RSS
CCR susţine că parlamentarii pot depune semnăturile la o moţiune de cenzură prin telex ̸ fax ̸ fotocopiere ̸ scanare ̸ fotografiere
11 Octombrie 2021 Agerpres
De asemenea, mai spune CCR, nici Constituţia şi nici Regulamentul Parlamentului nu cuprind prevederi exprese cu privire la modul în care semnăturile olografe ale autorilor moţiunii de cenzură trebuie depuse - în original sau copie (telex/fax/fotocopiere/scanare/fotografiere), astfel că indiferent de modalitatea în care au fost transmise, semnăturile parlamentarilor beneficiază de prezumţia de veridicitate.
- RECOMANDA ARTICOL
- PRINTEAZA ARTICOL
- SCRIE UN COMENTARIU
- SALVEAZA ARTICOL (PDF)
- SECTIUNE SUSTINUTA DE
AGERPRES
Curtea Constituţională susţine că parlamentarii pot depune semnăturile pentru iniţierea unei moţiuni de cenzură atât în original, cât şi în copie prin telex/fax/fotocopiere/scanare/fotografiere, subliniind că nu este de competenţa sa să verifice dacă listele de semnături prezintă ştersături sau sublinieri.
De asemenea, mai spune CCR, nici Constituţia şi nici Regulamentul Parlamentului nu cuprind prevederi exprese cu privire la modul în care semnăturile olografe ale autorilor moţiunii de cenzură trebuie depuse - în original sau copie (telex/fax/fotocopiere/scanare/fotografiere), astfel că indiferent de modalitatea în care au fost transmise, semnăturile parlamentarilor beneficiază de prezumţia de veridicitate.
CCR a dat publicităţii luni motivarea deciziei din 28 septembrie, prin care a admisă sesizarea premierului Florin Cîţu privind existenţa unui conflict juridic între Parlament şi Guvern pe tema moţiunii de cenzură depuse de USR PLUS şi AUR, însă judecătorii au stabilit atunci că moţiunea poate să fie dezbătută şi votată.
Una din problemele semnalate de Guvern se referea la faptul că tabelele iniţiale de semnături prezentau numeroase aspecte de neregularitate (semnături fotocopiate/scanate, semnături ce cuprind ştersături/corecturi, suspiciuni privind veridicitatea semnăturilor), iar ulterior au fost adăugate tabele cu alte 34 de semnături olografe ale parlamentarilor.
În motivare, CCR arată că moţiunea de cenzură depusă de USR PLUS şi AUR a fost semnată de 124 de deputaţi şi senatori în condiţiile în care numărul minim necesar pentru iniţierea acesteia este de 117 semnături (o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor).
Judecătorii constituţionali precizează că nici Constituţia şi nici Regulamentul Parlamentului nu au prevederi exprese privind modalitatea prin care se depun listele cu semnăturile parlamentarilor care susţin moţiunea, astfel încât, indiferent de modalitatea în care a fost transmisă, semnătura deputatului/senatorului exprimă voinţa sa neechivocă de a iniţia o moţiune de cenzură.
"Nici Constituţia şi nici Regulamentul nu cuprind prevederi exprese cu privire la modul în care semnăturile olografe ale autorilor moţiunii de cenzură trebuie depuse - în original sau copie (telex/fax/fotocopiere/scanare/fotografiere etc). Ceea ce este determinant este voinţa deputatului sau senatorului care a semnat moţiunea de cenzură, în sensul iniţierii acesteia şi însuşirea/asumarea semnăturii de către fiecare deputat/senator iniţiator în parte, conform prevederilor regulamentare şi a cutumelor parlamentare. Semnătura deputatului/senatorului exprimă voinţa neechivocă a acestuia de a iniţia o moţiune de cenzură. Indiferent de modalitatea în care a fost transmis conţinutul respectivului suport, odată ce transmiterea sa a fost realizată şi confirmată, cu consecinţa ataşării semnăturii la lista privind susţinerea moţiunii de cenzură, ea beneficiază de o prezumţie simplă de veridicitate, în sensul că exprimă realitatea cu privire la voinţa şi intenţia deputatului/senatorului de a iniţia o moţiune de cenzură. Răsturnarea acestei prezumţii se poate realiza exclusiv prin mijloace parlamentare. În acest sens, se observă că, pentru a nu se paraliza însăşi procedura reglementată de art.113 din Constituţie, în cadrul procedurilor parlamentare contestarea veridicităţii semnăturii poate fi făcută numai de respectivul deputat/senator", declară CCR.
