ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

De vorbă cu studenții admiși în fruntea listei la Facultatea de Drept a Universității București | Norris Alexandru Mircescu, al cincilea cel mai bun punctaj din anul 2022: ” Mi-am rezervat ultimii doi ani de facultate pentru a descoperi lumea avocaturii. Cel puțin momentan, îmi doresc să progresez și să mă dezvolt în România. Îmi iubesc țara și familia, nu văd cum aș putea sta departe prea mult timp de lucrurile care sunt cele mai importante pentru mine”

12 Iunie 2024   |   Ștefania Enache

Nu și-a dorit dintotdeauna să urmeze o facultate cu profil juridic. A știut însă că va alege o instituție de învățământ la care admiterea se face prin examen, oscilând între Matematică, Medicină, Politehnică și Drept.

 
 
Norris Alexandru Mircescu se gândește deja ca, după examenul de licență, să susțină concursul de admitere în Barou pentru a urma calea avocaturii.  Când a decis să aleagă Dreptul, varianta luată în calcul a fost aceea de a avea o carieră de procuror, dar între timp a descoperit o nouă lume și planurile sale sunt cu totul altele.  Tânărul se implică foarte mult în pregătirea sa, fiind conștient că traseul pe care l-a ales este unul greu, care necesită efort, muncă și motivație.  „Cel mai probabil, după terminarea facultății o să urmez calea avocaturii. După ce am participat la mai multe concursuri de procese simulate unde am avut rezultate foarte bune, am înțeles faptul că profesia aceasta mi s-ar potrivi cel mai bine. De asemenea, unul dintre visurile mele este ca, după facultate, să fac un doctorat pentru a putea susține seminare în cadrul facultății și, ulterior, să pășesc pe treptele necesare pentru a ajunge profesor universitar. Pentru mine dorința de a deveni un cadru didactic în cadrul Facultății de Drept este cel puțin la fel de arzătoare ca cea de a deveni avocat”, mărturisește interlocutorul BizLawyer.


Nu și-a dorit dintotdeauna să urmeze o facultate cu profil juridic. A știut însă că va alege o instituție de învățământ la care admiterea se face prin examen, oscilând între Matematică, Medicină, Politehnică și Drept. „Dorința de a urma Facultatea de Drept a venit ca o consecință a faptului că mi-am dorit să devin procuror. Nu am vrut asta dintotdeauna. În clasa a 11-a am decis asta, pot spune că foarte spontan. Știam că o să urmez o facultate grea, cu admitere: Medicină, Politehnică etc, deci trebuia să mă hotărăsc pentru că am fost conștient că dacă nu o făceam rapid intram în criză de timp cu pregătirea pentru admitere. Dreptul nu a fost niciodată o opțiune pentru mine, a fost o decizie spontană, peste noapte, dar de atunci nu mi-am pus la îndoiala această hotărâre și nici acum nu m-aș vedea niciodată la o altă facultate, făcând altceva. La scurt timp după ce m-am hotărât să dau la Drept, am început și pregătirea la gramatică și economie, pe la jumătatea clasei a 11-a”, povestește Norris.




Liceul l-a făcut în Câmpulung Muscel, orașul său natal. A urmat un profil real (matematică-informatică), la Colegiul Național „Dinicu Golescu”. „Bacalaureatul, la a treia materie, l-am susținut la biologie și apoi am dat la Drept. Pot spune că le-am făcut pe toate și că mi-a plăcut fiecare domeniu. Am fost extrem de pasionat de matematică și, înainte de ideea de a da la Drept, mă gândeam să devin profesor de matematică. Cred că faptul că a trebuit să renunț la matematică a fost unul dintre cele mai mari compromisuri pe care mi le-am asumat atunci când m-am decis să urmez Facultatea de Drept”, subliniază tânărul.

