Legea privind protecția avertizorilor de interes public, analizată și explicată de avocații firmei Stratulat Albulescu & Asociații | Actul normativ recent promulgat oferă o protecție sporită avertizorului și generează obligații nu doar pentru mediul public. Cum trebuie să acționeze companiile private cu cel puțin 50 de salariați pentru a evita sancțiunile

Statutul de stat membru obligă România să transpună în dreptul național toate directivele adoptate la nivelul Uniunii Europene. Astfel că, transpunerea directivei europene 1937/2019 s-a realizat prin adoptarea Legii 361/2022 privind protecția avertizorilor de interes public.„În conformitate cu prevederile directivei europene, Legea 361/2022 acordă o protecție sporită lucrătorilor din domeniul public și privat care raportează o încălcare a legii de care au aflat în context profesional. Deși se observă o întârziere a transpunerii directivei europene, termenul de transpunere pentru statele membre fiind 17 decembrie 2021, putem concluziona că legea 361/2022 transpune integral directiva 1937/2019”, este de părere Andrei Albulescu, Partener Stratulat Albulescu & Asociații (SAA).

Vechea lege care era în vigoare - Legea 571/2004 - se dovedește a fi una lacunară față de noua lege privind protecția avertizorilor în interes public, respectiv legea 361/2022, care reglementează în amănunt atât procedurile de raportare, canalele de raportare, cât și sancțiunile aplicabile.

Prin noul cadru legislativ adoptat a fost extinsă sfera de aplicare a avertizării în interes public. „Față de prevederile legii 571/2004, legea 361/2022 extinde sfera de aplicare a protecției avertizorilor și pentru lucrătorii din domeniul privat care raportează încălcări ale legii, deci implicit și salariaților tuturor companiilor. Legea 361/2022 extinde sfera faptelor care pot constitui subiectul unei avertizări. Spre deosebire de legea 571/2004 unde infracțiunile erau listate cu caracter limitativ, legea 361/2022 include în noțiunea de încălcări ale legii  orice acțiune sau inacțiune care constituie nerespectări ale dispoziţiilor legale”, explică Anca Ulea, Managing Associate în cadrul SAA.

---

Descoperă oportunitățile de recrutare de pe LegiTeam! GRATUIT.

---

Odată cu intrarea în vigoare a noii legi se observă rolul activ al statului în procedura de soluționare a raportărilor. „Legea 361/2022 oferă posibilitatea avertizorilor, în cazul în care consideră oportun, să raporteze o încălcare a legii prin utilizarea unor canale de raportare externe reprezentate de autoritățile competente ale statului. Printre acestea se află Agenția Națională de Integritate care are obligația de a institui o structură internă specializată pentru soluționarea raportărilor, dar și alte autorități care sunt competente, potrivit dispozițiilor legale speciale, să primească și să soluționeze o astfel de raportare. Astfel, noua lege reglementează atât obligațiile autorităților, cât și procedurile de soluționare a raportărilor de interes public”, arată Anca Ulea.

Totodată, au fost instituite noi măsuri de protecție a avertizorilor. Astfel, avertizorul în interes public este mai protejat prin noua lege în măsura în care datele sale de identificare nu sunt dezvăluite în absența acordului expres al acestuia.

În plus, se interzic orice acţiuni sau omisiuni, directe sau indirecte, apărute într-un context profesional, care sunt determinate de raportarea internă, externă ori de divulgarea publică și care provoacă sau poate provoca prejudicii avertizorului în interes public, numite represalii.


Avocații Stratulat Albulescu & Asociații menționează faptul că avertizorul de interes public este definit în articolul 3 pct. 7 din legea 361/2022 ca fiind „orice persoană fizică care efectuează o raportare sau divulgă public informaţii referitoare la încălcări ale legii, obţinute în context profesional”.

