
Interdicția popririi indemnizației de șomaj tehnic – o soluție bună, dar pentru toată lumea?
27 Aprilie 2020
Răzvan Ionescu (senior associate), Alexandru Moraru (associate) - Filip & CompanyPe lângă suportarea unei părți din indemnizațiile de șomaj tehnic, Guvernul a reglementat o măsură suplimentară de protecție a salariaților – interdicția temporară a executării silite prin poprire a indemnizațiilor de șomaj tehnic.
„Șomajul tehnic” are șanse să devină una dintre cele mai folosite sintagme ale anului 2020, subiectul fiind unul de interes major în contextul pandemiei de coronavirus. Informațiile publice ne arată că aproximativ 1 milion de salariați se află în acest moment în șomaj tehnic, în timp ce aproximativ 250.000 de salariați au încetat relația de munca, împrejurări fără precedent de la criza economică din 2008 încoace.
Diminuarea veniturilor salariale a afectat o bună parte a populației României, motiv pentru care Guvernul a venit în sprijinul salariaților afectați de reducerea veniturilor ca urmare a intrării în șomaj tehnic printr-o serie de măsuri legislative. Pe lângă suportarea unei părți din indemnizațiile de șomaj tehnic, Guvernul a reglementat o măsură suplimentară de protecție a salariaților – interdicția temporară a executării silite prin poprire a indemnizațiilor de șomaj tehnic.
Diminuarea veniturilor salariale a afectat o bună parte a populației României, motiv pentru care Guvernul a venit în sprijinul salariaților afectați de reducerea veniturilor ca urmare a intrării în șomaj tehnic printr-o serie de măsuri legislative. Pe lângă suportarea unei părți din indemnizațiile de șomaj tehnic, Guvernul a reglementat o măsură suplimentară de protecție a salariaților – interdicția temporară a executării silite prin poprire a indemnizațiilor de șomaj tehnic.
Apreciem că această măsură adoptată de executiv pentru sprijinirea populației afectate în această perioadă delicată este utilă, însă nu putem să nu remarcăm că felul în care executivul a ales să reglementeze această interdicție poate ridica probleme, care ar putea contraveni însuși scopului pentru care măsura a fost edictată – asigurarea subzistenței persoanelor vulnerabile în această perioadă.
1. Interdicția executării silite prin poprire – între derogoare și eroare
Ordonanța de urgență nr. 53/2020 a stabilit la art. IV că indemnizațiile de șomaj tehnic „nu sunt supuse executării silite prin poprire pe toată durata acordării lor”, inclusiv pentru o perioadă de „60 de zile de la încetarea stării de urgență”.
Cu toate că măsura este temporară, oferind salariaților un răgaz de la achitarea în mod silit a datoriilor către creditori și fiind menită asigurării mijloacelor de subzistență până la reluarea activității, această măsură poate afecta alte categorii de persoane care ar avea, pe bună dreptate, un interes să îi execute silit prin poprire pe salariații aflați în șomaj tehnic, pentru a-și asigura la rândul lor mijloacele de subzistență.
Deși imposibilitatea executării silite a unui debitor poate reprezenta un inconvenient pentru orice creditor, legiuitorul a identificat trei categorii de persoane cu o situație specială, și care sunt afectate în mod direct de actuala reglementare:
a) Persoanele față de care salariații aflați în șomaj tehnic au o obligație de întreținere
Dacă salariatul aflat în șomaj tehnic nu își execută obligația de întreținere față membrii familiei aflați în nevoie și care se află în întreținerea acestuia, iar aceștia sunt nevoiți să o obțină în mod silit, aceștia nu vor putea obține pensia de întreținere prin poprire.
Iar aceste persoane sunt afectate cu atât mai mult cu cât, potrivit Codului muncii, obligațiile de întreținere ar fi în mod normal primele în ordinea de prioritate a sumelor ce pot fi reținute din salarii.
b) Persoanele care au suferit o vătămare corporală din cauza salariatului aflat în șomaj tehnic
În cazul în care indemnizația de șomaj tehnic este singurul venit al celui care a cauzat o vătămare corporală unei persoane, persoana vătămată nu va putea apela la executarea silită prin poprire pentru a își acoperi, de exemplu, cheltuielile de spitalizare sau alte prejudicii suferite.
c) Persoanele care se aflau în întreținerea unei persoane decedate la data decesului
La fel, în cazul în care o persoană decedează din cauza faptei unei persoane care beneficiază de indemnizație de șomaj tehnic, persoanele aflate în întreținerea celui care a decedat nu vor putea executa indemnizația de șomaj tehnic pentru a recupera sumele necesare întreținerii.
2. Cat timp si cum vor fi afectate executările silite prin poprire ? Dacă salariatul aflat în șomaj tehnic nu își execută obligația de întreținere față membrii familiei aflați în nevoie și care se află în întreținerea acestuia, iar aceștia sunt nevoiți să o obțină în mod silit, aceștia nu vor putea obține pensia de întreținere prin poprire.
