Războiul din Ucraina va creşte atractivitatea statutului de ţară din zona euro, spune preşedintele BERD

 

Chiar dacă pe moment considerentele politice imediate vor menţine statele membre UE, cu o atitudine anti-euro, pe traiectoria lor actuală, viziunile pe termen lung cu privire la avantajele unei cooperări mai stânse sunt puse la încercare, a subliniat preşedintele BERD.

 

"Va exista foarte multă solidaritate cu privire la modul cum trebuie rezolvate consecinţele crizei şi, după părerea mea, acesta este un stimulent clar spre o Europă mai unită şi mai multă integrare", a spus Odile Renaud-Basso.

 

Monedele statelor membre UE cu o bancă centrală independentă au fost afectate puternic de conflictul militar din apropiere. Zlotul polonez şi forintul ungar au atins noi minime istorice în raport cu moneda euro în ultimele zile. În paralel, alte state, inclusiv România şi Serbia, au păstrat un control strict asupra monedele lor pe fondul temerilor referitoare la o depreciere.

 

Alte state din regiune, inclusiv Croaţia şi Bulgaria, sunt deja în anticamera zonei euro, în ceea ce Odile Renaud-Basso a descris drept "un nou val de extindere a zonei euro".

 

Cu toate acestea, săptămâna trecută, autorităţile din Polonia, cea mai mare economie din regiune, au declarat că războiul din Ucraina nu este un motiv pentru a regândi poziţia fermă anti-euro a Poloniei.

 

În cazul României, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, declara în ianuarie că anul 2029 este o ţintă viabilă pentru aderarea la euro.

 

Raportul de convergenţă pe 2020 publicat de Comisia Europeană susţine că România nu îndeplineşte niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, respectiv: stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung.