Barometrul statistic al lunii octombrie 2023

 

Populaţia după domiciliu în România (numărul persoanelor cu cetăţenie română şi domiciliul pe teritoriul României, altfel spus, populaţia de jure care poate să includă şi emigranţii) a fost la 1 iulie 2023 de 21,873 milioane de persoane, cu 0,3% mai mică faţă de 1 iulie 2022, potrivit datelor provizorii publicate la 27 octombrie de Institutului Naţional de Statistică (INS).

 

Populaţia după domiciliu din mediul rural a fost de 9,634 milioane persoane, în creştere faţă 1 iulie 2022 (0,3%).

 

Populaţia feminină la 1 iulie 2023 a fost de 11,2 milioane persoane, în scădere cu peste 34.000 de persoane faţă de aceeaşi dată a anului precedent. Populaţia masculină la aceeaşi dată a fost de 10,673 milioane persoane, în scădere cu peste 35.000 de persoane faţă de aceeaşi dată a anului precedent.

 

Procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat comparativ cu 1 iulie 2022, prin creşterea cu 0,4 puncte procentuale a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste) şi prin scăderea uşoară, cu 0,1 puncte procentuale, a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani).

 

Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 121,1 (la 1 iulie 2022) la 124,9 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 iulie 2023). Vârsta medie a populaţiei a fost de 42,4 ani, cu 0,3 ani mai mare decât la 1 iulie 2022. Vârsta mediană a fost de 43 de ani, în creştere cu 0,4 ani faţă de 1 iulie 2022.

 

La 1 iulie 2023, cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 45-49 ani (8,5%). În rândul persoanelor de sex masculin, ponderea acestei grupe de vârstă a fost de 8,9%, iar la cele de sex feminin de 8,2%. Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,5%, mai mică decât cea a grupei de 5-9 ani (4,9%) şi a celei de 10-14 ani (5,0%), conform rezultatelor publicate pe https://insse.ro.

 

***

În Europa, Îmbătrânirea populaţiei (42%) şi Populaţia cu vârstă de muncă în scădere şi penuria de forţă de muncă (40%) reprezintă provocările demografice cel mai adesea considerate ca presante în statele membre, arată sondajul Eurobarometru ''Demographic Change in Europe''. Cetăţenii sunt de acord că tendinţele demografice actuale din UE pun în pericol prosperitatea economică şi competitivitatea pe termen lung a UE (69% dintre respondenţii din UE şi 74% dintre cei din România) şi contribuie la deficitul de forţă de muncă în UE (67% din UE, 76% din România). Peste 85% dintre respondenţi sunt de acord că gestionarea schimbărilor demografice necesită o cooperare strânsă între toate nivelurile relevante de guvernare (UE, autorităţi naţionale, regionale şi locale).

 

Aproximativ unul din doi cetăţeni ai UE (51%) consideră că gestionarea schimbărilor demografice (cum ar fi îmbătrânirea populaţiei şi scăderea forţei de muncă) ar trebui să rămână o prioritate politică pentru acţiunile politice atât la nivelul UE, cât şi la nivelul statelor membre.

 

Când sunt întrebaţi despre soluţiile de politică, măsurile preferate de cetăţeni pentru abordarea îmbătrânirii populaţiei sunt asigurarea unor pensii adecvate care rămân accesibile generaţiilor viitoare (49% din UE şi 51% din România), precum şi furnizarea de servicii de îngrijire medicală de înaltă calitate şi la preţuri accesibile (49% din UE şi 66% din România). Pe piaţa muncii, cetăţenii consideră că acţiunile de abordare a şomajului în rândul tinerilor sunt cele mai eficiente (61% din UE şi 68% din România), urmate de politicile de echilibru între viaţa profesională şi viaţa privată (48% din UE şi 53% din România), mai arată rezultatele sondajului publicat în luna octombrie pe https://europa.eu/eurobarometer, efectuat în rândul a 25.683 persoane din UE şi 1.006 din România, în perioada 1-14 septembrie 2023.

