Cum poate fi accesată o investiție islamică ‘Halal’ în România și ce criterii trebuie îndeplinite de un proiect local pentru a fi ‘Shariah compliant’. Despre ‘Mudarabah’ și ‘Musharakah’, ca mecanisme de investiții și proiecte concrete în care a fost implicată, într-o discuție cu Casiana Dușa, avocat senior specializat în consultanţă de business în România și Orientul Mijlociu

Casiana Dușa, avocat senior certificat în drept islamic, este implicată în expansiunea în Dubai a grupului american HOLT, leader mondial în ospitalitatea de lux, cu prezență în locații importante de pe glob, inclusiv în SUA, Mexic și România.Modelul investițional propus de consultanți este Halal, inspirat din Musharakah, mecanism win-win de investiție în care una dintre părți se obligă să furnizeze capitalul, iar cealaltă să presteze munca, urmând ca profitul să se împartă în proporția agreată.

”Prin strategia de piață pe care am creionat-o, dorim să lansăm un proiect unic care să atragă investitori importanți atât prin calitatea superioară a serviciilor, cât și prin componentele Shariah compliant pe care le implementăm în planul de afaceri.Din motive de confidențialitate, mă voi limita la a preciza faptul că modelul investițional pe care îl propunem este Halal, inspirat din Musharakah, iar partenerii de afaceri pe care îi vizăm fac parte din categoria investitorilor profesioniști cu o bună reputație în mediul de business imobiliar. În acest proiect, pe lângă un anumit aport financiar, HOLT va aduce forța de muncă, know-how-ul internațional la cele mai înalte standarde, precum și supervizarea / gestionarea proprietăților ca vacation home rental, modelul operațional fiind deja testat cu succes în alte țări de peste 8 ani”, precizează Casiana Dușa în articolul publicat azi in secțiunea Islamic Law din ^BizLawyer.

Casiana Dușa a fondat Romanian Arab Investments House și promovează în România principiile specifice investițiilor islamice, compatibile cu dreptul românesc, prin care mediul de afaceri poate atrage finanțări importante către proiecte locale de interes și accesa oportunitățile de expansiune a afacerilor în Orientul Mijlociu.

În articolul publicat azi, Casiana Dușa explică mecanismele investiției islamice (Halal) și detaliază criteriile pe care trebuie să le îndeplinească o investiție pentru a fi considerată Halal. De asemenea, analizează mecanismele de investiții Mudarabah și Musharakah și descrie proiectele în care s-a implicat în această practică.

”În perioada următoare, intenționez să susțin afacerile locale fie prin atragerea de investiții din Orientul Mijlociu, fie prin promovarea antreprenorilor români în lumea arabă, având ca scop primordial dezvoltarea economică și inovarea mediului de afaceri român prin implementarea beneficiilor aduse de investițiile Halal. Am un interes particular și pentru proiectele sustenabile care crează un impact pozitiv pentru societate, întrucât acestea sunt în perfectă sincronizare cu principiile islamice”, a precizat avocatul.

Despre promovarea antreprenoriatului Halal, facilitarea accesului către piața de desfacere arabă și atragerea de investiții islamice către proiecte românești compatible cu Shariah Law, în analiza publicată mai jos sub semnătura Casianei Dușa.  

---

Descoperă oportunitățile de recrutare de pe LegiTeam! GRATUIT.

---

Despre ce înseamnă investiția Halal și care sunt avantajele

Investiția islamică (Halal) este acea investiție permisă din punct de vedere religios (musulman), spre deosebire de Haram, care se referă la orice act sau obiect interzis expres de Coran și de Profețiile Profetului Mohammed. Din punct de vedere economic, termenul a fost utilizat pentru a asimila economia islamică cu industria Halal și mai departe, cu antreprenoriatul Halal, în cadrul căruia activitățile de afaceri sunt compatibile cu principiile Islamului, având ca scop binele și prosperitatea societății.