Examenul de admitere l-a susținut în anul 2022, reușind să obțină 85 de puncte, al cincilea cel mai bun punctaj din anul său. „Categoric acest rezultat a avut un impact enorm asupra mea. Sincer să fiu, nu prea mă așteptăm. Deși eram extrem de pregătit, mai ales la economie, după ce am ieșit din sala de examen eram convins că nu o să intru la buget (pe atunci acesta era targetul meu). De fapt, eram convins că nu o să intru deloc. M-am liniștit abia după ce am văzut baremul și mi-am dat seama că o să intru printre primii. Nu știu cât de mult aș putea spune că ar conta faptul că am intrat printre primii; poate este o chestiune de moral (evident că reprezintă o satisfacție enormă să știi că îți este răsplătită munca) , dar materiile de la facultate sunt extrem de diferite de cele susținute la admitere, deci din perspectiva aceasta nu cred că dacă cineva intră printre primii la admitere, ar fi o regulă să fie printre primii și după anul întâi. Totuși, e clar că cineva care a avut un punctaj foarte bun la admitere este, în primul rând, o persoană disciplinată și ambițioasă, iar asta este esențial în domeniul nostru”, menționează tânărul.

Interlocutorul BizLawyer este de părere că, dacă vrei să dai la Drept, trebuie să fii foarte motivat. Din punctul său de vedere, indiferent care ar fi rațiunea pentru care vrei să urmezi această facultate, important este ca motivația să fie una extrem de puternică, deoarece este o facultate grea prin care nu se poate trece „din mers”.

În acest context are și un sfat pentru cei care iau în calcul o posibilă admitere la Drept și anume acela să se pregătească din timp pentru examen. „Dacă aș da din nou admiterea aș proceda similar ca prima dată: aș pune accentul pe economie și pe gândire critică, deoarece materia pentru examen este mult mai accesibila decât partea de gramatică (deși acest lucru poate fi subiectiv). Cu o pregătire potrivită, cred că la economie se pot rezolva corect 30/30 de grile destul de ușor”, detaliază Norris.

Succesul de la admitere a fost confirmat și în sesiunile de examene

Norris Alexandru Mircescu a confirmat faptul că succesul de la admitere nu a fost o întâmplare, obținând note foarte bune și în timpul sesiunilor de examene susținute ulterior. „Pentru mine prima sesiune a fost extraordinară, total diferit față de ceea ce auzisem. Am terminat prima sesiune cu media 9,85; adică am avut o singura notă de 9, în rest, 10 pe linie. Într-adevăr, nivelul de dificultate este extrem de ridicat, dar asta era de așteptat. Sesiunea nu m-a surprins cu nimic în sensul că mă așteptam să trebuiască să depun foarte multe eforturi în acea perioada, așa cum am și făcut, dar răsplata a fost pe măsură. Rezultatele au fost foarte importante pentru mine pentru că, fiind prima sesiune, am vrut să îmi confirm faptul că rezultatele obținute la admitere nu au fost întâmplătoare și că sunt capabil să mă mențin ,,în vârf”. Apoi, următoarele sesiuni au decurs similar din punctul de vedere al notelor. În a doua sesiune am avut 10 pe linie, a fost din nou un moment superb pentru mine. Să am media 10 a fost ca un fel de revalidare a faptului că pot fi printre cei mai buni, poate chiar cel mai bun. Astfel, la reclasificarea de la începutul anului doi, după primul an de facultate, figuram pe liste ca fiind primul din serie, cu media 9,92. ( la egalitate cu un coleg). Sincer, a doua sesiune mi s-a părut mult mai ușoară decât prima, probabil și pentru că mă obișnuisem deja cu stilul de învățat pentru facultate. A treia sesiune abia ce am terminat-o, cu rezultate similare, dar acum pot spune că deja mă așteptam să obțin astfel de rezultate”, explică studentul.

Pentru Norris Alexandru Mircescu, mai importante decât aceste rezultate sunt cunoștințele pe care le acumulează, care-l ajută să se apropie de visul său, acela de a păși în lumea avocaturii. Tânărul a avut parte de experiențe incredibile datorită faptului că a participat la mai multe concursuri de procese simulate. „Nu doar că m-am bucurat la maximum de aceste oportunități, dar am și obținut unele rezultate care au însemnat foarte mult pentru mine: Locul 1 la Concursul Național de Procese Simulate de Drept Constituțional, organizat de Centrul de Drept Constituțional și Instituții Politice și ASD; Locul 2 la Concursul de procese simulate de drept administrativ, organizat de cei de la NNDKP în colaborare cu ASD și Locul 3 la concursul „Client Interviewing Competition”, organizat de cei de la Vernon|David, în colaborare cu ELSA, pe tema Real Estate. Acestea au fost (alături de notele din sesiuni) niște rezultate care mi-au arătat încă o dată că mă aflu pe traiectoria corectă din punct de vedere profesional”, nuanțează interlocutorul BizLawyer.

În ceea ce privește stagiile de practică, până acum a avut astfel de experiențe doar în instituții publice: Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Externe. „Mi-am rezervat ultimii doi ani de facultate pentru a descoperi lumea avocaturii. Cu toate acestea, încă din anul întâi am intrat în contact cu mari case de avocatură și cu personalul acestora. De exemplu, am participat la procese simulate organizate de anumite case de avocatură și astfel am experimentat din munca unui avocat, însă nu am participat efectiv încă la activitatea unei firme de avocatură”, argumentează tânărul.



O
piniile unor profesioniști care ocupă poziții de top în departamentele juridice ale unor companii importante, pe platforma www.in-houselegal.ro. Urmărește temele dezvoltate de avocați sau membri ai comunității In-houseLegal și propune subiecte.



Îl pasionează mai multe ramuri ale Dreptului

În acest moment este prematur să decidă ce program de master va urma după licență. Deocamdată, este foarte atras de patru ramuri de drept: drept civil, drept administrativ, drept financiar public și drept constituțional. „Îmi este extrem de dificil să spun care dintre cele patru ramuri ar fi favorita mea deoarece am avut ,,oscilații” în preferințe pe durata parcursului meu academic. Totuși, având în vedere faptul că singura ramură de drept pe care am studiat-o încă din semestrul întâi al primului an, pe care încă o studiez și pe care o voi mai studia și semestrele următoare este Dreptul civil, iar până acum am avut, încă din prima zi de facultate, o mare pasiune pentru această disciplină, pot spune că Dreptul civil este un element de constanță în topul preferințelor mele”, explică Norris.

De asemenea, până acum, două cursuri au avut un mare impact asupra sa. „Cursul de Drept administrativ al doamnei profesor Verginia Vedinaș și cursul de drept financiar public al doamnei profesor Simona Gherghina. Aceste două cursuri au fost, în egală măsură, cele de care eu am fost cel mai atras. O să încep detalierea din punct de vedere cronologic. În primul rând, cursul de Drept administrativ al doamnei profesor Verginia Vedinaș a fost pentru mine ceva extrem de neașteptat. După primul semestru din anul întâi de facultate eram îndrăgostit total de Dreptul civil (și acest lucru a venit tot ca o surpriză; mă așteptam să mă atragă mult Dreptul penal, nu și cel civil ), nu credeam că e posibil să mai existe o materie care să îmi stârnească interesul atât de tare. Cu toate acestea, pasiunea cu care doamna profesor și-a susținut cursurile m-a făcut să simt că la finele primului an de facultate, Dreptul administrativ a trecut pe primul loc în rândul preferințelor mele. Am apreciat extrem de mult faptul că, pe lângă vastele cunoștințe teoretice ale doamnei profesor, dumneaei mereu ne prezenta diferite spețe reale, din experiența avută ca avocat. Cel mai impresionat am fost totuși de faptul că doamna profesor mereu a împărtășit cu noi la curs anumite informații pe care, eu unul, m-am simțit foarte privilegiat să le aud. Spre exemplu, rațiunile din spatele unor texte ale Constituției României sau ale Codului administrativ (informații venite, practic, chiar de la sursă.). Consider că înțelegerea de către studenți a genezei unei norme este crucială pentru o corectă interpretare și aplicare.

Despre cursul de Drept financiar public al doamnei profesor Simona Gherghina pot spune că a venit tot ca o surpriză, deoarece auzisem de la studenții mai mari că Dreptul financiar este foarte dificil, foarte tehnic, foarte greoi. Doamna profesor a făcut ca, pentru mine, Dreptul financiar public să nu fie definit de niciunul dintre aceste adjective. Din contră, așa cum am menționat, Dreptul financiar public a devenit rapid una dintre materiile mele favorite, cel mai probabil datorită cursurilor doamnei profesor Simona Gherghina, care întotdeauna a căutat să ne facă să înțelegem esența acestei discipline în sensul că dumneaei nu a pus accentul pe procente, pe anumite elemente tehnice ale legilor care, oricum, se schimbă ( sau se pot schimba) des, și pe care oricine le poate afla printr-un simplu consult al legii, ci pe rațiunile care au dus la adoptarea unor astfel de norme, rațiuni pe care, dacă nu mi le-ar fi explicat un jurist așa desăvârșit ca dumneaei, sunt convins că nu le-aș fi putut desluși pe cont propriu”, apreciază studentul.

