Sergiu Manea (BCR): Cred că este foarte important să înţelegem că acesta este un an de consolidare

România ar putea înregistra în 2023 o creştere economică de 2,1%, sub potenţialul de creştere de 3,6% - 4%, dar anul acesta este unul de consolidare, susţine preşedintele executiv al BCR, Sergiu Manea.

"România anul trecut a înregistrat o creştere, în opinia mea, remarcabilă din nou. 2022 a arătat o creştere de 4,8%, cu aproape un punct procentual faţă de media potenţialului pe care-l avem. Potenţialul nostru e situat undeva între 3,6% - 4%. Acum e clar că în contextul angajării viguroase, aş putea spune, la nivel global, a instrumentelor monetare, în primul rând de ţinere în frâu a inflaţiei, ne aşteptam la o creştere mai scăzută anul acesta. Iar momentul în care noi am făcut prognoza pentru anul acesta aveam Zona Euro minus zero. Cam aşa arăta atunci, iar prognoza noastră pentru România era atunci de 2,1 plus. Deci asta înseamnă creştere. Da, într-adevăr, o creştere sub potenţial şi menţinem această prognoză deocamdată, deşi suntem tentaţi să facem un uşor upgrade, ca să spun aşa. Deocamdată menţinem această prognoză. Cred că avem nevoie de mai multe date. Cred că ce e foarte, foarte important, este să înţelegem că de fapt acesta e un an de consolidare", a spus Sergiu Manea, la deschiderea oficială a şedinţei de tranzacţionare cu ocazia listării primei emisiuni de euroobligaţiuni verzi BCR, pe Piaţa Reglementată a Bursei.

El a afirmat că într-un an de consolidare e nevoie de foarte multă muncă pentru a considera sau a crea direcţiile viitoare pentru ciclul 2024-2027.

"Nu întâmplător, aleg 2027. Vorbim practic de o confluenţă, să spuneam, de o confluenţă a maturităţilor din câteva programe europene. Mă refer atât la PNRR, cât şi la 2021-2027. Ştiu că probabil 2021-2027 va fi 2029-2030, dar nu asta este important acum. Important este că trebuie să consolidăm şi să ne gândim exact ce facem. Lumea se schimbă, lumea se transformă. Vorbim de forţe globale care apasă pedala de acceleraţie în termeni de creare a direcţiilor de dezvoltare economică ulterioară. Vorbim de microtehnologie şi tehnologie în general. Vorbim, bineînţeles, de industria 4.0. Vorbim de autonomie energetică, vorbim de energie verde şi nu în ultimul rând, vorbim de o agricultură nu numai cu obiectivul de a avea o agricultură îndestulătoare, ci a avea un produs de calitate. Şi asta înseamnă, bineînţeles, iarăşi tehnologie şi agricultură de precizie. Cred că avem tot ce ne trebuie şi din punct de vedere a calităţii antreprenorilor şi din punct de vedere al fondurilor potenţiale, astfel încât să putem să mergem şi noi în în această direcţie, direcţie care, după părerea mea, ar fi super benefică pentru pentru ţara noastră. Deci, pentru 2023 cred că e un an important în care să consolidăm, să înţelegem ce facem foarte bine şi să încercăm să scalăm, iar ce nu facem foarte bine sau nu aduce valoarea adăugată poate oprim. Şi asta e valabil pentru tot ce înseamnă România SA şi România SRL", a mai spus Sergiu Manea.

Deschiderea oficială a şedinţei de tranzacţionare de marţi de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a fost dedicată listării primei emisiuni internaţionale de euroobligaţiuni a unei bănci din România, emisă de Banca Comercială Română (BCR).

Banca Comercială Română a debutat cu succes pe piaţa internaţională de capital printr-o emisiune de euroobligaţiuni verzi 4NC3 senior nepreferenţiale, în valoare totală de 700 milioane euro. Noua emisiune de obligaţiuni lansată de BCR a marcat debutul băncii pe pieţele internaţionale de capital şi a constat în euroobligaţiuni senior nepreferenţiale, 4NC3, care au o maturitate de 4 ani, cu posibilitatea răscumpărării anticipate după 3 ani.

Potrivit BCR, până la momentul acestei emisiuni, în ultimii trei ani, BCR a emis obligaţiuni în valoare de 4,1 miliarde de lei, fiind unul dintre principalii emitenţi activi de la Bursa de Valori Bucureşti.

BCR oferă o gamă completă de produse şi servicii financiare, printr-o reţea de 20 centre de afaceri şi 16 birouri mobile dedicate companiilor şi 321 de unităţi retail situate în majoritatea oraşelor din ţară cu peste 10.000 de locuitori, dintre care 40% sunt unităţi unde operaţiunile cu numerar se efectuează doar la echipamente (cashless).