Totodată, spune CCR, faptul că, dintre cele 124 de semnături depuse odată cu moţiunea de cenzură iniţiată la 3 septembrie 2021, 34 au fost "re-depuse" la data de 6 septembrie 2021 în original, nu are decât semnificaţia unei confirmări din partea autorilor moţiunii de cenzură a faptului că semnăturile iniţiale depuse exprimă realitatea şi a unei asumări a faptului că semnăturile au fost date pentru iniţierea moţiunii de cenzură.
"În aceste împrejurări de fapt, indiferent că suportul material pe care au fost imprimate semnăturile a fost transmis sau nu în original la Parlament, moţiunea de cenzură a fost legal iniţiată prin semnăturile ataşate acesteia la data de 3 septembrie 2021. Faptul că listele de semnături prezintă ştersături sau sublinieri sunt aspecte de fapt, lipsite de relevanţă constituţională, care nu pot forma obiectul analizei Curţii Constituţionale. Mai mult, se observă că nici Birourile permanente reunite ale celor două Camere şi nici Guvernul nu au competenţa de a verifica dacă listele de semnături au fost sau nu depuse în original şi de a înlătura semnăturile care nu au parvenit pe suportul original. Totodată, realizarea unui asemenea control nu ţine nici de competenţa Curţii Constituţionale. Toate aceste aspecte de natură tehnico-formală nu au relevanţă constituţională, întrucât nu vizează/influenţează exigenţa constituţională referitoare la numărul minim de deputaţi/senatori semnatari ai moţiunii de cenzură, astfel că analiza acestora nu intră în competenţa Curţii Constituţionale", precizează CCR.
De asemenea, mai spune CCR, nici Constituţia şi nici Regulamentul Parlamentului nu cuprind prevederi exprese cu privire la modul în care semnăturile olografe ale autorilor moţiunii de cenzură trebuie depuse - în original sau copie (telex/fax/fotocopiere/scanare/fotografiere), astfel că indiferent de modalitatea în care au fost transmise, semnăturile parlamentarilor beneficiază de prezumţia de veridicitate.
CCR a dat publicităţii luni motivarea deciziei din 28 septembrie, prin care a admisă sesizarea premierului Florin Cîţu privind existenţa unui conflict juridic între Parlament şi Guvern pe tema moţiunii de cenzură depuse de USR PLUS şi AUR, însă judecătorii au stabilit atunci că moţiunea poate să fie dezbătută şi votată.
Una din problemele semnalate de Guvern se referea la faptul că tabelele iniţiale de semnături prezentau numeroase aspecte de neregularitate (semnături fotocopiate/scanate, semnături ce cuprind ştersături/corecturi, suspiciuni privind veridicitatea semnăturilor), iar ulterior au fost adăugate tabele cu alte 34 de semnături olografe ale parlamentarilor.
În motivare, CCR arată că moţiunea de cenzură depusă de USR PLUS şi AUR a fost semnată de 124 de deputaţi şi senatori în condiţiile în care numărul minim necesar pentru iniţierea acesteia este de 117 semnături (o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor).
Judecătorii constituţionali precizează că nici Constituţia şi nici Regulamentul Parlamentului nu au prevederi exprese privind modalitatea prin care se depun listele cu semnăturile parlamentarilor care susţin moţiunea, astfel încât, indiferent de modalitatea în care a fost transmisă, semnătura deputatului/senatorului exprimă voinţa sa neechivocă de a iniţia o moţiune de cenzură.
