
Un sistem de impozitare bazat pe cote progresive nu ar creşte semnificativ veniturile la buget (studiu)
06 Februarie 2025
AgerpresAcademia de Studii Economice din Bucureşti a lansat joi studiul "Sistemul fiscal din România: prosperitate, convergenţă şi sustenabilitate fiscal-bugetară", realizat de către o echipă de experţi, cadre didactice, la solicitarea Confederaţia Patronală Concordia.
Un sistem de impozitare bazat pe cote progresive nu ar creşte semnificativ veniturile la buget, comparativ cu un sistem bazat pe cota unică, susţine Ionuţ Dumitru, profesor la Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, ASE, autor al studiului "Sistemul fiscal din România: prosperitate, convergenţă şi sustenabilitate fiscal-bugetară".
"Dacă ne uităm la un scenariu cu cote progresive 16, 20 şi 22, efectul bugetar adus este de circa 1,5 puncte procentuale suplimentare colectate la buget. Însă un rezultat similar ar fi obţinut cu o cotă unică echivalentă de 16,3%. Deci un sistem progresiv 16, 20, 22% aduce, în termeni de impact bugetar, cam acelaşi lucru cu ce ar aduce o cotă unică uşor peste 16%. Ideea de bază este că nu aduce ceva semnificativ în plus la buget progresivitatea aceasta. N-am uitat şi la alte scenarii. Am mai luat în calcul un scenariu 10-15-25 care aduce la buget mai nimic, şi anume un 0,15% din PIB şi ar fi echivalentul unei cote unice în termeni de impact bugetar de 10,50%. Deci o progresivitate 10-15-25 nu aduce nimic semnificativ în plus faţă de o cotă unică de uşor peste 10%. Ne-am uitat la un scenariu şi mai agresiv, şi anume cote progresive de 16, 30 şi 60, foarte agresive, care ar aduce în plus la buget 1,97% din PIB, însă, atenţie, faţă de scenariul cu o cotă unică de 16%, nu aduce decât un 0,3% în plus la buget. Deci o progresivitate de la 16 în sus până la 60% nu aduce decât un 0,3% în plus la buget, ceea ce cred că vorbeşte de la sine. Concluzia e destul de simplă, sunt foarte puţine venituri foarte mari care ar putea aduce venituri bugetare suplimentare", a declarat Ionuţ Dumitru.
"Dacă ne uităm la un scenariu cu cote progresive 16, 20 şi 22, efectul bugetar adus este de circa 1,5 puncte procentuale suplimentare colectate la buget. Însă un rezultat similar ar fi obţinut cu o cotă unică echivalentă de 16,3%. Deci un sistem progresiv 16, 20, 22% aduce, în termeni de impact bugetar, cam acelaşi lucru cu ce ar aduce o cotă unică uşor peste 16%. Ideea de bază este că nu aduce ceva semnificativ în plus la buget progresivitatea aceasta. N-am uitat şi la alte scenarii. Am mai luat în calcul un scenariu 10-15-25 care aduce la buget mai nimic, şi anume un 0,15% din PIB şi ar fi echivalentul unei cote unice în termeni de impact bugetar de 10,50%. Deci o progresivitate 10-15-25 nu aduce nimic semnificativ în plus faţă de o cotă unică de uşor peste 10%. Ne-am uitat la un scenariu şi mai agresiv, şi anume cote progresive de 16, 30 şi 60, foarte agresive, care ar aduce în plus la buget 1,97% din PIB, însă, atenţie, faţă de scenariul cu o cotă unică de 16%, nu aduce decât un 0,3% în plus la buget. Deci o progresivitate de la 16 în sus până la 60% nu aduce decât un 0,3% în plus la buget, ceea ce cred că vorbeşte de la sine. Concluzia e destul de simplă, sunt foarte puţine venituri foarte mari care ar putea aduce venituri bugetare suplimentare", a declarat Ionuţ Dumitru.
El a menţionat că trecerea la un sistem de impozitare progresiv nu ar reprezenta o soluţie pentru a creşte veniturile bugetare.
"Adică dacă te duci foarte agresiv cu cotele de impozitare pe tranşele superioare de venit, mare lucru în termeni de impact bugetar nu aduci. Deci dacă ne întrebaţi pe noi, uitându-ne la aceste estimări, dacă este o soluţie pentru veniturile bugetare, răspunsul este tranşant nu. Şi aş spune că, chiar dacă progresivitatea este una foarte agresivă, aşa cum vedem din cifre, impactul suplimentar bugetar este unul nesemnificativ", a explicat Ionuţ Dumitru.