În ceea ce privește cursurile la care se înregistrează cel mai mare număr de studenți, Norris Alexandru Mircescu îl amintește pe cel susținut de Lect. univ. dr. Ioana-Laura Toma-Dăuceanu. „Lucru firesc. Este un curs extraordinar (cred că cel mai practic curs la care am participat până acum [Cursul de Drepturi Reale și ulterior cel de Obligații]) Cel mai probabil, atât importanța materiilor predate, cât și personalitatea vibrantă și călduroasă  a doamnei profesor au făcut ca extrem de mulți studenți să participe la aceste cursuri. De asemenea, de obicei, amfiteatrele erau neîncăpătoare pentru cursurile domnului profesor Vlad Soare, la fel, justificabil având în vedere abordarea modernă, neconformistă și ingenioasă”, punctează tânărul.

În plus, mărturisește faptul că, din momentul în care a pășit pe holurile Facultății de Drept, a avut șansa de a cunoaște nenumărate persoane pe care le admiră enorm și de la care a avut extrem de multe lucruri de învățat, din toate punctele de vedere. „Îmi place să cred că în formarea personalității mele fur câte puțin din personalitățile tuturor modelelor pe care mi le-am ales”, completează Norris.


Intră pe portalul de concurență pentru mai multe articole referitoare la proiectele avocaților din această arie de practică


S-a adaptat repede vieții de student

În momentul în care a decis să aleagă Dreptul, a fost conștient de faptul că se îndreaptă către o facultate grea, dificilă, care necesită alocarea unei părți importante din timpul său. Acesta este și motivul pentru care nu a fost luat prin surprindere de viața de student, cu tot ceea ce implică ea. Fiind o persoană organizată, Norris a reușit ca în acești doi ani de studenție să mențină un echilibru între învățat și viața personală. „Mereu a fost loc și de timp pentru mine. Fiind o persoana foarte atașată de casă și de familie, mă așteptam ca trecerea de la liceu la facultate (inclusiv mutarea la București, deoarece eu sunt născut în Câmpulung Muscel, județul Argeș) să fie una extrem de bruscă și de grea, dar nu a fost deloc așa. M-am obișnuit foarte repede cu toate lucrurile noi care au apărut în viața mea la București și cred că a fost o acomodare ,,din mers”, fără ca măcar să îmi fi dat seama că am plecat de acasă. Viața de student poate fi foarte grea, în funcție de posibilitățile fiecăruia. Din fericire, am o familie care m-a susținut și astfel nu am dus lipsă de nimic, dar îmi pot imagina că anual sunt sute de tineri extraordinar de capabili care nu urmează studii superioare (sau le abandonează) din cauza costurilor de trai ale unui oraș precum este Bucureștiul. Căminele sunt o alternativă foarte bună pentru cazare ( prețurile la cazare în căminele Universității sunt mici). La fel, faptul că un abonament de student la metrou costă 8 lei pe lună ( la momentul actual) este un mare plus care ușurează mult viața unui student. Totuși, vizavi de cheltuielile pentru mâncare și alte asemenea, aceasta este o problemă mai greu de rezolvat. Doar din sumele provenite din bursă, nu cred că un student își poate acoperi toate aceste cheltuieli lunare, fără alte surse de venituri. Totuși, pentru ca un student să aibă rezultate deosebite la o facultate precum este Facultatea de Drept, acesta trebuie să dedice o mare parte din timpul său în acest scop, de obicei, rezultatele excepționale la facultate fiind incompatibile cu a avea un job. Practic, studentul capabil este pus în fața următoarei alegeri: ori rezultate foarte bune la facultate, dar fără job, ori job+ facultate, dar rezultate slabe sau cel mult mediocre ( cu toate acestea, este un lucru bun faptul că bursele au crescut cu aproximativ 50% anul acesta). Oricum, studenții care obțin bursă (cel puțin, bursă de merit/performanță) sunt într-un număr foarte restrâns”, precizează interlocutorul BizLawyer.