"Nici Constituţia şi nici Regulamentul nu cuprind prevederi exprese cu privire la modul în care semnăturile olografe ale autorilor moţiunii de cenzură trebuie depuse - în original sau copie (telex/fax/fotocopiere/scanare/fotografiere etc). Ceea ce este determinant este voinţa deputatului sau senatorului care a semnat moţiunea de cenzură, în sensul iniţierii acesteia şi însuşirea/asumarea semnăturii de către fiecare deputat/senator iniţiator în parte, conform prevederilor regulamentare şi a cutumelor parlamentare. Semnătura deputatului/senatorului exprimă voinţa neechivocă a acestuia de a iniţia o moţiune de cenzură. Indiferent de modalitatea în care a fost transmis conţinutul respectivului suport, odată ce transmiterea sa a fost realizată şi confirmată, cu consecinţa ataşării semnăturii la lista privind susţinerea moţiunii de cenzură, ea beneficiază de o prezumţie simplă de veridicitate, în sensul că exprimă realitatea cu privire la voinţa şi intenţia deputatului/senatorului de a iniţia o moţiune de cenzură. Răsturnarea acestei prezumţii se poate realiza exclusiv prin mijloace parlamentare. În acest sens, se observă că, pentru a nu se paraliza însăşi procedura reglementată de art.113 din Constituţie, în cadrul procedurilor parlamentare contestarea veridicităţii semnăturii poate fi făcută numai de respectivul deputat/senator", declară CCR.
Totodată, spune CCR, faptul că, dintre cele 124 de semnături depuse odată cu moţiunea de cenzură iniţiată la 3 septembrie 2021, 34 au fost "re-depuse" la data de 6 septembrie 2021 în original, nu are decât semnificaţia unei confirmări din partea autorilor moţiunii de cenzură a faptului că semnăturile iniţiale depuse exprimă realitatea şi a unei asumări a faptului că semnăturile au fost date pentru iniţierea moţiunii de cenzură.
"În aceste împrejurări de fapt, indiferent că suportul material pe care au fost imprimate semnăturile a fost transmis sau nu în original la Parlament, moţiunea de cenzură a fost legal iniţiată prin semnăturile ataşate acesteia la data de 3 septembrie 2021. Faptul că listele de semnături prezintă ştersături sau sublinieri sunt aspecte de fapt, lipsite de relevanţă constituţională, care nu pot forma obiectul analizei Curţii Constituţionale. Mai mult, se observă că nici Birourile permanente reunite ale celor două Camere şi nici Guvernul nu au competenţa de a verifica dacă listele de semnături au fost sau nu depuse în original şi de a înlătura semnăturile care nu au parvenit pe suportul original. Totodată, realizarea unui asemenea control nu ţine nici de competenţa Curţii Constituţionale. Toate aceste aspecte de natură tehnico-formală nu au relevanţă constituţională, întrucât nu vizează/influenţează exigenţa constituţională referitoare la numărul minim de deputaţi/senatori semnatari ai moţiunii de cenzură, astfel că analiza acestora nu intră în competenţa Curţii Constituţionale", precizează CCR.