 

***

Sondajul Eurobarometru despre sănătatea mintală - ''Mental Health'' arată că 89% dintre respondenţi consideră că promovarea sănătăţii mintale este la fel de importantă ca şi promovarea sănătăţii fizice. În acelaşi timp, mai puţin de jumătate dintre respondenţi sunt de acord că persoanele cu probleme de sănătate mintală primesc acelaşi nivel de îngrijire ca şi cele cu o condiţie fizică.

 

46% dintre respondenţii din UE şi 42% dintre cei din România au răspuns că s-au confruntat cu o problemă emoţională sau psihosocială, cum ar fi depresia sau anxietatea, în ultimele 12 luni. 54% dintre respondenţii cu o problemă de sănătate mintală din UE şi 62% din România nu au primit ajutor de la un profesionist.

 

Majoritatea respondenţilor au răspuns că evenimentele mondiale recente (pandemia COVID-19, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, criza climatică, şomajul şi costurile cu alimente şi energie) le-au influenţat sănătatea mintală "oarecum" (44% din UE, 41% din România) sau "în mare măsură" (18% din UE, 14% din România).

 

Cei mai importanţi factori pentru obţinerea unei bune sănătăţi mintale sunt condiţiile de viaţă (60% în UE, 67% în România), urmate de securitatea financiară (53% în UE, 52% în România), activitatea fizică şi contactul social (ambele 41% în UE, 44% şi 38% în România).

 

Respondenţii consideră, în mare parte, că pacienţii cu probleme de sănătate mintală sunt judecaţi diferit faţă de alţi pacienţi de societate în general (77% din UE şi 85% din România) şi de persoane din medii educaţionale sau profesionale (60% din UE şi 74% din România), arată rezultatele sondajului publicat în octombrie şi realizat în luna iunie 2023, în rândul a 26.501 respondenţi din UE şi 1.023 din România.

 

***

Sondajul Eurobarometru ''Eu Ecolabel'' a arătat că gradul de conştientizare şi încredere în eticheta ecologică a UE este în creştere. 38% dintre cetăţenii UE şi 30% dintre cei din România recunosc eticheta. 73% dintre europeni spun că impactul produsului asupra mediului este "foarte important" sau "destul de important" atunci când iau o decizie de cumpărare. În România, acest procent a fost de 84%.

 

8% dintre respondenţii din UE şi 20% dintre cei din România spun că au cumpărat produse Ecolabel ''adesea'', iar 30% din UE şi 41% din România ''uneori''.

 

În privinţa afirmaţiei ''Am încredere că produsele cu eticheta ecologică a UE au cu adevărat un impact mai mic asupra mediului decât produsele similare de pe piaţă'', 74% dintre respondenţii din UE sunt ''de acord'' sau ''într-o masură de acord'', iar în România 88% şi-au dat acordul, potrivit rezultatelor studiului publicat în luna octombrie pe https://europa.eu/eurobarometer, efectuat în rândul a 26.635 de persoane din UE şi 1.051 din România, în perioada 5-13 septembrie 2023.

 

***

Potrivit publicaţiei Eurostat ''Cifre cheie privind condiţiile de viaţă în Europa - Ediţia 2023'' / ''Key figures on European Living Conditions - 2023 Edition'', de la 20 octombrie 2023, raportul ponderii chintilei de venit în 2022 a variat de la 3,1 în Slovacia la 6 în România, 6,3 în Letonia, 6,4 în Lituania şi 7,3 în Bulgaria. În 2022, ponderea chintilei de venit pentru UE a fost 4.7, arătând că, în medie, grupul cu cel mai mare venit a primit de 4,7 ori mai mult venit decât cel primit de către 20% din populaţia cu cel mai mic venit.

 

Inegalitatea veniturilor poate fi măsurată prin raportul ponderii chintilei de venit (S80/S20), care compară veniturile primite de 20% din populaţia cu cel mai mare venit (chintila superioară) cu venitul primit de cei 20 % din populaţia cu cel mai mic venit (chintila inferioară). Valorile ridicate pentru acest raport relevă diferenţe considerabile în distribuţia veniturilor între grupurile cu veniturile cele mai mari şi cele mai mici.