Norris nu a luat în calcul posibilitatea de a pleca în străinătate, cel puțin nu pe termen lung. „Iau totuși în calcul posibilitatea de a urma un program de master în străinătate. Altfel, pentru perioade mai lungi, pentru mine nu există opțiunea de a părăsi țara. Cel puțin momentan, îmi doresc să progresez și să mă dezvolt în România. Îmi iubesc țara și îmi iubesc familia, nu văd cum aș putea sta departe prea mult timp de lucrurile care sunt cele mai importante pentru mine”, declară studentul.

Plusurile și minusurile Facultății de Drept


Experiența sa ca student îl face pe Norris să se gândească și la plusurile și minusurile pe care le are facultatea pe care o urmează. Din punctul său de vedere, cele mai mari plusuri sunt acelea că, după terminarea anilor de studiu, o persoană care a fost dedicată pe parcurs devine o persoană care deține cunoștințe din cele mai diverse domenii. „Mereu spun că apreciez mult la facultatea mea faptul că abordează ramuri conexe, spre exemplu, psihologie, istorie, filosofie, sociologie etc. Așadar, Facultatea de drept este mediul perfect pentru ca o persoană să se poată dezvolta pe sine, în multe privințe. Bineînțeles, concurența reprezintă ( cel puțin pentru mine) tot un plus. Când ai în jur atâția oameni extrem de ambițioși și de capabili ești și tu determinat să devii cea mai bună versiune a ta”, comentează tânărul.

În ceea ce privește minusurile, interlocutorul BizLawyer nominalizează practica obligatorie de la facultate, care de multe ori este doar o formalitate și care, în opinia sa, trebuie mult îmbunătățită . „De asemenea, consider că ar trebui să se pună mai mult accent pe anumite ramuri de drept emergente în acest moment și care sunt ,, de viitor”, unele dintre acestea nefiind absolut deloc studiate în facultate.”, mai spune tânărul.

Legat de adaptarea programei de învățământ astfel încât pregătirea din timpul facultății să fie mult mai aplicată, studentul amintește din nou stagiile de practică. „La momentul actual, în fiecare an, studenții sunt obligați să efectueze un stagiu de practică, stagiu pe care ori și-l găsesc singuri, ori prin intermediul asociațiilor studențești. De obicei, în cadrul stagiilor de practică, mai ales în primii doi ani, nu se face mai nimic. M-am întâlnit des cu povești care relatau faptul că la stagiile de practică de la Judecătorii/ Parchete studenții erau puși să sorteze dosare în ordine alfabetică și alte chestiuni similare. Este de înțeles faptul că un student de anul întâi nu se poate implica prea mult în activitatea unei instanțe (inclusiv din punct de vedere legal), dar în acest caz consider că ar trebui eliminate stagiile la astfel de instituții (cel puțin pentru studenții de anul 1 și 2) și înlocuite cu oportunități de practică reale. Pentru atingerea acestui deziderat consider că facultatea trebuie, prin conducerea sa, să se implice mult mai mult”, nuanțează interlocutorul BizLawyer.

Cu plusuri și minusuri sale, Norris Alexandru Mircescu susține că Facultatea de Drept este o instituție de învățământ care pregătește tinerii pentru piața muncii, dar acest aspect stă, în principal, în mâinile studentului „Cu cât este mai implicat încă din timpul facultății, cu atât îi va fi mai ușor să se integreze ulterior pe piața muncii”, transmite tânărul.

                                                         Citește și

→   Diana Maria Gogoașă, cel mai mare punctaj la examenul organizat de Facultatea de Drept în anul 2021: Pentru o perspectivă mai aplicată asupra profesiilor juridice, consider că ar fi benefică suplimentarea orelor obligatorii de practică. 60, respectiv 90 de ore pe an, nu sunt suficiente pentru ca un student să-și formeze o opinie completă despre profesiile juridice

→   Mihai Adelin Lungu, 90 de puncte la examen și zece pe linie: Notele n-ar trebui să reprezinte un obiectiv în sine, ci mai degrabă o consecință a unei pregătiri serioase, constante, în care acumulezi noi cunoștințe, înveți să faci analogii, să raționezi și să aplici informația învățată în contexte practice. Rodul învățării nu e nota finală, ci bagajul intelectual acumulat, pe care va trebui să-l preiei ca atare și să-l perfecționezi în viața profesională

