Viitoarea Convenție pentru protecția profesiei de avocat (II) - Reglementările cuprinse de proiectul Convenției | Terminologie

Proiectul convenției privind protecția profesiei de avocat (denumită în cele ce urmează „Convenția”) cuprinde în premieră, în cuprinsul art. nr. 3 intitulat „Terminologie”, definirea unor termeni precum :

a.    „avocat”, prin care se desemnează orice persoană fizică ce este calificată și autorizată potrivit dreptului național, să exercite profesia de avocat. Desigur, Convenția face referire la dreptul național al țării pe al cărui teritoriu avocatul este membru al asociației sale profesionale (barou sau din statele de drept/stat membru).

b.    „clientul” este persoana fizică sau juridică care a solicitat și cererea i-a fost încuviințată, să fie sfătuit, asistat sau reprezentat de către un avocat. Acceptul dat de către avocat este singura condiție necesară pentru nașterea raportului juridic de asistență juridică, condițiile de validitate ale acestui contract precum și conținutul, sau proba sa, nu sunt analizate pentru îndeplinirea acestei condiții.

c.    „clientul potențial” este o noțiune cu totul inedită în reglementările specifice profesiei de avocat, Convenția utilizând-o pentru prima dată. Este definită că desemnând orice persoană fizică sau juridică care solicită sau își dorește să fie sfătuită, consiliată, asistată sau reprezentată de către un avocat – desigur ceea ce deosebește clientul potențial de un client obișnuit este împrejurarea că el nu are un avocat desemnat din oficiu sau ales, ceea ce impiedică nașterea raportului juridic specific profesiei de avocat, raport juridic intuitu personae, după cum se știe.

d.    „asociație profesională” desemnează organul reprezentativ căruia îi aparțin sau îi sunt afiliați toți avocații, sau doar parte dintre ei și care are autoritatea să organizeze și să reglementeze profesia de avocat potrivit dreptului național.

Împrejurarea că dintr-o asociație profesională nu fac parte toți avocații si numai o parte dintre ei este specifică dreptului anglo-saxon: spre pildă în Marea Britanie există două asociații profesionale ale avocațiilor, Council Bar din care fac parte barristerii, avocații litigatori și Law Society compusă de avocații de consultanță. În prezent diferențele dintre cele două corpuri profesionale s-au estompat semnificativ prin lărgirea competențelor membrilor săi.

e.    „activitățile profesionale ale avocaților” - Convenția își propune o definire exhaustivă care cuprinde: pregătirea și acordarea de consultață, asistență sau reprezentare juridică, interpretarea și aplicarea dreptului național a dreptului altui stat sau a dreptului internațional fără a avea importanță țara în care sunt rezidenți clienții sau unde își desfașoară munca personală sau activitățile profesionale, inclusiv acordarea de asistență cu privire la procedurile sau dreptul la muncă într-o jurisdicție sau la o instanță internațională sau a unui organism atașat unei astfel de autorități, să slujească statul de drept și să contribuie la dezbaterile și întelegerea de către cetațeni a dreptului, aplicării și interpretării sale și cu privire la funcționarea sistemelor legale.

Se desprinde cu evidență dorința redactorului de a menține toate categoriile de activități ce pot fi desfășurate de un avocat, cu observarea specificităților pe care exercitarea profesiei noastre o are în diversele țări membre ale Consiliului Europei, potrivit specificului lor național. Proiectul în discuție este în pus în dezbaterea asociațiilor prefesionale ale țărilor membre și cu siguranță textul sus menționat va fi amplu completat.

f.    „asociațiile profesionale” trebuie garantate ca independență și autonomie de sistemul de drept național al fiecărui stat semnatar. Ele sunt înzestrate cu competențe și atribuții precum și cu o organizare internă care să le garanteze, fie pe de o parte, alegerea liberă a organelor executive, iar pe de altă parte funcționarea potrivit reglementărilor legale fără nicio ingerință din exterior. În concret, scopul asociațiilor profesionale trebuie să constea în:


Se dorește ca asociațiile profesionale să fie consultate în timp util și de o manieră efectivă referitor la orice propunere de modificare a legislației care privesc sau pot afecta activitățile profesionale ale avocaților sau reglementarea profesiei de avocat. Avocaților li se permite să adere sau să înființeze asociații profesionale în scopul promovării activității și intereselor profesionale, fără a impacta asupra calității lor de membri ai autorităților profesionale naționale. Realitatea europeană cunoaște variate forme de asociere a avocaților în asociații ale tinerilor avocați, sindicate ale avocaților, dar și în planul organizării profesiei în uniuni sau federații de barouri sau chiar uniuni de avocați. După cum se știe, UNBR este membru fondator (1927) al UIA (Union Internationale des Avocats), al IBA (International Bar Association), CCBE (Asociația Europeană a Barristilor și Avocatilor de Drept), Uniunea Avocaților din Balcani, etc.

-    să reorganizeze primirea și reprimirea în profesia de avocat în baza unor criterii obiective și transparente și a unei proceduri echitabile cu garantarea constituirii rezultatelor printr-o cale de atac accesibilă și urgentă și care poate fi, în cele din urmă, supusă controlului judecătoresc.

În articolul următor vom trata drepturile profesionale ale avocaților.