Eurostat: România, printre ţările cu cele mai importante scăderi anuale ale producţiei industriale în UE, în ianuarie
13 Martie 2024 AGERPRES
Scăderea producţiei industriale în UE a fost determinată în special de un declin de 10,1% al producţiei bunuri de capital, de 8,1% al producţiei de bunuri de folosinţă îndelungată, de 3,3% al producţiei de bunuri intermediare şi de 1,3% al producţiei de bunuri de folosinţă imediată.
Producţia industrială a scăzut cu 5,7% în UE şi cu 6,7% în zona euro în ianuarie, comparativ cu perioada similară din 2023, România numărându-se printre ţările membre cu cel mai sever declin, arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Scăderea producţiei industriale în UE a fost determinată în special de un declin de 10,1% al producţiei bunuri de capital, de 8,1% al producţiei de bunuri de folosinţă îndelungată, de 3,3% al producţiei de bunuri intermediare şi de 1,3% al producţiei de bunuri de folosinţă imediată. Producţia de energie a crescut cu 0,6%.
În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cel mai semnificativ declin în ianuarie, comparativ cu perioada similară din 2023, a fost în Irlanda (minus 34,1%), Estonia (minus 8,6%), Bulgaria (minus 7,6%), Malta (minus 5,6%), Germania (minus 5,4%), Letonia (minus 5%) Ungaria şi Ţările de Jos (ambele cu minus 4,2%), Luxemburg şi România (ambele cu minus 4%), iar cea mai importantă creştere a fost în Slovenia (12,2%), Grecia (10,5%) şi Danemarca (5,3%).
Scăderea producţiei industriale în UE a fost determinată în special de un declin de 10,1% al producţiei bunuri de capital, de 8,1% al producţiei de bunuri de folosinţă îndelungată, de 3,3% al producţiei de bunuri intermediare şi de 1,3% al producţiei de bunuri de folosinţă imediată. Producţia de energie a crescut cu 0,6%.
În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cel mai semnificativ declin în ianuarie, comparativ cu perioada similară din 2023, a fost în Irlanda (minus 34,1%), Estonia (minus 8,6%), Bulgaria (minus 7,6%), Malta (minus 5,6%), Germania (minus 5,4%), Letonia (minus 5%) Ungaria şi Ţările de Jos (ambele cu minus 4,2%), Luxemburg şi România (ambele cu minus 4%), iar cea mai importantă creştere a fost în Slovenia (12,2%), Grecia (10,5%) şi Danemarca (5,3%).
În ianuarie, comparativ cu luna precedentă, producţia industrială a scăzut cu 2,1% în UE şi cu 3,2% în zona euro, după un avans de 1,6% în UE şi în zona euro, în decembrie.
Scăderea producţiei industriale în UE a fost determinată în special de un declin de 12,8% al producţiei bunuri de capital, de 0,5% al producţiei de bunuri de folosinţă imediată şi de 0,1% al producţiei de bunuri de folosinţă îndelungată, în timp ce a crescut cu 2,9% producţia de bunuri intermediare şi cu 0,6% producţia de energie.
În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cel mai sever declin în ianuarie, comparativ cu luna precedentă, s-a înregistrat în Irlanda (minus 29%), Malta (minus 9,45%) şi Estonia (minus 6,6%), iar cel mai semnificativ avans în Polonia (13,3%), Slovenia (10,6%) şi Lituania (7,2%). România a raportat un declin de 3,4% în ianuarie, după un avans de 1,6% în decembrie.
Datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că în România producţia industrială s-a redus în ianuarie, ca serie brută, cu 4% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, iar faţă de luna precedentă, producţia industrială (serie brută) a crescut în ianuarie cu 1,1%.
Producţia industrială s-a redus în ianuarie, ca serie brută, ca efect al scăderilor înregistrate de industria extractivă (-7,5%), industria prelucrătoare (-4%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-2,4%).
Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, producţia industrială a fost mai mică cu 3,9%, din cauza scăderilor industriei extractive (-7,4%), industriei prelucrătoare (-4%) şi producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-2,4%).
