RSS
CCR susţine că parlamentarii pot depune semnăturile la o moţiune de cenzură prin telex ̸ fax ̸ fotocopiere ̸ scanare ̸ fotografiere
11 Octombrie 2021 Agerpres
De asemenea, mai spune CCR, nici Constituţia şi nici Regulamentul Parlamentului nu cuprind prevederi exprese cu privire la modul în care semnăturile olografe ale autorilor moţiunii de cenzură trebuie depuse - în original sau copie (telex/fax/fotocopiere/scanare/fotografiere), astfel că indiferent de modalitatea în care au fost transmise, semnăturile parlamentarilor beneficiază de prezumţia de veridicitate.
- RECOMANDA ARTICOL
- PRINTEAZA ARTICOL
- SCRIE UN COMENTARIU
- SALVEAZA ARTICOL (PDF)
- SECTIUNE SUSTINUTA DE
AGERPRES
Curtea Constituţională susţine că parlamentarii pot depune semnăturile pentru iniţierea unei moţiuni de cenzură atât în original, cât şi în copie prin telex/fax/fotocopiere/scanare/fotografiere, subliniind că nu este de competenţa sa să verifice dacă listele de semnături prezintă ştersături sau sublinieri.
De asemenea, mai spune CCR, nici Constituţia şi nici Regulamentul Parlamentului nu cuprind prevederi exprese cu privire la modul în care semnăturile olografe ale autorilor moţiunii de cenzură trebuie depuse - în original sau copie (telex/fax/fotocopiere/scanare/fotografiere), astfel că indiferent de modalitatea în care au fost transmise, semnăturile parlamentarilor beneficiază de prezumţia de veridicitate.
CCR a dat publicităţii luni motivarea deciziei din 28 septembrie, prin care a admisă sesizarea premierului Florin Cîţu privind existenţa unui conflict juridic între Parlament şi Guvern pe tema moţiunii de cenzură depuse de USR PLUS şi AUR, însă judecătorii au stabilit atunci că moţiunea poate să fie dezbătută şi votată.
Una din problemele semnalate de Guvern se referea la faptul că tabelele iniţiale de semnături prezentau numeroase aspecte de neregularitate (semnături fotocopiate/scanate, semnături ce cuprind ştersături/corecturi, suspiciuni privind veridicitatea semnăturilor), iar ulterior au fost adăugate tabele cu alte 34 de semnături olografe ale parlamentarilor.
În motivare, CCR arată că moţiunea de cenzură depusă de USR PLUS şi AUR a fost semnată de 124 de deputaţi şi senatori în condiţiile în care numărul minim necesar pentru iniţierea acesteia este de 117 semnături (o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor).
Judecătorii constituţionali precizează că nici Constituţia şi nici Regulamentul Parlamentului nu au prevederi exprese privind modalitatea prin care se depun listele cu semnăturile parlamentarilor care susţin moţiunea, astfel încât, indiferent de modalitatea în care a fost transmisă, semnătura deputatului/senatorului exprimă voinţa sa neechivocă de a iniţia o moţiune de cenzură.
"Nici Constituţia şi nici Regulamentul nu cuprind prevederi exprese cu privire la modul în care semnăturile olografe ale autorilor moţiunii de cenzură trebuie depuse - în original sau copie (telex/fax/fotocopiere/scanare/fotografiere etc). Ceea ce este determinant este voinţa deputatului sau senatorului care a semnat moţiunea de cenzură, în sensul iniţierii acesteia şi însuşirea/asumarea semnăturii de către fiecare deputat/senator iniţiator în parte, conform prevederilor regulamentare şi a cutumelor parlamentare. Semnătura deputatului/senatorului exprimă voinţa neechivocă a acestuia de a iniţia o moţiune de cenzură. Indiferent de modalitatea în care a fost transmis conţinutul respectivului suport, odată ce transmiterea sa a fost realizată şi confirmată, cu consecinţa ataşării semnăturii la lista privind susţinerea moţiunii de cenzură, ea beneficiază de o prezumţie simplă de veridicitate, în sensul că exprimă realitatea cu privire la voinţa şi intenţia deputatului/senatorului de a iniţia o moţiune de cenzură. Răsturnarea acestei prezumţii se poate realiza exclusiv prin mijloace parlamentare. În acest sens, se observă că, pentru a nu se paraliza însăşi procedura reglementată de art.113 din Constituţie, în cadrul procedurilor parlamentare contestarea veridicităţii semnăturii poate fi făcută numai de respectivul deputat/senator", declară CCR.
Totodată, spune CCR, faptul că, dintre cele 124 de semnături depuse odată cu moţiunea de cenzură iniţiată la 3 septembrie 2021, 34 au fost "re-depuse" la data de 6 septembrie 2021 în original, nu are decât semnificaţia unei confirmări din partea autorilor moţiunii de cenzură a faptului că semnăturile iniţiale depuse exprimă realitatea şi a unei asumări a faptului că semnăturile au fost date pentru iniţierea moţiunii de cenzură.