 

Publicaţia mai relevă că, dintre statele membre ale UE, ponderea cea mai mare de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială în 2022 au fost înregistrate în România (34,4 %) şi Bulgaria (32,2 %), în timp ce cele mai mici cote au fost în Slovenia (13,3 %) şi Cehia (11,8 %). În fiecare stat membru, ponderea a fost mai mare pentru femei decât pentru bărbaţi, cu cele mai mari diferenţe de gen, în puncte procentuale, în Lituania şi Letonia (ambele cu diferenţă de peste 6 puncte procentuale) şi cea mai mică din Danemarca (0,8 puncte procentuale).

 

În privinţa ratelor de deprivare materială şi socială, dintre statele membre UE, România (24,3 %), Bulgaria (18,7 %) şi Grecia (13,9 %) au înregistrat cele mai severe niveluri de deprivare materială şi socială, care erau considerabil mai ridicate decât în alte state. Cea mai scăzută rată a fost de 1,4% în Slovenia. Rata medie pentru UE a fost de 6,7 %. În termeni absoluţi, cele mai mari diferenţele de gen au fost observate în statele membre cu un nivel general ridicat al ratei de deprivare materială şi socială, cum ar fi Bulgaria şi România. În termeni relativi, cele mai mari diferenţe de gen s-au observat în Slovenia, Luxemburg şi Malta.

 

Dintre statele membre UE, cel mai scăzut procent al persoanelor aflate în câmpul muncii şi cu risc de sărăcie, în 2022, a fost de 2,5 %, înregistrat în Finlanda. În schimb, această rată a depăşit 10% în şapte state membre şi a atins un vârf de 14,5% în România, mai arată documentul publicat pe https://ec.europa.eu/eurostat.

 

***

După o creştere semnificativă a preţurilor care a început înainte de invazia rusă a Ucrainei, dar a luat un avans vertiginos până în al doilea semestru al anului 2022, preţurile la energie electrică şi gaze se stabilizează în 2023, conform rezultatelor publicate de Eurostat la 26 octombrie 2023. Preţurile la energie au crescut din cauza creşterii preţului gazelor naturale, care este considerat combustibilul marginal. Acest lucru s-a întâmplat pentru că importurile din Rusia au scăzut şi au fost căutaţi alţi importatori. Piaţa energiei este evaluată după combustibilul marginal, ceea ce înseamnă că preţul gazelor naturale afectează preţurile pieţei de energie electrică. Au fost construite mecanisme pentru a atenua presiunea asupra consumatorilor, iar una dintre acestea a fost subvenţiile.

 

În prima jumătate a anului 2023, preţurile medii la energia electrică casnică din UE au continuat să indice o creştere comparativ cu aceeaşi perioadă din 2022, de la 25,3 EUR la 100 kWh la 28,9 EUR la 100 kWh. Preţurile medii ale gazelor au crescut, de asemenea, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2022, de la 8,6 EUR la 100 kWh la 11,9 EUR la 100 kWh în prima jumătate a anului 2023. Aceste preţuri sunt cele mai ridicate înregistrate de Eurostat.

 

Totuşi, se observă o scădere a preţului fără taxe la electricitate şi gaze naturale, iar ţările au început să retragă măsurile de sprijin. Ca urmare, preţurile la clienţii finali, cu taxe, sunt uşor mai mari decât perioada de referinţă anterioară.

 

Comparativ cu prima jumătate a anului 2022, în prima jumătate a anului 2023 ponderea impozitelor în facturile de energie electrică a scăzut de la 23% la 19% (-4%) şi în factura la gaze de la 27% la 19% (-8%), toate ţările UE dispunând de bonificaţii şi subvenţii guvernamentale sau reduceri de impozite şi taxe pentru a atenua costurile ridicate ale energiei, notează sursa citată.

 

***

Majoritatea fermelor din UE sunt administrate de familii, potrivit studiului realizat de Eurostat şi publicat la 24 octombrie 2023. În UE existau 9,1 milioane de ferme în 2020, marea majoritate dintre acestea (aproximativ 93%) pot fi clasificate ca ferme familiale (adică ferme aflate în administrare familială în care 50% sau mai mult din forţa de muncă agricolă a fost furnizată de lucrători familiali). Fermele familiale domină structura agriculturii UE în ceea ce priveşte numărul de exploataţii, contribuţia acestora la ocuparea forţei de muncă în agricultură şi, într-o măsură mai mică, suprafaţa de teren pe care o cultivă şi valoarea producţiei pe care o generează.