Acest rol poate fi asumat de următoarele categorii de persoane: salariații  unei societăți private sau autorități publice; persoanele care desfășoară o activitate independentă; acționarii și persoanele care fac parte din organul de administrare, de conducere sau de supraveghere al unei întreprinderi, inclusiv membrii neexecutivi ai consiliului de administraţie; voluntarii şi stagiarii remuneraţi sau neremuneraţi; orice persoană care lucrează sub supravegherea şi conducerea persoanei fizice sau juridice cu care s-a încheiat contractul, a subcontractanţilor şi a furnizorilor acesteia; persoana care încă nu a început raporturi de muncă cu o societate, dar care a aflat de încălcări ale legii în cadrul negocierilor precontractuale sau în perioada de recrutare; persoanele ale căror raporturi de muncă au încetat, dar au aflat de încălcări ale legii pe parcursul desfășurării activităților profesionale.

Andrei Albulescu subliniază faptul că, în temeiul Legii 571/2004 avertizorul se bucura de prezumția de bună-credință, de transparența cercetării disciplinare prin invitarea presei sau a unui reprezentant al sindicatului, la cerere și de anonimat doar în cazul în care cel reclamat îi era șef ierarhic sau avea atribuții de control și evaluare asupra avertizorului. „Noua legislație oferă o protecție sporită avertizorului în interes public prin introducerea noțiunii de represalii și prin consolidarea obligației de confidențialitate cu privire la identitatea avertizorului. Legiuitorul califică, printre altele, următoarele fapte ca fiind represalii și interzice orice comportament care vizează următoarele aspecte: suspendarea contractului individual de muncă sau a raportului de serviciu, modificarea relațiilor de munca; concedierea sau eliberarea din funcția publică; reducerea remunerației; discriminarea sau crearea unui alt dezavantaj în raporturile de muncă; constrângerea, indimidarea sau hărțuirea; anularea unei licențe sau a unui permis. În plus, avertizorul are dreptul de a contesta măsurile luate cu titlul de represalii printr-o cerere adresată instanței competente. Întreaga concepere a procedurilor de raportare trebuie să asigure confidențialitatea avertizorului. Persoana desemnată să se ocupe de raport nu divulgă identitatea avertizorului sau orice informație care ar permite identificarea directă sau indirectă a avertizorului, cu excepția cazului în care are consimțământul expres al acestuia”, detaliază Partenerul SAA.

Citește și →   The Legal 500 EMEA, ediția 2023 | Cele mai bune firme de avocatură din România, în 15 arii de practică. ȚZA se menține în fruntea ierarhiei, NNDKP și Filip & Company sunt pe podium, iar PNSA și RTPR sunt în prima bandă în mai multe arii de practică. Foarte multe nume noi printre avocații considerați ‘Leading individuals’, ‘Next Generation Partners’ și ‘Rising Stars’   →   Chambers Europe 2023 | Cele mai bune firme locale de avocați în 9 arii de practică. NNDKP, Filip & Company și Țuca Zbarcea & Asociații au cele mai multe nominalizări pe prima bandă a performanței profesionale

Noi obligații impuse de lege

Noua lege adoptată la finalul anului trecut și promulgată în martie 2023 generează obligații atât pentru mediul public, cât și pentru cel privat. Printre obligatiile angajatorilor din mediul public sau privat se remarcă, în primul rând obligația de confidențialitate, menționată anterior.

De asemenea, entitățile economice trebuie să instituie canale interne de raportare. Astfel, autorităţile, instituţiile publice, alte persoane juridice de drept public, indiferent de numărul de angajaţi, precum şi persoanele juridice de drept privat care au cel puţin 50 de angajaţi au obligaţia de a identifica sau institui canale interne de raportare şi de a stabili proceduri de raportare internă şi pentru efectuarea de acţiuni subsecvente.