"În aceste împrejurări de fapt, indiferent că suportul material pe care au fost imprimate semnăturile a fost transmis sau nu în original la Parlament, moţiunea de cenzură a fost legal iniţiată prin semnăturile ataşate acesteia la data de 3 septembrie 2021. Faptul că listele de semnături prezintă ştersături sau sublinieri sunt aspecte de fapt, lipsite de relevanţă constituţională, care nu pot forma obiectul analizei Curţii Constituţionale. Mai mult, se observă că nici Birourile permanente reunite ale celor două Camere şi nici Guvernul nu au competenţa de a verifica dacă listele de semnături au fost sau nu depuse în original şi de a înlătura semnăturile care nu au parvenit pe suportul original. Totodată, realizarea unui asemenea control nu ţine nici de competenţa Curţii Constituţionale. Toate aceste aspecte de natură tehnico-formală nu au relevanţă constituţională, întrucât nu vizează/influenţează exigenţa constituţională referitoare la numărul minim de deputaţi/senatori semnatari ai moţiunii de cenzură, astfel că analiza acestora nu intră în competenţa Curţii Constituţionale", precizează CCR.
De asemenea, mai spune CCR, nici Constituţia şi nici Regulamentul Parlamentului nu cuprind prevederi exprese cu privire la modul în care semnăturile olografe ale autorilor moţiunii de cenzură trebuie depuse - în original sau copie (telex/fax/fotocopiere/scanare/fotografiere), astfel că indiferent de modalitatea în care au fost transmise, semnăturile parlamentarilor beneficiază de prezumţia de veridicitate.
CCR a dat publicităţii luni motivarea deciziei din 28 septembrie, prin care a admisă sesizarea premierului Florin Cîţu privind existenţa unui conflict juridic între Parlament şi Guvern pe tema moţiunii de cenzură depuse de USR PLUS şi AUR, însă judecătorii au stabilit atunci că moţiunea poate să fie dezbătută şi votată.
Una din problemele semnalate de Guvern se referea la faptul că tabelele iniţiale de semnături prezentau numeroase aspecte de neregularitate (semnături fotocopiate/scanate, semnături ce cuprind ştersături/corecturi, suspiciuni privind veridicitatea semnăturilor), iar ulterior au fost adăugate tabele cu alte 34 de semnături olografe ale parlamentarilor.
În motivare, CCR arată că moţiunea de cenzură depusă de USR PLUS şi AUR a fost semnată de 124 de deputaţi şi senatori în condiţiile în care numărul minim necesar pentru iniţierea acesteia este de 117 semnături (o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor).
Judecătorii constituţionali precizează că nici Constituţia şi nici Regulamentul Parlamentului nu au prevederi exprese privind modalitatea prin care se depun listele cu semnăturile parlamentarilor care susţin moţiunea, astfel încât, indiferent de modalitatea în care a fost transmisă, semnătura deputatului/senatorului exprimă voinţa sa neechivocă de a iniţia o moţiune de cenzură.
"Nici Constituţia şi nici Regulamentul nu cuprind prevederi exprese cu privire la modul în care semnăturile olografe ale autorilor moţiunii de cenzură trebuie depuse - în original sau copie (telex/fax/fotocopiere/scanare/fotografiere etc). Ceea ce este determinant este voinţa deputatului sau senatorului care a semnat moţiunea de cenzură, în sensul iniţierii acesteia şi însuşirea/asumarea semnăturii de către fiecare deputat/senator iniţiator în parte, conform prevederilor regulamentare şi a cutumelor parlamentare. Semnătura deputatului/senatorului exprimă voinţa neechivocă a acestuia de a iniţia o moţiune de cenzură. Indiferent de modalitatea în care a fost transmis conţinutul respectivului suport, odată ce transmiterea sa a fost realizată şi confirmată, cu consecinţa ataşării semnăturii la lista privind susţinerea moţiunii de cenzură, ea beneficiază de o prezumţie simplă de veridicitate, în sensul că exprimă realitatea cu privire la voinţa şi intenţia deputatului/senatorului de a iniţia o moţiune de cenzură. Răsturnarea acestei prezumţii se poate realiza exclusiv prin mijloace parlamentare. În acest sens, se observă că, pentru a nu se paraliza însăşi procedura reglementată de art.113 din Constituţie, în cadrul procedurilor parlamentare contestarea veridicităţii semnăturii poate fi făcută numai de respectivul deputat/senator", declară CCR.
Totodată, spune CCR, faptul că, dintre cele 124 de semnături depuse odată cu moţiunea de cenzură iniţiată la 3 septembrie 2021, 34 au fost "re-depuse" la data de 6 septembrie 2021 în original, nu are decât semnificaţia unei confirmări din partea autorilor moţiunii de cenzură a faptului că semnăturile iniţiale depuse exprimă realitatea şi a unei asumări a faptului că semnăturile au fost date pentru iniţierea moţiunii de cenzură.