 

Aproape şase din zece ferme (aproximativ 57%) au fost operate doar de titular şi membri ai familiei. În alte 36% din ferme, activitatea familială a reprezentat cel puţin 50% din totalul forţei de muncă.

 

Fermele familiale au administrat cea mai mare parte a suprafeţei agricole utilizate în 2020 (aproximativ 61% din cele 157,4 milioane de hectare utilizate), cea mai mare parte a forţei de muncă agricole totale (aproape 78%), majoritatea unităţilor zootehnice (aproape 55%) şi a producţiei standard (aproximativ 56%).

 

Deşi fermele nefamiliale reprezentau doar aproximativ 7% din toate fermele din UE în 2020, acestea deţineau ponderi mult mai mari din cantitatea de teren folosită pentru producţia agricolă (aproximativ 39%), din totalul forţei de muncă (aproximativ 22%), a unităţilor de animale (aproximativ 45%) şi a producţiei standard (aproximativ 44%).

 

Fermele familiale au reprezentat cel puţin 80% din toate fermele din UE, cu excepţia Estoniei (65%) şi Franţei (58%). Ţările UE cu cele mai mari ponderi de ferme familiale au fost Grecia, România şi Polonia (toate cu aproximativ 99% din toate fermele), evidenţiază sursa citată.

 

***

''Care regiuni concentrează cei mai mulţi angajaţi cu înaltă calificare?'' se întreabă Eurostat în articolul publicat la 4 octombrie 2023. Angajaţii cu înaltă calificare sunt esenţiali pentru economiile moderne, stimulând inovaţia, productivitatea şi creşterea. Angajaţii cu înalte competenţe sunt definiţi ca persoane cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani cu următoarele ocupaţii: manageri, profesionişti, tehnicieni şi profesionişti asociaţi.

 

În 2022, în UE erau aproximativ 80 de milioane de angajaţi cu înaltă calificare, reprezentând 44,2% din numărul total de angajaţi cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani. Distribuţia angajaţilor cu înaltă calificare la nivel regional a variat foarte mult. În 53 de regiuni din UE, cel puţin jumătate dintre angajaţi au fost consideraţi cu înaltă calificare, cele mai mari ponderi fiind înregistrate în regiunile cu capitale şi în alte regiuni urbane. 12 din cele 14 regiuni din UE cu cele mai mari cote de angajaţi cu înaltă calificare au fost regiuni ale capitalelor.

 

În 2022, cele mai mari ponderi regionale de angajare cu înaltă calificare au fost înregistrate în Stockholm (Suedia, 73,6%), Utrecht (Olanda, 68,9%), Luxemburg (67,4%) şi Provincia Brabantul Valon (Belgia, 65,8%). Acestea sunt urmate de regiunile capitalelor din Belgia, Franţa, Lituania, Ungaria, Finlanda, Germania, Polonia, Ţările de Jos, Danemarca şi Cehia, cu ponderi variind între 62,6% şi 65,6%.

 

Regiunile rurale, fostele zone industriale, precum şi regiunile ultraperiferice şi periferice, se numără printre regiunile UE cu ponderi mai scăzute de persoane cu înaltă calificare. În 2022, existau 24 de regiuni în UE în care angajaţii cu înaltă calificare reprezentau mai puţin de 29,5% din totalul angajaţilor cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani. Aceste regiuni se află, în principal, în colţul de sud-est al Europei: 10 regiuni în Grecia, 6 în România şi 4 în Bulgaria; dar au fost, de asemenea, trei regiuni slab populate din jumătatea de sud a Spaniei şi Panonska Hrvatska din Croaţia.

 

Cele mai mici ponderi ale angajaţilor cu înaltă calificare s-au înregistrat în regiunile greceşti Sterea Ellada (21,8%) şi Ionia Nisia (22,3%), precum şi în regiunea românească Sud-Muntenia (22,8%).