În plus, trebuie să dețină o evidență a raportărilor. „Rapoartele se înscriu într-un registru special. Angajatorii și autoritățile competente au obligația de a păstra evidența rapoartelor în acest registru. Registrul este păstrat în format electronic. Rapoartele sunt păstrate timp de cinci ani, după care sunt distruse. Noul cadru legislativ enumeră și detaliază obligațiile ce îi revin fiecărui angajator, indiferent dacă este din domeniul public sau privat, precum și a autorităților competente cu soluționarea raportărilor pentru a se evita riscul de a rămâne raportări nesoluționate. În temeiul legii, autoritățile publice, precum Agenția, sunt obligate ca în termen de 45 de zile să își modifice regulamentul de organizare și funcționare potrivit noilor modificări”, precizează Anca Ulea.

---

---

Companiile private vizate de lege sunt angajatorii cu cel puțin 50 de angajați. Acestea au obligația de a identifica sau de a stabili canale interne de raportare și de a stabili proceduri de raportare internă și acțiuni de urmărire. Se va desemna o terță persoană cu obligația de a aplica procedura de raportare descrisă în cadrul acestei legi. Companiile private care au între 50 și 249 de angajați, se pot grupa și pot utiliza sau împărți resursele în ceea ce privește primirea rapoartelor privind încălcările legii și în ceea ce privește acțiunile de urmărire. Acest lucru nu aduce atingere obligației de a păstra confidențialitatea, de a informa denunțătorul și de a rezolva raportul.

Avocatul consideră că legiuitorul a reglementat într-un mod riguros drepturile și obligațiile angajatorilor și autorităților publice competente. „Poate fi considerată o ,,scăpare” a legiuitorului faptul că nu menționează desemnarea unei persoane cu anumite studii juridice/calificări profesionale pentru a fi responsabilă de examinarea raportărilor. Din moment ce raportările vizează încălcări ale legii, o persoană fără cunoștințe juridice temeinice poate interpreta și aplica în mod eronat prevederile legale, astfel influențând soluția raportării. De asemenea, legea nu prevede expres o sancțiune în cazul în care persoana desemnată nu efectuează cu diligență acțiunile subsecvente”, completează expertul SAA.

La rândul său, Andrei Albulescu amintește faptul că, în practică se întâmplă ca salariații să raporteze informații cu rea credință în scop de răzbunare în urma unui conflict apărut anterior cu superiorii ierarhici. „Pentru a se reduce acest risc al raportărilor de informații false, observăm că legea 361/2022 califică fapta de a raporta informații cunoscând că sunt nereale drept contravenție sancționabilă cu amendă de la 2.500 la 30.000 lei. Răspunderea contravențională nu înlătură răspunderea disciplinară sau civilă a salariatului ”, precizează Partenerul SAA.

De sancțiuni nu scapă nici firmele sau instituțiile care nu se conformează legii, astfel că încălcarea dispozițiilor legii atrage, după caz, răspunderea civilă, disciplinară, contravențională sau penală.
Dacă în cazul autorităților și instituțiilor publice cu atribuții în implementarea prevederiilor legale, a existat un termen 45 de zile de la data intrării în vigoare a Legii 361/2022, respectiv 22 decembrie 2022, pentru obligatia elaborării sau, după caz, a revizuirii, a procedurilor interne aplicabile, în cazul firmelor private, care au între 50 şi 249 de angajaţi, obligaţia de a identifica sau institui canale interne de raportare intră în vigoare la data de 17 decembrie 2023.

„Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, conform dreptului penal, infracțiuni și se sancționează după cum urmează: împiedicarea, prin orice mijloace, a raportărilor de către persoana desemnată să primească și să înregistreze raportările în cadrul persoanelor juridice de drept public și privat, cu amendă de la 2.000 lei la 20.000 lei; refuzul nejustificat de a răspunde la solicitările autorităților în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu amendă de la 3.000 lei la 30.000 lei; nerespectarea de către persoanele juridice de drept public și privat a obligațiilor de stabilire a canalelor interne, cu amendă de la 3.000 lei la 30.000 lei; neîndeplinirea de către persoanele juridice private și publice a obligațiilor ce le revin, inclusiv încălcarea obligației de confidențialitate, cu amendă de la 4.000 lei la 40.000 lei”, atrage atenția Anca Ulea.