"În aceste împrejurări de fapt, indiferent că suportul material pe care au fost imprimate semnăturile a fost transmis sau nu în original la Parlament, moţiunea de cenzură a fost legal iniţiată prin semnăturile ataşate acesteia la data de 3 septembrie 2021. Faptul că listele de semnături prezintă ştersături sau sublinieri sunt aspecte de fapt, lipsite de relevanţă constituţională, care nu pot forma obiectul analizei Curţii Constituţionale. Mai mult, se observă că nici Birourile permanente reunite ale celor două Camere şi nici Guvernul nu au competenţa de a verifica dacă listele de semnături au fost sau nu depuse în original şi de a înlătura semnăturile care nu au parvenit pe suportul original. Totodată, realizarea unui asemenea control nu ţine nici de competenţa Curţii Constituţionale. Toate aceste aspecte de natură tehnico-formală nu au relevanţă constituţională, întrucât nu vizează/influenţează exigenţa constituţională referitoare la numărul minim de deputaţi/senatori semnatari ai moţiunii de cenzură, astfel că analiza acestora nu intră în competenţa Curţii Constituţionale", precizează CCR.
| Publicitate pe BizLawyer? |
  |
| Articol 1829 / 5212 | Următorul articol |
| Publicitate pe BizLawyer? |
                                    |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL a asistat Goodpack SRL, societate parte din portofoliul CEECAT Capital, în procesul de achiziție a Paccor Romania SRL
Wolf Theiss a asistat fondurile Cerberus Capital Management și Revetas Capital în legătură cu vânzarea complexului de birouri The Landmark din București. Partenerul Ileana Glodeanu a coordonat echipa multidisciplinară de avocați
Cine sunt și cum gândesc profesioniștii evidențiați de Legal 500 în GC Powerlist Romania | De vorbă cu Ștefania Andruhovici, Directorul Departamentul Juridic - Electrica SA: „Misiunea de a promova principii sănătoase se extinde dincolo de cadrul biroului, datoria noastră fiind aceea de a fi, prin tot ceea ce facem, un exemplu pentru cei din jur”
Studiu Refinitiv | Piața tranzacțiilor de M&A crește în primul semestru din 2024. Avans de 18% la nivel global și de 39% pe piețele emergente. CMS își menține pozițiile fruntașe în clasamente, Clifford Chance și Schoenherr se remarcă în Europa și două firme cu prezență la București rămân în top la nivel global
Cel mai amplu domeniu de master din România și din istoria învățământului juridic superior românesc, la Facultatea de Drept din Universitatea București. Anul acesta vor fi 14 programe, unele derulate în colaborare cu instituții de învățământ din străinătate | Prof. univ. dr. Răzvan Dincă, decanul Facultății: “Atunci când comunicarea în domeniile la care se referă specializarea se face, din cauza caracterului lor global, în limba engleză, organizăm și noi programele în limba engleză pentru administrarea corectă a terminologiei juridice specifice”
Filip & Company a asistat AROBS la cea mai mare operațiune de majorare de capital a unei companii de tehnologie listată la BVB. Olga Niță, partenerul care a coordonat echipa de proiect: ”Operațiunea nu doar că subliniază angajamentul față de creștere și inovație, dar contribuie semnificativ la dezvoltarea și consolidarea pieței noastre de capital”
RTPR alături de Global Records, compania independentă de top de muzică dance din CEE, la semnarea parteneriatul strategic cu Believe, una dintre cele mai importante companii de muzică digitală din lume
RMGC a pus deoparte 1,5 milioane de dolari pentru anularea deciziei în litigiul tranșat în favoarea României și pentru recuperarea costurilor generate de procedura de arbitraj | Cererea de anulare a fost depusă la secretarieatul ICSID. Compania vrea să lupte în instanță și pentru licența de exploatare de la Roșia Montană, anulată de ANRM luna trecută
Popescu & Asociații își extinde echipa de profesioniști și anunță cooptarea în structura de conducere a avocatului Bogdan ILEA, fost secretar de stat în Ministerul Justiției, care va coordona practica de Regulatory, Government & Public Affairs | Octavian POPESCU, Managing Partner: ”Profesionalismul și dedicarea sa sunt aliniate perfect cu valorile noastre”
Filip & Company a asistat Banca Transilvania în tranzacția de securitizare sintetică cu Banca Europeană de Investiții și Fondul European de Investiții
Cariere în Drept | Povestea Andreei Ungureanu, absolventă a Facultății de Drept din Iași, care a ales magistratura, după un program de master în Științe Penale, dorindu-și să activeze ca procuror. ”Deși pentru început se poate dovedi dificil și frustrant, este esențial pentru un tânăr la început de drum să dobândească lecția răbdării și o modestie a pașilor mici, făcuți cu tenacitate, către un ideal ce urmează a fi șlefuit”, spune tânăra, azi auditor de justiție în cadrul INM
Schoenherr și Asociații SCA | Sebastian Guțiu, numit ca membru supleant al Curții Internaționale de Arbitraj ICC
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...