Academia de Studii Economice din Bucureşti a lansat joi studiul "Sistemul fiscal din România: prosperitate, convergenţă şi sustenabilitate fiscal-bugetară", realizat de către o echipă de experţi, cadre didactice, la solicitarea Confederaţia Patronală Concordia.
Potrivit unui comunicat al organizaţiei, scopul studiului este evaluarea impactului cotei unice de impozitare asupra evoluţiei economiei româneşti, de la introducerea sa şi până în prezent, şi necesitatea elaborării mai multor scenarii de ajustare a acestei cote, în contextul discuţiilor publice despre necesitatea reformării sistemului fiscal.
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
Articol 1383 / 19805 | Următorul articol |
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |

BREAKING NEWS
ESENTIAL
D&B David şi Baias anunță promovări în echipă începând din 1 septembrie: Georgiana Bălan devine Counsel, alți trei avocați urcă pe poziția de Managing Associate
Taylor Wessing și Freshfields, în tranzacția prin care Continental își vinde divizia ContiTech OESL către fondul de investții Regent. Avocați din România, în tranzacție
Drumul spre performanță: experiențe și lecții din anii de Drept | De la emoțiile admiterii, la medii de 10 și trofee în competiții juridice: povestea lui Cristian-Mircea Rădulescu, studentul care a înțeles că disciplina, perseverența și logica sunt ingredientele esențiale pentru succes într-o facultate unde competiția este intensă: „Dreptul nu îți oferă doar cunoștințe, ci te modelează ca om”
Lexology Energy Rankings 2025 | Cine sunt avocații români care s-au remarcat într-o practică devenită, în ultimii ani, un adevărat laborator de inovație juridică: ZRVP, CMS, TZA și NNDKP au o amprentă bine conturată în Oil & Gas. NNDKP strălucește și în Power & Electricity, unde se remarcă și Kinstellar, dar și în Renewables
ANALIZĂ | Gabriel Resources a deschis o procedură de anulare a hotărârii ICSID prin care Tribunalul arbitral a respins cererea de peste 3 mld. USD privind controversatul proiect minier de la Roșia Montană, iar România a răspuns cu un Contramemoriu care demontează acuzațiile și atacă frontal strategia reclamanților. Dacă statul ar pierde, impactul ar fi devastator pentru finanțele publice și ar compromite rezultatele măsurilor pe care guvernul Bolojan încearcă să le implementeze
CMS | Join Our Team: Tax Consultant - Tax Department
Ana-Maria Baciu, avocatul din România cu cele mai multe nominalizări la gala Legal 500 CEE Awards 2025: Intellectual Property Lawyer of the Year, Romania Lawyer of the Year și CEE Partner of the Year. Astfel de validări contribuie nu doar la consolidarea brandului său personal, ci și la repoziționarea avocaturii de business din România ca un partener credibil, capabil să ofere consultanță sofisticată clienților internaționali
Filip & Company a asistat statul român prin Ministerul Finanțelor în contractarea unor plasamente private sub forma de împrumuturi în valoare de peste 2 miliarde de euro | Echipa, coordonată de Alexandra Manciulea (partener)
Ce case de avocatură se bat pentru titlul de Law Firm of the Year în România la gala Benchmark Litigation Europe Awards 2025 | Sorina Olaru, Octavian Popescu, Dan Cristea și Cosmin Vasile, printre avocații aflați pe lista scurtă pentru titlul de titlul de Litigator of the Year. Emil Bivolaru (partener NNDKP), nominalizat și la categoria Central & Eastern Europe Litigator of the Year
Finanțele caută avocați pentru litigii arbitrale investiționale internaționale judecate potrivit regulilor de arbitraj UNCITRAL și ICSID | Acorduri-cadru de reprezentare juridică a României semnate, pentru 4 ani, cu cel mult 4 firme pentru fiecare lot
LegiTeam: Lawyer - Dispute Resolution and Employment | GNP Guia Naghi and Partners
ITR EMEA Tax Awards 2025 | Băncilă Diaconu și Asociații, Popescu & Asociații, CMS și Schoenherr concurează pentru titlul ”Firma anului în România în domeniul taxelor”. Popescu & Asociații are două nominalizări în jurisdicția locală și este, alături de NNDKP, pe lista scurtă pentru distincția ”Firma anului în dispute fiscale”. TZA, printre finaliste în competitia pentru ”Transfer Pricing Firm of the Year”
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...