Procurorii şefi la Secţia de combatere a corupţiei din DNA şi la Secţia de urmărire penală din PG, numiţi

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, joi, decretele de numire a Mihaielei Moraru-Iorga în funcţia de procuror-şef al Secţiei de combatere a corupţiei din Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi a lui Remus-Iulian Popa în funcţia de procuror-şef al Secţiei de urmărire penală din Parchetul General, a anunţat Administraţia Prezidenţială.

Potrivit sursei citate, cei doi au fost numiţi în funcţii pentru o perioadă de trei ani.

Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a trimis joi preşedintelui Klaus Iohannis propunerile de numire în funcţii de conducere la DNA şi Parchetul General a procurorilor Mihaiela Moraru-Iorga şi Remus-Iulian Popa, cei doi primind anterior aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Ministrul a organizat, cu o zi înainte, un nou interviu cu doi dintre candidaţii pe care i-a propus să ocupe funcţii de conducere la DNA şi Parchetul General, care au primit anterior aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii în decembrie, anul trecut.

Potrivit Ministerului Justiţiei, procurorul Mihaiela Moraru-Iorga are o "solidă" experienţă profesională, este specializată în combaterea infracţiunilor de corupţie, cu activitate îndelungată în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

În ceea ce-l priveşte pe procurorul Remus-Iulian Popa, MJ arată că este un procuror cu o experienţă "multilaterală" şi recunoscută în mediul profesional din care provine, îmbină complementar pregătirea profesională şi cunoştinţele de management judiciar, conştientizând necesitatea adaptării Secţiei la continua evoluţie a infracţionalităţii, importanţa recuperării produsului infracţional, a digitalizării şi cooperării interinstituţionale.

Mihaiela Iorga-Moraru a mai lucrat la DNA în mandatul lui Daniel Morar şi apoi al Laurei Codruţa Kovesi, cu ultima intrând într-un conflict care s-a lăsat cu procese în instanţă.

Astfel, în iulie 2017, Kovesi a semnat un ordin de revocare a Mihaielei Iorga-Moraru din funcţia de procuror DNA pe motiv că nu a înregistrat un denunţ în conformitate cu dispoziţiile legale şi nu l-a prezentat spre repartizare procurorului-şef al secţiei din care făcea parte.

La rândul ei, Mihaiela Iorga-Moraru şi-a dat şefa în judecată, cerând despăgubiri de 10.000 de euro, susţinând că asupra ei au fost făcute presiuni de ordin moral şi emoţional. Procesul s-a încheiat cu anularea ordinului de revocare, fără plata unor despăgubiri.

Tot atunci, Mihaiela Iorga-Moraru susţinea că între ea şi Laura Codruţa Kovesi exista o tensiune, determinată 'probabil' de faptul că nu a dat curs 'anumitor solicitări', referindu-se şi la un dosar în care era implicată Elena Udrea.

CSM a admis cererea de revocare, iar Mihaiela Iorga-Moraru a fost mutată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, însă nu a stat nicio zi acolo, fiind delegată imediat la Parchetul General.

Conflictul dintre cele două a continuat după ce DNA a anunţat că a identificat mai multe nereguli în activitatea Mihaielei Iorga-Moraru, în biroul său fiind găsite o sumă de bani şi mai multe bunuri neînregistrate.

Ulterior, în noiembrie 2017, Mihaiela Iorga-Moraru a fost pusă sub acuzare de DNA Ploieşti şi trimisă, peste câteva luni, în judecată, pentru că l-ar fi ajutat pe omul de afaceri Florian Walter, care era urmărit internaţional şi cercetat de DIICOT, scopul fiind acela de a îngreuna cercetările şi tragerea la răspundere penală a acestuia. Ulterior, rechizitoriul întocmit de DNA Ploieşti a fost anulat de Instanţa supremă.

Apoi, în februarie 2018, Mihaiela Iorga-Moraru a afirmat la o televiziune că Laura Codruţa Kovesi a chemat-o în birou şi a întrebat-o dacă ar putea urgenta dosarul unui fost ministru al cărui nume era vehiculat pentru postul de premier, însă Kovesi a negat că ar fi avut loc o asemenea discuţie.

În iulie 2018, Kovesi a fost revocată din funcţia de procuror-şef al DNA, printr-un decret semnat de preşedintele Klaus Iohannis, în timp ce Mihaiela Iorga-Moraru promova la Secţia specială, structură creată pentru a se ocupa exclusiv de infracţiunile săvârşite de magistraţi.