![ZRP](/banners/zrvp_bigad03.gif)
Câciu: România are cheltuieli permanente care obligă la o finanţare mai mare; dobânzile intră în zonă de stabilizare
08 Martie 2023
AgerpresCâciu a atras atenţia asupra faptului că declaraţiile publice făcute de către clasa politică, referitoare la situaţia economică, afectează semnalele din piaţa externă.
România are o carenţă structurală şi cheltuieli permanente care obligă la o finanţare mai mare, iar în ceea ce priveşte dobânzile acestea intră într-o zonă de stabilizare, pe fondul în care se stabilizează şi partea de inflaţie, a declarat, miercuri, în plenul Senatului, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.
"E adevărat, România are o carenţă structurală, are cheltuieli permanente sau cheltuieli rigide care obligă, dacă vreţi, la o finanţare mai mare. Dar, cu toate acestea, cu un sprijin suplimentar de 47 de miliarde, România a încheiat deficitul mai bine decât cel a asumat în faţa Comisiei Europene. Vorbim de dobânzi. Da, dobânzile au crescut foarte mult în anul 2022 şi nu au crescut numai în România. România nu este o insulă izolată nici în lume, nici în Europa. Dacă vă uitaţi în regiune, o să observaţi că dobânzile au crescut cu peste 300%. Dobânzile în România, în afară de două vârfuri pe care le-am avut, de peste 9%, şi au fost vârfuri conjuncturale, au crescut de la 5,5% în jur de 8%. Acesta pe un fond în care ratingul României nu este cel mai grozav. Ratingul se îmbunătăţeşte când elementele de structură ale economiei sunt restructurate, reaşezate. Crizele nu-ţi dau timpul să faci aceste restructurări, de pe azi pe mâine. Dincolo de ratinguri se vorbeşte şi trebuie să luăm în calcul despre inflaţia care n-a fost de 16%, inflaţia anuală... Aş vrea ca termenii să-i folosim mai corect. Inflaţia anuală în România este de 13,8%, inflaţia la decembrie, într-adevăr, este 16%. Există, totuşi, nişte indicatori şi mai ales indicatori macro. Contează foarte mult sintagmele folosite", a menţionat şeful de la Finanţe la "Ora Guvernului".
"E adevărat, România are o carenţă structurală, are cheltuieli permanente sau cheltuieli rigide care obligă, dacă vreţi, la o finanţare mai mare. Dar, cu toate acestea, cu un sprijin suplimentar de 47 de miliarde, România a încheiat deficitul mai bine decât cel a asumat în faţa Comisiei Europene. Vorbim de dobânzi. Da, dobânzile au crescut foarte mult în anul 2022 şi nu au crescut numai în România. România nu este o insulă izolată nici în lume, nici în Europa. Dacă vă uitaţi în regiune, o să observaţi că dobânzile au crescut cu peste 300%. Dobânzile în România, în afară de două vârfuri pe care le-am avut, de peste 9%, şi au fost vârfuri conjuncturale, au crescut de la 5,5% în jur de 8%. Acesta pe un fond în care ratingul României nu este cel mai grozav. Ratingul se îmbunătăţeşte când elementele de structură ale economiei sunt restructurate, reaşezate. Crizele nu-ţi dau timpul să faci aceste restructurări, de pe azi pe mâine. Dincolo de ratinguri se vorbeşte şi trebuie să luăm în calcul despre inflaţia care n-a fost de 16%, inflaţia anuală... Aş vrea ca termenii să-i folosim mai corect. Inflaţia anuală în România este de 13,8%, inflaţia la decembrie, într-adevăr, este 16%. Există, totuşi, nişte indicatori şi mai ales indicatori macro. Contează foarte mult sintagmele folosite", a menţionat şeful de la Finanţe la "Ora Guvernului".
Oficialul a susţinut că dobânzile intră într-o zonă de stabilizare "şi asta şi pe fondul în care se stabilizează partea de inflaţie".
"Partea structurală rămâne încă ridicată, iar costurile cu dobânzile, din perspectiva nivelului ratei dobânzilor, vor fi similare pe prima parte a anului şi mai mici pe partea a doua a anului faţă de anul trecut. Important este că s-a stabilizat situaţia. În situaţii de genul acesta, îi îndemn pe toţi să se uite cum se întâmplă în Ungaria, cum se întâmplă Polonia, în Cehia, Bulgaria să vadă cum au evoluat dobânzile. Dacă discutăm numai de dobânzi, vreau să vă spun că o ţară nu se finanţează cum finanţezi ca un broker de credite. Capitalul contează şi am spus asta acestui Senat şi la tribuna Parlamentului. Dacă aveam mai puţin capital de refinanţat, cu siguranţă aveam costuri mai scăzute la dobânzi", a explicat demnitarul.
Câciu a atras atenţia asupra faptului că declaraţiile publice făcute de către clasa politică, referitoare la situaţia economică, afectează semnalele din piaţa externă.
"În momentul în care ieşim în piaţa publică şi facem declaraţii care arată falimentul României, care arată elemente de apocalipsă, să nu vă aşteptaţi, şi asta-i rog şi pe colegii mei de la Partidul Social Democrat, ca pieţele să se uite insensibil la astfel de declaraţii ale politicienilor. Să vă puneţi întotdeauna întrebarea dacă o astfel de declaraţie, dincolo de rezultatul politic de conjunctură şi poză de moment, face bine sau nu cetăţenilor acestei ţări. Şi nu mă ascund să vă spun că la rectificarea de anul trecut, în contextul în care nimeni nu l-a întrebat pe ministrul de Finanţe, măcar în Parlament să-l cheme să zică cât sunt facturile la energie, s-a preferat dialogul prin intermediul mass-media, când se vehiculau sume de 40 de miliarde, 30 de miliarde, în care toate instituţiile financiare internaţionale se întrebau oare care este realitatea. Evident că am stat de vorbă cu fiecare în parte. În acel moment, să ştiţi că costul de finanţare în România a crescut", a subliniat Câciu.
