ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Solicitarea pe cale separată a cheltuielilor de judecată. Plata cheltuielilor de judecată efectuată de un terț și nu de persoana care a caștigat procesul

18 Mai 2023   |   Viorel Dinu și Mihai Vlăsceanu, avocați Bondoc și Asociații SCA

Problema care se conturează într-o astfel de situație prezintă o dublă valență referitor la persoana întreptățită să solicite „obligarea părții care a căzut în pretenții” la plata cheltuielilor de judecată, respectiv dacă acțiunea ar trebui formulată de terțul care a achitat cheltuielile de judecată desi nu a fost parte în proces sau de către partea care a câștigat procesul, desi nu aceasta a plătit cheltuielile de judecată și deci nu aceasta și-a văzut patrimoniul diminuat cu contravaloarea acestor cheltuieli.

Viorel Dinu (Partener) si Mihai Vlăsceanu (Senior Asscociate) - Bondoc si Asociatii SCA

 
 
Din rațiuni fiscale sau comerciale, se întâmplă uneori ca și cheltuielile de judecata să nu fie achitate direct de către persoana care este parte litigantă, ci de către un terț. Acest terț poate fi acționarul/asociatul majoritar  sau o altă persoană juridică membră în același grup de societăți sau chiar o terță persoană fără legătură corporativă cu partea din proces, dar care pentru orice rațiuni și sub orice titlu juridic, achită cheltuielile de judecată urmare a unei operațiuni de dare în plată. Ipoteza este pe deplin aplicabilă și persoanelor fizice atunci când plata onorariului avocatului este efectuată de un membru al familiei, de o rudă, prieten sau cunoștință a părții.

În primul rând, este de menționat că o asemenea operțiune este legitimă și legală fiind prevăzută expres de Statutul profesiei de avocat, respectiv art. 121 alin. 6 din acest act normativ.1

Pentru obligarea părții care a pierdut procesul la plata cheltuielilor de judecată temeiul de drept este reprezentat de art. 4532 Cod procedură civilă coroborat cu art. 1357 și următoarele din Codul civil, acordarea cheltuielilor de judecată nefiind altceva decât o aplicație în materie procesuală a răspunderii civile delictuale3.

Problema care se conturează într-o astfel de situație prezintă o dublă valență referitor la persoana întreptățită să solicite „obligarea părții care a căzut în pretenții” la plata cheltuielilor de judecată, respectiv dacă acțiunea ar trebui formulată de terțul care a achitat cheltuielile de judecată desi nu a fost parte în proces sau de către partea care a câștigat procesul, desi nu aceasta a plătit cheltuielile de judecată și deci nu aceasta și-a văzut patrimoniul diminuat cu contravaloarea acestor cheltuieli.

În primul caz, cererea de chemare în judecată grefată pe răspunderea civilă delictuală introdusă de terțul care a plătit cheltuielile de judecată nu ar prezenta niciun impediment (desigur sub rezerva administrării unui probatoriu complet) pentru a fi admisă.

Astfel, terțul care a plătit cheltuielile de judecată poate dovedi, fără mari elemente de complexitate, săvârșirea faptei ilicite de către partea care a căzut în pretenții (cu hotărârea judecătorească), prejudiciul produs (prin faptul că a plătit cheltuielile de judecată), legătura de cauzalitate și vinovația, adică aparent toate elementele necesare pentru a putea atrage răspunderea civilă delictuală a părții care a căzut în pretenții.

Cu toate acestea, fiindcă recuperarea cheltuielilor de judecată este o variație a răspunderii delictuale, cererea de chemare în judecată trebuie să respecte și norma specială, respectiv art. 453 Cod procedură civilă.

Întorcându-ne deci la norma specială, observăm că terțul plătitor al cheltuielilor de judecată nu deține calitatea de „parte care a câștigat procesul” întrucât acesta doar a plătit cheltuieli de judecată (onorariul avocatului, taxa de timbru, onorariul expertului) fără să participe efectiv la soluționarea cauzei anterioare care a generat cheltuielile de judecată.

Deci, indiferent de făptul că terțul ar putea proba îndeplinirea tuturor condițiile de atragere a răspunderii delictuale, în lipsa îndeplinirii și condiției suplimentare instituite de norma specială, cererea de chemare în judecată ridică probleme atât din perspectiva calității procesuale active cât și din perspectiva fondului acesteia.

În sprijinul unei astfel de soluții, respectiv de respingere a unei cereri de chemare în judecată formulată de terțul plătitor al cheltuielilor de judecată dar care nu a fost parte în proces s-a pronunțat și practica judiciară4

Cel de-al doilea caz se referă la cererea de chemare în judecată pentru recuperarea cheltuielilor de judecată formulată de către partea care a câștigat procesul, dar care nu a plătit cheltuielile de judecată.