Mai mult decât atât, investiția islamică are o serie de avantaje majore, printre care și: reducerea impactului produselor și serviciilor dăunatoare asupra societății; aplicarea justiției și corectitudinii financiare (sistemul financiar occidental obține profit din dobândă vs. sistemul islamic deschide calea pentru împărțirea profitului/pierderii și a riscului implicat într-o manieră proporțională); încurajarea stabilității în investiții prin reducerea riscului; accelerarea dezvoltării economice.

România nu este străină de conceptul Halal care s-a cristalizat notabil în ultimii ani prin intermediul producătorilor de carne Halal, considerată cea mai curată din lume, datorită modului de procesare prin eliminarea integrală a sângelui din carcasă. Mai mult decât atât, anumite entități specializate din țara noastră sunt acreditate pentru a emite certificarea Halal pentru produce alimentare, farmaceutice și cosmetice, atestând că acestea nu conțin elemente interzise de legea islamică. Principalul beneficiu al acestei certificări este că vine în întâmpinarea cererii ridicate de produse Halal la nivel local și internațional, garantând totodată consumatorii musulmani de respectarea religiei de care aparțin și facilitând accesul producătorilor români la piețele de desfacere islamice.
 
Criteriile pe care trebuie să le îndeplinească o investiție pentru a fi considerată Halal

Scopul definitoriu al investițiilor “Shariah compliant” este obținerea de beneficii pecuniare prin plasarea fondurilor în companii care respectă principiile islamice și sunt conforme standardelor Halal. Această conformitate face obiectul unei proceduri complexe de screening, din care voi surprinde aspectele cheie.

Dobânda (denumită în arabă, “riba”) este interzisă în operațiunile de împrumut derulate conform Islamic Banking. Această interdicție este strâns legată de principiul evitării speculației (Gharar), incertitudinii si a lipsei de control asupra rezultatului tranzacției. Mai mult decât atât, în ce privește împărțirea câștigurilor și pierderilor, trebuie să existe o proporționalitate cu riscul, factorul arbitrar fiind exclus.

Din punct de vedere al finanțării, este important de menționat că aceasta trebuie să aibă caracter material, respectiv să vizeze active efective (factorul imaterial fiind exclus). De asemenea, venitul considerat impur, mai precis „non-Shariah compliant” se încadrează, de regulă, în limita de 5% din total, iar raportul dintre datorie si capital nu poate depăși 33%, mai precis operațiunile pot fi finanțate cu până la 1/3 din fondurile asociaților.

În ce privește bunurile care se pot tranzacționa, Shariah interzice implicarea în afaceri cu caracter imoral sau comerțul cu produse interzise (potrivit Shariah, sunt interzise alcoolul, tutunul, carnea de porc, industria de divertisment pentru adulti, jocurile de noroc, armele).

Relația dintre finanțator și antreprenor trebuie să fie una bazată pe parteneriat, mai degrabă decât una creditor-debitor în care presiunea s-ar pune pe partea care trebuie să returneze banii.

-----------------------------------------------------------------------

-----------------------------------------------------------------------

Despre Mudarabah ca mecanism de investiție

Acest tip de contract presupune un mecanism win-win în care una dintre părți se obligă să furnizeze capitalul, iar cealaltă să presteze munca, urmând ca profitul să se împartă în proporția agreată. Pierderea financiară este suportată doar de investitor, în timp ce antreprenorul (care a prestart munca) nu va primi nicio remunerație în schimbul muncii, pierderea constând în timpul său. Mudarabah, ca tehnică de finanțare adoptată de băncile islamice, este contractul în care capitalul este asigurat de bancă în timp ce afacerea este administrată de cealaltă parte (împrumutatul).

Investiția bazată pe acest mecanism se pretează situațiilor în care un antreprenor derulează un proiect sigur, având la bază know-how solid și forță de muncă, necesitând resurse financiare, dar nu și implicare din partea investitorului ori intervenirea acestuia în management. Practic, furnizorul de capital beneficiază de expertiza și abilitățile antreprenorului, iar acesta din urmă obține beneficii din capitalul investit.