Iar aceste persoane sunt afectate cu atât mai mult cu cât, potrivit Codului muncii, obligațiile de întreținere ar fi în mod normal primele în ordinea de prioritate a sumelor ce pot fi reținute din salarii.
b) Persoanele care au suferit o vătămare corporală din cauza salariatului aflat în șomaj tehnic
În cazul în care indemnizația de șomaj tehnic este singurul venit al celui care a cauzat o vătămare corporală unei persoane, persoana vătămată nu va putea apela la executarea silită prin poprire pentru a își acoperi, de exemplu, cheltuielile de spitalizare sau alte prejudicii suferite.
c) Persoanele care se aflau în întreținerea unei persoane decedate la data decesului
La fel, în cazul în care o persoană decedează din cauza faptei unei persoane care beneficiază de indemnizație de șomaj tehnic, persoanele aflate în întreținerea celui care a decedat nu vor putea executa indemnizația de șomaj tehnic pentru a recupera sumele necesare întreținerii.
Potrivit alin. (2) al art. IV din OUG nr. 53/2020 „măsurile de suspendare prevăzute la alin. (1) încetează la 60 de zile de la data încetării stării de urgență”. Pare a fi, deci, vorba despre o cauză temporară de suspendare de drept a executării silite, popririle urmând să poată fi continuate după 60 de zile de la încetarea stării de urgență.
Fiind neclar în acest moment dacă starea de urgență va fi prelungită și după 15 mai, problema prezentată mai sus s-ar putea prelungi în lunile următoare. O astfel de prelungire ar putea avea efecte negative asupra celor care vor fi lipsiți de întreținerea persoanelor care, deși obligate legal în acest sens, nu își vor executa obligațiile.
O altă neclaritate este legată de aria de întindere a interdicției de executare. Având în vedere faptul că textul OUG nr. 53/2020 face trimitere doar la indemnizațiile prevăzute de art. XI alin. (1) din OUG nr. 30/2020, respectiv cele suportate de la bugetul de stat, s-ar putea considera că sumele reprezentând diferența dintre ce suportă statul și cât acordă angajatorul ar putea face obiectul executării silite (posibilitatea angajatorului de a acorda o indemnizație de șomaj mai mare este prevăzută în alin 6 al art. art. XI din OUG nr. 30/2020, text la care OUG 53/2020 nu face referire).
Cu toate acestea, teza finala a art. IV prevede că interdicția de executare se aplică “indiferent de bugetul din care se suportă indemnizația”, ceea ce conduce spre concluzia că legiuitorul delegat a vrut să excludă totuși de la executare toate indemnizațiile de șomaj tehnic, indiferent de cuantumul acesteia și de bugetul din care acestea se suportă, bugetul statului sau al angajatorului.
3. Cum ar fi putut proceda Guvernul ?
Guvernul ar fi avut la îndemână posibilitatea de stabilire a interdicției popririi indemnizației de șomaj tehnic prin modificarea art. 729 alin. (4) din Codul de procedură civilă, pentru ca indemnizația să poată fi totuși supusă executării silite prin poprire în situațiile de excepție de mai sus și respectând în același timp limitările prevăzute de acel text de lege.
Această soluție ar fi permis ca regulă salariaților aflați in șomaj tehnic să se poată bucura de întreaga indemnizație de șomaj tehnic, permițând însă și persoanelor care depind de veniturile pe care le încasează acești salariați să își poată asigura subzistența.
4. Va remedia Parlamentul eroarea?
In Parlament există înca din data de 2 aprilie 2020 o propunere legislativă pentru modificarea Codului de procedură civilă, astfel încât interdicția de poprire a indemnizației de șomaj tehnic să nu fie aplicabilă în cazul sumelor „datorate cu titlu de obligație de întreținere și despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vătămări corporale, dacă legea nu dispune altfel”.
În cazul adoptării și promulgării ei, va rezolva această propunere legislativă problemele identificate? Apreciem că răspunsul este negativ, pentru că art. 729 alin. (4) din Codul de procedură civilă, inclusiv în varianta în vigoare în acest moment, oferă posibilitatea ca prin legi speciale să se deroge de la posibilitatea popririi sumelor în situațiile de excepție (revenindu-se, deci, la regulă). Or, o astfel de lege specială este însăși OUG nr. 53/2020.
Prin urmare, dacă propunerea legislativă ar intra în vigoare în forma propusă de inițiator, nu ar rezolva problema decât după împlinirea celor 60 de zile de la încetarea stării de urgență – altfel spus, vor putea fi executate silit prin poprire doar indemnizațiile salariaților care vor intra/ rămâne în șomaj tehnic după trecerea celor 60 de zile, ca urmare a crizei economice care se prefigurează.
Cu toate acestea, in procesul de aprobare a Ordonanței 53/2020, Parlamentul ar putea abroga dispozițiile art. IV din OUG nr. 53/2020, pentru ca obligațiile de șomaj tehnic să poată fi executate silit prin poprire de către categoriile de persoane precizate mai sus înainte de împlinirea celor 60 de zile, astfel încât să își poată asigura și ele mijloacele de subzistență la care sunt îndreptățite ori, după caz, să își acopere în timp util prejudiciile grave care le pot pune în dificultate.
