin implementarea unor tehnologii de reducere a poluării sonore, a solului și a apelor. În conformitate cu dispozițiile art. 1 alin. (2) din Legea nr. nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea I Rețele de transport, lucrările aferente obiectivelor de investiții propuse prin programul strategic de dezvoltare și modernizare a infrastructurii aeroportuare la 'Aeroportul Internațional București Băneasa - Aurel Vlaicu' sunt de interes național și constituie cauză de utilitate publică'', se mai arată în proiect.
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 180 / 19539
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
CMS | Join Our Team: Tax Consultant - Tax Department
Legal 500 - Central and Eastern Europe Awards 2025 | Clifford Chance, Filip & Company și Băncilă, Diaconu și Asociații sunt pe lista scurtă pentru titlul de ”Firma anului în România”. Horea Popescu (CMS), Ruxandra Bologa (NNDKP), Madalina Rachieru-Postolache (Clifford Chance) și Ana-Maria Baciu (Baciu Partners) printre candidații la titlul ”Romania Lawyer of the Year”. Alți 18 avocați români și 8 firme locale concurează la premiile regionale
Finanțările sindicalizate își păstrează poziția solidă, iar club-deal-urile câștigă teren pe piață, spun avocații din practica de Banking & Finance de la NNDKP | Valentin Voinescu (Partener): ”Am remarcat o creștere a interesului din partea fondurilor de investiții și a creditorilor non-bancari. Profilul clientului a evoluat: companiile sunt mai bine informate, mai receptive la structuri mixte și tot mai interesate de optimizarea costurilor și a structurii de capital”
Cei mai buni profesioniști în domeniul brevetelor, văzuți de ”IAM Patent 1000 - 2025” | NNDKP, ZRVP și Dincă & Speciac au cea mai bună poziționare, iar Mușat & Asociații și Baciu Partners sunt în prim plan. Ce firme au cei mai mulți avocați listați și ce spun clienții despre aceștia
De vorbă cu studenții admiși în fruntea listei la Facultatea de Drept a Universității București | Liana Ștefana Bonca, 85 de puncte, printre primii intrați în anul 2022: “Facultatea vine cu provocări însemnate, iar examenele te testează în moduri neașteptate, cerând mai mult decât ai crezut vreodată că poți oferi. Totuși, în mijlocul acestui tumult și a nesiguranței cu care încă mă confrunt, am credința profundă că munca și pasiunea pot transforma chiar și cele mai grele obstacole în realizări”
LegiTeam: Atorney at Law (0 - 2 years) - Dispute Resolution | Reff & Associates
Women in Business Law EMEA Awards 2025 | CMS câștigă titlul de de “Firma anului în România”. Un avocat in-house local, desemnat ”General Counsel of the Year” pentru regiune
Tranzacție rară pe piața românească | Cum au lucrat avocații Legal Ground în proiectul legat de achiziția unor obligațiuni ‘tokenizate’, înregistrate și tranzacționate prin sistemul blockchain. Mihai Dudoiu (Partener): ”Pe lângă aspectele comune unor proiecte de finanțare ‘clasice’, a fost necesară integrarea unei componente de fintech. Arhitectura juridică a trebuit adaptată unui cadru relativ nou și încă în formare din punct de vedere normativ”
LegiTeam: Lawyer - Corporate M&A | Reff & Associates
Filip & Company a asistat consorțiul de bănci în legătură cu prima emisiune de obligațiuni verzi a Electrica, în valoare de 500 de milioane de euro. Alexandru Bîrsan (managing partner) și Olga Niță (partener) au coordonat echipa
Țuca Zbârcea & Asociații salvează Asociația Municipală de Fotbal București de la dizolvare | Dosarul, preluat abia după pronunțarea hotărârii definitive de dizolvare. Dan Cristea (Partener): “Admiterea unei căi extraordinare de atac este un eveniment”
BizLawyer îi prezintă pe avocații care au devenit parteneri în ultimele runde de promovări | Corina Roman, avocat format în câteva firme mari, spune că a regăsit „cu drag”, la BACIU PARTNERS, aceeași preocupare pentru knowledge și dedicare față de mandatele primite de la clienți. “Nu am crezut niciodată că voi lucra într-un proiect cu sateliți, dar iată că aici am avut această ocazie. Și mi-a plăcut enorm, pentru că m-a scos din zona de confort. Acum, datorită acelei experiențe, știm mai multe și putem explora și acest tip de proiecte la nivel de echipă”
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...