În această situație nu se mai ridică problema calității procesuale active raportat la art. 453 Cod procedură civilă, problematica analizei fiind determinată de dovedirea îndeplinirii celorlalte 4 condiții pentru răspunderea civilă delictuală, în special a prejudiciului suferit.

În această situație partea care a câștigat procesul, aparent nu ar putea dovedi că a suferit prejudiciul solicitat a fi acoperit câtă vreme, conform ipotezei, costurile nu au fost suportate de partea litigantă din patrimoniul său, ci de terțul menționat mai sus.

Ar putea deci exista un blocaj fiindcă aparent tețul care a plătit cheltuielile nu poate formula cererea de chemare în judecată (pentru că nu a fost parte în proces) și nici partea care a câștigat procesul nu poate formula o astfel de cerere (fiindcă nu ea a plătit cheltuielile), iar consecința acestui blocaj va fi aceea că autorul faptei ilicite nu va putea fi tras la răspundere civilă și practic prejudiciul pe care l-a produs va rămâne nereparat.

Remediul juridic în această situație trebuie căutat în instituția stipulației pentru altul, reglementată de Codul civil5 și aplicabil în Statutul profesiei de avocat la art. 121 alin. 66.

Având în vedere că terțul care plătește cheltuielile de judecată se obligă către forma de exercitare a profesiei de avocat să plătească onorariul aferent reprezentării în instanță a unei alte entități, prin încheierea unui astfel de contract de asistență juridică se încheie în realitate o stipulație pentru altul sub următoarea formă: (i) terțul care se obligă să achite cheltuielile de judecată are calitatea de stipulant (ii) societatea de avocatură are calitatea de promitent, iar (iii) partea litigantă beneficiară a serviciilor de reprezentare juridică are calitatea de terț beneficiar.

Drept urmare, în temeiul contractului de asistență juridică, în patrimoniul terțului beneficiar se naște atât dreptul de beneficia de reprezentare juridică, cât și dreptul acestuia de a solicita rambursarea cheltuielilor de judecată de la partea care a căzut în pretenții, chiar dacă onorariul avocațial (prejudiciul) nu a fost plătit de această persoană.

Ține strict de raportul dintre stipulant și terțul beneficiar cum are loc desocotirea între aceștia urmare a admiterii cererii terțului beneficiar (parte în proces) împotriva părții care a pierdut procesul. Aceasta din urmă nu se poate opune, respectiv nu se poate apăra față de pretențiile privind cheltuielile de judecată pe motivul că cel care le solicită nu face dovada plății acestora din patrimoniul său.

Această soluție a fost confirmată și de Înalta Curte de Casație și Justiție care prin Decizia nr. 1131/2022 din data de 24.05.2022 a validat acest raționament și a confirmat nu doar că o astfel de construcție juridică reprezintă o stipulație pentru altul, ci și faptul că terțul beneficiar poate solicita obligarea părții care a căzut în pretenții la plata cheltuielilor de judecată, chiar dacă nu acesta a avansat cheltuielile de judecată.

În concluzie, în situația în care cheltuielile de judecată sunt achitate de o altă persoană decât partea din proces, o acțiune având ca obiect recuperarea cheltuielilor de judecată pe cale separată poate fi introdusă de partea care a câștigat procesul, chiar dacă o altă persoană a plătit cheltuielile de judecată, sub rezerva desigur a dovedirii îndeplinirii celorlalte condiții prevăzute de lege pentru o astfel de pretenție.



1. Art. 121 alin. (6)  În cazul în care avocatul şi clientul convin, o terţă persoană poate fi beneficiarul serviciilor avocaţiale stabilite prin contract, dacă terţul acceptă, chiar şi tacit, încheierea contractului în astfel de condiţii.

2.  Art. 453.  (1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

3. Art. 1.357.    (1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. 

4. Decizia civilă nr. 487A/19.02.2019 pronunțată de Tribunalul București rămasă definitivă prin respingerea ca nefondat a recursului de Curtea de Apel București.

5.  Art. 1.284.(1) Oricine poate stipula în numele său, însă în beneficiul unui terţ. 

   (2) Prin efectul stipulaţiei, beneficiarul dobândeşte dreptul de a cere direct promitentului executarea prestaţiei.