→   Alexia Rizoiu, 85 de puncte la examenul organizat de Facultatea de Drept în anul 2022: ”Cuvântul-cheie în jurul căruia îmi concentrez activitatea de student este echilibrul. Satisfacția pe care o obții după ce ai reușit să înțelegi încă un concept sau o instituție a dreptului nu se compară cu nimic altceva; simți că ai mai făcut un pas spre a deveni profesionistul care îți dorești să fii”


→   Diana Latiș, 86 de puncte, printre primii intrați în anul 2023: ”La această facultate, cantitatea de informație care trebuie asimilată în timpul scurt al unui semestru este enormă, explicațiile nu sunt întotdeauna pe înțelesul nostru. Seminarele sunt cele care mai salvează cât de cât situația, în cadrul acestora putând discuta mai aplicat teoria predată la cursuri. Practica ne-ar fi cea mai utilă”

 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 6 / 142
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Legiteam | Cherciu & Co is looking for two Junior ̸ Mid - Level Lawyers
LegiTeam | CMS CAMERON MCKENNA NABARRO OLSWANG LLP SCP is looking for: Associate (Banking & Finance Team)
Finanțele caută avocați pentru litigii arbitrale internaționale judecate potrivit regulilor de arbitraj ICC Paris | Acorduri-cadru de reprezentare juridică a României semnate cu cel mult 6 firme, într-un interval de 4 ani. Pentru de a primi cât mai multe propuneri, complete și corecte, termenul de transmitere a ofertelor a fost prelungit
Voicu & Asociații is looking for business lawyers (maximum 5 years from Bar admission)
Mega-proiectul Neptun Deep din Marea Neagră merge înainte, dau asigurări reprezentanții OMV Petrom, dar și arbitrajul cu statul român pentru modificarea legii offshore continuă | Avocații LDDP asigură apărarea în litigiul de la Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris
GDPR | Avocații specializați în practica de Data Protection de la Reff & Asociații - Deloitte Legal spun că preocuparea pentru conformare excedează domeniul protecției datelor. Silvia Axinescu, Senior Managing Associate: ”Abordăm fiecare proiect într-o manieră holistică și recunoaștem că protecția datelor, deși foarte importantă, este doar o piesă a puzzle-ului”
EXCLUSIV | O companie din grupul controlat de ”regele eolienelor” a trimis Ministerului Finanțelor o notificare de arbitraj și o cerere de soluționare pe cale amiabilă a disputei. Tratatul Cartei Energiei, temeiul juridic al conflictului cu statul român
Avocații noii generații | De vorbă cu Mihnea Orjan, avocat cu 5 ani experiență și recent laureat al Premiului de Excelență „Sarmiza Bilcescu-Alimănișteanu”, despre avocatură ca vocație, activitatea de cercetare, implicare și crez profesional: „Misiunea este pentru mine clară: să devin cel mai bun în ceea ce fac. Nu este o aroganță, este doar o înțelegere a faptului că trebuie să țintești spre Lună ca să ai șansa de a atinge o stea. Plănuiesc să fac ceea ce am făcut și până acum: să lupt pentru ceea ce cred și pentru cei care mă cheamă să îi apăr”
VIDEO | Dicționar de arbitraj: Cum se redactează o clauză compromisorie (Powered by ZRVP)
LegiTeam: Zamfirescu Racoţi Vasile & Partners recrutează avocați stagiari | Litigii
Avocații din practica de Protecția Datelor de la NNDKP spun că există în continuare prevederi neclare în legislație și „pete albe” de reglementare | Iurie Cojocaru (Partener): “De foarte multe ori, clienții se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește ștergerea datelor sau oferirea unor răspunsuri adecvate la solicitările de exercitare de drepturi, în condițiile în care legislația, ghidurile și jurisprudența oferă prea puțin spațiu de manevră”
Țuca Zbârcea & Asociații apără interesele statului român în litigiul inițiat de Damen Holding la Curtea de Arbitraj de la Viena | Legea 187 ̸ 2023 referitoare la guvernanța corporativă a întreprinderilor publice a pus pe butuci modelul de cooperare cu investitorul olandez la Damen Shipyards Mangalia SA, o companie în care statul deține 51%, prin Șantierul Naval 2 Mai SA. Pierderea litigiului antrenează plata unor ”despăgubiri semnificative”
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...