5. Concluzie
Așa cum Guvernul ori Parlamentul au intervenit până acum pentru acoperirea deficiențe ale ordonanțelor de urgență adoptate în contextul prezentei stări de urgență, apreciem necesară o intervenție legislativă pentru a remedia și aspectele prezentate în cuprinsul acestui articol.
Până la acel moment, este de așteptat ca în practică textele de lege analizate mai sus să fie interpretate în mod diferit, în funcție de situația specifică din fiecare speță.
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
Articol 9024 / 9602 | Următorul articol |
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |

BREAKING NEWS
ESENTIAL
Women Lawyers | Pentru Mateea Codreanu, apartenența la echipa Mușat & Asociații, în care a evoluat până la poziția de Partener, a fost decisivă în formarea sa: ”Este o provocare să începi parcursul avocațial ca avocat stagiar într-o firmă de avocatură lider, dar totodată și o premisă pentru o dezvoltare profesională rapidă”
Liviu Togan părăsește Dentons, unde coordona practica de drept penal și investigații și se alătură din nou firmei Mușat & Asociații, pe poziția de Partner: “Revin în cadrul unei echipe pe care o cunosc și în care am încredere”
LMG Life Sciences Awards EMEA 2025 | Kinstellar, Muşat & Asociaţii, NNDKP și Popescu & Asociații, pe lista scurtă din care va fi aleasă peste câteva zile ”South East Europe Firm of the Year”. Popescu & Asociații concurează cu patru firme internaționale de top pentru titlul de ”White Collar Crime Firm of the Year”, iar unul dintre partenerii săi, Mirel Rădescu, este printre cei patru finaliști la categoria ”White Collar Crime Lawyer of the Year”
Avocații Kinstellar spun că semnalul cel mai pregnant din ultima perioadă e dat de proiectele de reorganizare și apreciază că anul acesta va crește numărul companiilor care fac disponibilizări masive. Clienții sunt interesați de consolidarea politicilor privind prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă, precum și de regândirea modului de organizare a muncii, pe fondul unei tendințe de creștere a volumului de cauze privind litigiile de muncă | Activitate intensă în practica de Employment, evidențiată de ghidurile juridice internaționale, cu mandate diverse și o echipă expusă la proiecte cu un caracter multidisciplinar
GNP obține o soluție favorabilă pentru un operator de platformă, ce ar putea să contureze o practică constantă și predictibilă, în baza căreia autoritățile de reglementare naționale vor analiza întinderea răspunderii furnizorilor de servicii intermediare. Problemele juridice ridicate în acest litigiu vizează în principal modul de interpretare și aplicare a reglementărilor din Regimul eCommerce și DSA | Avocații Octavian Adam (Partener), Cristina Badea (Senior Associate) și Alice Moisac (Associate), în prim plan
Rising Stars | Eduard Morariu, unul dintre cei mai buni absolvenți ai generației 2022, a ales să profeseze ca avocat la Filip & Company, unde urmărește să se dezvolte în câteva dintre ramurile mai „nișate” ale Dreptului: „Parcursul meu a presupus implicarea în multe dosare de instanță și arbitraj, unele chiar de importanță națională, cu probleme de drept sensibile, dar și cu echipe de avocați excepționali, care le-au făcut față cu o măiestrie la care nu pot decât să aspir”
Cum lucrează echipele Băncilă, Diaconu și Asociații (EY Law) și Grants & Incentives Avisory (EY), în proiectele care vizează accesarea ajutoarelor de stat, în care au o rată de succes mai mare de 90% | Ramificarea multidisciplinară a expertizei permite echipei să ofere clienților o viziune completă asupra pașilor de parcurs și modului în care pot implementa soluțiile propuse, astfel încât să obțină cele mai mari beneficii. Ce servicii integrate asigură clienților și care sunt strategiile pentru maximizarea șanselor de obținere a fondurilor
OMV Aktiengesellschaft a mers pe mâna avocaților de la ZRVP într-un alt arbitraj ICC cu statul român și a câștigat încă 47 mil. €, plus dobânzi. Pretenții de alte 50 mil. € la orizont, într-o procedură nouă, inițiată în decembrie 2024, în care lucrează deja aceeași echipă de avocați
PNSA susține juridic Turneul Internațional Stradivarius
Premieră juridică în România | Popescu & Asociații obține prima despăgubire integrală pentru expropriere: peste 60 mil. lei pentru Viorelo International. Succesul este rezultatul unei strategii juridice riguroase, elaborate și implementate de o echipă interdisciplinară de specialiști
Premieră pe piața avocaturii din România: NNDKP, desemnată pentru a șaptea oară „Firma de avocatură a anului în România” la gala premiilor Chambers Europe 2025. | Ion Nestor, Co-Managing Partner: ” Această recunoaștere, care vine în anul în care sărbătorim 35 de ani de activitate, reprezintă încă o confirmare a poziției de top pe care NNDKP o ocupă pe piața avocaturii din România și validează munca, performanța și rezultatele excelente obținute de întreaga echipă”
Țuca Zbârcea & Asociații a adus la București 100 de avocați din 33 de țări
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...