6. Art. 121 alin. 6  În cazul în care avocatul și clientul convin, o terță persoană poate fi beneficiarul serviciilor avocațiale stabilite prin contract, dacă terțul acceptă, chiar și tacit, încheierea contractului în astfel de condiții

 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


     

    Ascunde Reclama
     
     

    POSTEAZA UN COMENTARIU


    Nume *
    Email (nu va fi publicat) *
    Comentariu *
    Cod de securitate*







    * campuri obligatorii


    Articol 1539 / 8810
     

    Ascunde Reclama
     
    BREAKING NEWS
    ESENTIAL
    Titlurile știintifice sunt irevocabile, indiferent de forma în care au intrat în circuitul civil | Decizie de referință a ICCJ, obținută de avocații ZRVP. Alexandru Iorgulescu (partener) și Alina Munteanu (senior associate), în prim plan
    Cariere în Drept | Cum a perceput Vasile Țurcan, român din Basarabia, învățământul juridic românesc pe care l-a absolvit cu 9,85 și care au fost primele impresii după: ”Raportat la obligativitatea celor doi ani de stagiu, găsirea unui coordonator este o activitate extrem de anevoioasă, dacă ai niște așteptări minime de la această colaborare: să fii plătit măcar cu minimul pe economie conform Statutului profesiei, să ai o minimă libertate și acces la clienți proprii sau să beneficiezi de o îndrumare efectivă, nu doar expusă în contract”
    Kinstellar asistă Globalworth în vânzarea unui portofoliu cu o valoare de cca. 110 mil. € către WDP, într-una dintre cele mai mari tranzacții de logistică ale anului. Victor Constantinescu, Managing Partner: ”Tranzacția a avut propriile provocări, dar prin muncă temeinică și cu ajutorul echipelor noastre extraordinare s-a încheiat cu succes” | Ce firme de avocați au mai lucrat în proiect
    Cei mai buni profesioniști în domeniul brevetelor, văzuți de ”IAM Patent 1000 - 2024” | ZRVP, NNDKP și Răzvan Dincă & Asociaţii au cea mai bună poziționare, iar Mușat & Asociații și Baciu Partners sunt în prim plan. Ce firme au cei mai mulți avocați listați și ce spun clienții despre aceștia
    Departamentul de Dispute Resolution contribuie cu peste 80% la cifra de afaceri a firmei Șerban & Asociații și este de așteptat ca veniturile să crească anul acesta. Casa de avocați este în discuții pentru preluarea unor mandate de arbitraj internațional | Radu Șerban (Partener): ”Volumul de muncă a fost unul intens, atât pe latura de penal a departamentului, cât și pe cea de civil, iar gradul de sofisticare este unul foarte ridicat”
    Cum lucrează echipele din practica de Dispute Resolution de la Băiculescu și Asociații, ce mandate gestionează și care sunt proiectele reprezentative în care asistă clienții | Vasile Băiculescu, Managing Partner: ”Anul trecut a fost unul crucial, societatea noastră prosperând în acest domeniu mai mult decât oricând, atât prin îmbogățirea substanțială a portofoliului de clienți, cât și prin rezultatele obținute în dosare. În 2024, asistăm la o clară continuare a evoluției”
    CMS îl promovează pe Andrei Cristescu în poziția de Counsel în cadrul biroului din România. Horea Popescu (Managing Partner): Andrei reflectă perfect valorile CMS, mai ales prin munca sa în echipă și implicarea în mentoratul colegilor juniori
    Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL a asistat Goodpack SRL, societate parte din portofoliul CEECAT Capital, în procesul de achiziție a Paccor Romania SRL
    Wolf Theiss a asistat fondurile Cerberus Capital Management și Revetas Capital în legătură cu vânzarea complexului de birouri The Landmark din București. Partenerul Ileana Glodeanu a coordonat echipa multidisciplinară de avocați
    Cine sunt și cum gândesc profesioniștii evidențiați de Legal 500 în GC Powerlist Romania | De vorbă cu Ștefania Andruhovici, Directorul Departamentul Juridic - Electrica SA: „Misiunea de a promova principii sănătoase se extinde dincolo de cadrul biroului, datoria noastră fiind aceea de a fi, prin tot ceea ce facem, un exemplu pentru cei din jur”
    Cel mai amplu domeniu de master din România și din istoria învățământului juridic superior românesc, la Facultatea de Drept din Universitatea București. Anul acesta vor fi 14 programe, unele derulate în colaborare cu instituții de învățământ din străinătate | Prof. univ. dr. Răzvan Dincă, decanul Facultății: “Atunci când comunicarea în domeniile la care se referă specializarea se face, din cauza caracterului lor global, în limba engleză, organizăm și noi programele în limba engleză pentru administrarea corectă a terminologiei juridice specifice”
    Filip & Company a asistat AROBS la cea mai mare operațiune de majorare de capital a unei companii de tehnologie listată la BVB. Olga Niță, partenerul care a coordonat echipa de proiect: ”Operațiunea nu doar că subliniază angajamentul față de creștere și inovație, dar contribuie semnificativ la dezvoltarea și consolidarea pieței noastre de capital”
     
    Citeste pe SeeNews Digital Network
    • BizBanker

    • BizLeader

        in curand...
    • SeeNews

      in curand...