Faţă de luna precedentă, producţia industrială (serie brută) a crescut în ianuarie datorită avansului industriei prelucrătoare (+2,1%) şi producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+0,9%). În schimb, industria extractivă a scăzut cu 10,3%.
Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mică faţă de luna precedentă cu 3,4%, ca urmare a scăderilor înregistrate în cele trei sectoare industriale: industria prelucrătoare (-3,5%), industria extractivă (-2,1%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-0,3%).
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
| Articol 4641 / 21157 | Următorul articol |
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Clifford Chance Badea, consultant în emisiunea de obligațiuni prin care UniCredit Bank a atras 600 milioane de lei
LegiTeam: CMS CAMERON MCKENNA NABARRO OLSWANG LLP SCP is looking for: Associate | Commercial group (3-4 years definitive ̸ qualified lawyer)
Filip & Company și Legal Ground, arhitecții juridici ai tranzacției prin care BT Property, fondul imobiliar al Grupului Banca Transilvania, a cumpărat complexul de birouri Record Park din Cluj-Napoca de la un fond belgian. Echipele de avocați, coordonate de Ioana Roman și Alina Stancu Bîrsan, pentru cumpărător, și Alex Bumbu, pentru vânzător
O promovare din interior care confirmă meritocrația și creșterea organică într-una dintre cele mai puternice firme de avocatură din România | De vorbă cu Ramona Pentilescu, avocatul care a crescut în PNSA de la primii pași în profesie până la poziția de partener, despre vocație, rigoare și reperele care i-au susținut evoluția profesională într-un cadru în care contează respectul pentru profesie și coerența valorilor
Studenții la Drept sunt invitați la Turneul de dezbateri „Law and Life in Contest” organizat de Bondoc și Asociații
ANALIZĂ DETALIATĂ (prima parte) - Cât costă talentul în avocatura de business din București: grilele asociaților, back-office-ul și „moneda” beneficiilor | Avocații asociați din firmele locale și internaționale câștigă între 1.500 - 5.500 €, un paralegal poate ajunge la 3.000 €, iar un translator la 1.800 €. Pe palierul funcțiilor de suport sunt poziții remunerate aproape de zona de top: director financiar - peste 7.000 €, marketing ̸ BD director - 6.000 €, director administrativ - 5.400 €, HR senior manager – 4.500 €. Cum se țin oamenii aproape, prin bonusuri și beneficii, când inflația mușcă din salarii
LegiTeam | RTPR is looking for a litigation lawyer (3-4 years of experience)
Managing IP EMEA Awards 2026 | NNDKP, Muşat & Asociaţii, Baciu Partners și ZRVP au cele mai multe nominalizări pentru titlul de “Firma anului în România” în cele trei domenii analizate. Cum arată clasamentele întocmite pentru piața locală de ghidul juridic internațional specializat în IP
League Tables of Legal Advisors → Cum au văzut analiștii Mergermarket piața de M&A și activitatea firmelor de avocați în 2025 | Anul megadeal-urilor: piața globală a urcat la 4,81 trilioane USD anul trecut, iar EMEA a trecut de 1 trilion. În clasamentele juridice, DLA Piper rămâne lider la număr de tranzacții, CMS și Eversheds domină Europa, iar în CEE strălucesc firme cu amprentă puternică în România
Filip & Company asistă Continental în vânzarea OESL către Regent. Alexandru Bîrsan (managing partner) a coordonat echipa
Chambers Global 2026 | RTPR rămâne singura firmă de avocați listată pe prima poziție în ambele arii de practică analizate: Corporate ̸ M&A și Banking & Finance. Filip & Company este în prima bandă în Corporate ̸ M&A. Firmele care au cei mai mulți avocați evidențiați sunt RTPR (9), Filip & Company (8), CMS (6) și Clifford Chance Badea (5)
ICC Arbitration Breakfast revine în România cu cea de-a doua ediție - 18 martie, în București
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...









RSS