Acesta a dat asigurări că, "indiferent cine e ministrul de Finanţe", România este pe un trend bun.
"Am spus-o din prima clipă că reformele se vor face, nu ne ascundem în spatele unor crize. Pe unii dintre colegii mei i-am deranjat pentru că ne-au dat exemple cu alte perioade când România a fost într-o situaţie mai critică. Am spus nu, dacă ne ascundem mereu în spatele crizelor, nu o să depăşim niciodată nivelul la care suntem. Reformele se vor face, deficitele se vor reduce. Problema pe care eu o văd este un mai bun dialog în clasa politică, în scopul şi în beneficiul cetăţenilor şi scopul întăririi acestei ţări şi a dezvoltării. Legat de legea privind reforma pensiilor speciale, trebuie să fie toţi miniştrii de resort de faţă, pentru că nu e vorba numai de bani, e vorba de asumare de către fiecare ministru a părţii lui de sector şi să ne spună ce se întâmplă cu acel sector", a afirmat ministrul Finanţelor.
Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, participă miercuri, în plenul Senatului, la dezbaterea "Ora Guvernului", ca urmare a invitaţiei adresate la propunerea grupului senatorial al USR.
Pe 27 februarie 2023, data trimiterii invitaţiei, USR menţiona că deficitul bugetar al României a atins "niveluri record", iar costurile de finanţare sunt unele dintre cele mai mari din Uniunea Europeană.
Potrivit unui comunicat al USR transmis la acea dată AGERPRES, "ministrul Finanţelor trebuie să clarifice care sunt companiile cărora li se va aplica 'taxa de solidaritate' şi dacă nu cumva aceasta este pur şi simplu o taxă de solidaritate cu cei cu pensii speciale".
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
Articol 2297 / 9215 | Următorul articol |
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |
![](/banners/musatad01.gif)
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Înalta Curte de Casație a decis în premieră restituirea TVA aferentă taxei clawback | Victoria obținută de avocații Băncilă, Diaconu și Asociații împreună cu EY România pentru grupul Roche va avea implicații pentru toată industria farmaceutică
Cum văd coordonatorii departamentelor juridice din companiile mari industriile în care activează și provocările anului 2025 | Monica Constantin, Legal & Corporate Affairs Director Bergenbier SA: ”Echipele noastre colaborează strâns pentru a preveni riscurile ce vin cu toate schimbările legislative. Vom continua acțiunile de conformare la modificările legislative și pe cele de prevenție. Menținem focusul pe strategia de sustenabilitate și continuăm să investim în dezvoltarea echipei”
MergerMarket League Tables - Full Year 2024 | Piața de M&A a cunoscut o redresare prudentă anul trecut și a înregistrat o creștere de 8 % la nivel global. CMS, printre primele în clasamentul global și în Europa. Schoenherr și Wolf Theiss, număr mare de tranzacții asistate în Europa Centrală și de Est
Wolf Theiss a asistat fondatorii Embryos Fertility Clinic cu privire la vânzarea pachetului majoritar de părţi sociale către Integral Capital Group, alături de care a stat RTPR | Ce avocați au fost în cele două echipe
Practica de protecție a datelor este o componentă strategică a firmei Wolf Theiss, existând o cerere crescătoare în acest domeniu. Viitorul acestei arii este unul promițător, având în vedere majorarea volumului de date prelucrate și evoluțiile tehnologice rapide, spun avocații | Flavius Florea - Counsel: „Un aspect cheie este legat de avansul tehnologic, cum ar fi utilizarea tot mai frecventă a inteligenței artificiale și provocările aferente respectării principiilor GDPR”
Stratulat Albulescu o recrutează pe Andreea Șerban de la Reff & Asociații, pe poziția de Partener
Trei ofertanți intră în a doua rundă a vânzării Amethyst Healthcare, lanț paneuropean de radioterapie cu șase clinici în România. Goldman Sachs supraveghează tranzacția
Noi promovări în echipa RTPR | Andreea Nedeloiu devine Counsel, alți cinci avocați au terminat stagiatura și vin pe poziția de Associate
Promovări la Voicu & Asociații | Roxana Neguțu devine Senior Partner, noi poziții ocupate în cadrul Firmei
Filip & Company asistă eMAG şi HeyBlu în achiziția a 100% din acțiunile Orange Money IFN SA. Echipa, coordonată de Alina Stancu Bîrsan (partener) și Rebecca Marina (counsel)
Academia Română, reprezentată de Popescu & Asociații, obține o victorie semnificativă într-un proiect complex de retrocedare | Echipa coordonată de Octavian POPESCU (Managing Partner), Andreea MIHALACHE (Partner) și Ana Maria BULEA-CIURARU (Associate) stabilește un precedent important în protejarea bunurilor de importanță națională
O nouă echipă de coordonare la Filip & Company | Cristina Filip și Alexandru Bîrsan, co-Managing Partners, au un mandat de 4 ani. Mai mulți parteneri devin manageri sau co-manageri ai departamentelor firmei
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...