| Publicitate pe BizLawyer? |
  |
| Articol 2057 / 5440 | Următorul articol |
| Publicitate pe BizLawyer? |
                                    |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
BizLawyer îi prezintă pe avocații care au devenit parteneri în ultimele runde de promovări | De vorbă cu Andrei Cosma (BACIU PARTNERS), revenit în avocatura locală după ce a activat ca general counsel pentru o firmă de tehnologie din Malta: ”Cred că succesul în avocatură apare atunci când un avocat înțelege cu adevărat distincția - și îmbinarea - dintre profesia de avocat și avocatura ca business. Ambele concepte au o importanță de sine stătătoare și trebuie creată o simbioză pentru a tinde spre succes”
Women Lawyers | Pentru Mateea Codreanu, apartenența la echipa Mușat & Asociații, în care a evoluat până la poziția de Partener, a fost decisivă în formarea sa: ”Este o provocare să începi parcursul avocațial ca avocat stagiar într-o firmă de avocatură lider, dar totodată și o premisă pentru o dezvoltare profesională rapidă”
Liviu Togan părăsește Dentons, unde coordona practica de drept penal și investigații și se alătură din nou firmei Mușat & Asociații, pe poziția de Partner: “Revin în cadrul unei echipe pe care o cunosc și în care am încredere”
LMG Life Sciences Awards EMEA 2025 | Kinstellar, Muşat & Asociaţii, NNDKP și Popescu & Asociații, pe lista scurtă din care va fi aleasă peste câteva zile ”South East Europe Firm of the Year”. Popescu & Asociații concurează cu patru firme internaționale de top pentru titlul de ”White Collar Crime Firm of the Year”, iar unul dintre partenerii săi, Mirel Rădescu, este printre cei patru finaliști la categoria ”White Collar Crime Lawyer of the Year”
Avocații Kinstellar spun că semnalul cel mai pregnant din ultima perioadă e dat de proiectele de reorganizare și apreciază că anul acesta va crește numărul companiilor care fac disponibilizări masive. Clienții sunt interesați de consolidarea politicilor privind prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă, precum și de regândirea modului de organizare a muncii, pe fondul unei tendințe de creștere a volumului de cauze privind litigiile de muncă | Activitate intensă în practica de Employment, evidențiată de ghidurile juridice internaționale, cu mandate diverse și o echipă expusă la proiecte cu un caracter multidisciplinar
GNP obține o soluție favorabilă pentru un operator de platformă, ce ar putea să contureze o practică constantă și predictibilă, în baza căreia autoritățile de reglementare naționale vor analiza întinderea răspunderii furnizorilor de servicii intermediare. Problemele juridice ridicate în acest litigiu vizează în principal modul de interpretare și aplicare a reglementărilor din Regimul eCommerce și DSA | Avocații Octavian Adam (Partener), Cristina Badea (Senior Associate) și Alice Moisac (Associate), în prim plan
Rising Stars | Eduard Morariu, unul dintre cei mai buni absolvenți ai generației 2022, a ales să profeseze ca avocat la Filip & Company, unde urmărește să se dezvolte în câteva dintre ramurile mai „nișate” ale Dreptului: „Parcursul meu a presupus implicarea în multe dosare de instanță și arbitraj, unele chiar de importanță națională, cu probleme de drept sensibile, dar și cu echipe de avocați excepționali, care le-au făcut față cu o măiestrie la care nu pot decât să aspir”
Cum lucrează echipele Băncilă, Diaconu și Asociații (EY Law) și Grants & Incentives Avisory (EY), în proiectele care vizează accesarea ajutoarelor de stat, în care au o rată de succes mai mare de 90% | Ramificarea multidisciplinară a expertizei permite echipei să ofere clienților o viziune completă asupra pașilor de parcurs și modului în care pot implementa soluțiile propuse, astfel încât să obțină cele mai mari beneficii. Ce servicii integrate asigură clienților și care sunt strategiile pentru maximizarea șanselor de obținere a fondurilor
OMV Aktiengesellschaft a mers pe mâna avocaților de la ZRVP într-un alt arbitraj ICC cu statul român și a câștigat încă 47 mil. €, plus dobânzi. Pretenții de alte 50 mil. € la orizont, într-o procedură nouă, inițiată în decembrie 2024, în care lucrează deja aceeași echipă de avocați
PNSA susține juridic Turneul Internațional Stradivarius
Premieră juridică în România | Popescu & Asociații obține prima despăgubire integrală pentru expropriere: peste 60 mil. lei pentru Viorelo International. Succesul este rezultatul unei strategii juridice riguroase, elaborate și implementate de o echipă interdisciplinară de specialiști
Premieră pe piața avocaturii din România: NNDKP, desemnată pentru a șaptea oară „Firma de avocatură a anului în România” la gala premiilor Chambers Europe 2025. | Ion Nestor, Co-Managing Partner: ” Această recunoaștere, care vine în anul în care sărbătorim 35 de ani de activitate, reprezintă încă o confirmare a poziției de top pe care NNDKP o ocupă pe piața avocaturii din România și validează munca, performanța și rezultatele excelente obținute de întreaga echipă”
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...