Mudarabah poate fi un model de success pentru promovarea proiectelor românești cu potențial, construite pe baza unui know-how solid, având resurse importante de management și forță de muncă, dar care au nevoie de susținere financiară în schimbul căreia vor ceda o parte din profit.

Musharakah ca mecanism de investiție

Acest tip de contract se aseamănă mecanismului joint-venture, reflectând ideea de parteneriat ce are la bază munca și capitalul pus laolaltă de părți, în timp ce profitul și pierderile se împart raportat la contribuție. Spre deosebire de Mudarabah, toate părțile contribuie financiar și pot participa la management. În Islam, principiul că nu poți pierde ce nu ai (mai bine zis, cu ce nu ai contribuit) este mult mai accentuat decât în alte culturi și jurisdicții, de aici și propoționalitatea dintre pierdere și contribuția la capital.

Astfel, cu toate că vom regăsi în lumea afacerilor convențională din Orientul Mijlociu celebrele Acorduri dintre asociați care prevăd alte proporții de împărțire a profitului și pierderii, diferite de participarea la capital, este important de reținut că aceste prevederi nu sunt compatibile de principiu cu Shariah.

Există două variații ale Musharakah, respectiv Permanent Musharakah si Diminishing Musharakah. În bankingul islamic, Permanent Musharakah este acel mecanism folosit la proiecte long-term, în care banca/finanțatorul participă la capitalul unui proiect și primește o parte din profit pro-rata. Pe de altă parte, la Diminishing Musharakah, se permite participarea la capital și împărțirea profitului pro-rata, dar se facilitează și o schemă prin care participarea băncii/finanțatorului se reduce proporțional în timp până la transferul total către antreprenor. De exemplu, Diminishing Musharakah funcționează foarte bine în real estate la operațiuni precum achiziții imobiliare de case și terenuri, renovări de imobile și construcții, cazuri în care proprietatea revine gradual părții care primește finanțarea. De asemenea, mecanismul se regăsește și în alte domenii, esența fiind aceea că implicarea finațatorului în proiect este direct proporțională cu nivelul debitului / sumei plasate și invers propoțională cu randamentul investiției (cu cât randamentul este mai mare, cu atât investiția se recuperează mai repede și controlul scade).

La nivelul dreptului românesc, un astfel de mecanism poate avea o varietate de aplicări în funcție de domeniu și de proiect. De exemplu, în domeniul imobiliar, proprietatea pe cote-părți poate fi o soluție, fiecare cotă făcând obiectul unei promisiuni de vânzare ce se va perfecta la anumite date sub condiția suspensivă a recuperării unui anumit procent din investiție. În situația unui aport la capitalul social al unei companii, se poate construi un plan de exit în funcție de atingerea unor praguri ale profitului și ale randamentului investiției astfel plasate.



Despre demersurile derulate în perioada următoare

În perioada următoare, intenționez să susțin afacerile locale fie prin atragerea de investiții din Orientul Mijlociu, fie prin promovarea antreprenorilor români în lumea arabă, având ca scop primordial dezvoltarea economică și inovarea mediului de afaceri român prin implementarea beneficiilor aduse de investițiile Halal. Am un interes particular și pentru proiectele sustenabile care crează un impact pozitiv pentru societate, întrucât acestea sunt în perfectă sincronizare cu principiile islamice.  

Deschiderea unei noi piețe și dezvoltarea unei afaceri într-o jurisdicție străină, cu un puternic specific religios și cultural, necesită un know-how adecvat care să transforme planul de afaceri într-un business de succes. Tocmai de aceea, este imperios necesară întrepătrunderea mentalității occidentale cu cea orientală, pentru ca în final să se genereze un limbaj comun care poate sta la baza import-exportului între România și Emiratele Arabe Unite, precum și derulării afacerilor de succes între antreprenorii din aceste țări.