Cum au reușit studenții Facultății de Drept din București să obțină rezultate remarcabile la concursul „Philip C. Jessup”, cea mai mare competiție de Drept Internațional Public din lume | Cine sunt cele cinci fete din echipă, ce visuri au și ce spun despre experiența acumulată. De vorbă cu antrenorii despre selecția și pregătirea echipei

Pentru studenții la Drept, participarea la competiții naționale și internaționale reprezintă o șansă în plus de a experimenta și a învăța foarte multe lucruri noi. Facultatea de Drept din cadrul Universității din București are o tradiție îndelungată în astfel de concursuri, echipele acestei instituții de învățământ remarcându-se an de an printre cele mai bune. Anul acesta, de exemplu, echipa care a reprezentat facultatea la Concursul „Philip C. Jessup”, cel mai mare concurs de Drept Internațional Public, la care participă în mod obișnuit peste 700 de echipe din 100 de state ale lumii, a obținut rezultate remarcabile.

La această ediție a concursului, echipa Facultății de Drept a Universității din București a fost formată din studentele Maria Bodea, Elena Câdă, Denisa Călin, Sara Ghinea și Georgiana Lazăr. Ele au fost antrenate de lect. univ. Elena Lazăr și de asist. univ. Victor Stoica.

Reprezentantele facultății din București au obținut performanțe atât în cadrul Rundelor Naționale, cât și la Rundele Internaționale. Astfel, în cadrul Rundelor Naționale ale concursului s-au obținut distincțiile pentru Cea mai bună echipă, Cel mai bun memoriu și Cel mai bun pledant (studenta Maria Bodea).

De asemenea, la Rundele Internaționale ale concursului, pe lângă calificarea echipei în Rundele Avansate, studenta Maria Bodea s-a remarcat ca fiind în topul celor mai buni pledanți la nivel internațional, obținând distincția de Cel mai bun pledant (Best Oralist) în Top 50 Oralists.

În cadrul concursului au pledat peste 900 de studenți de la cele mai prestigioase universități ale lumii, precum Universitatea Harvard (câștigătoarea concursului din acest an), Universitatea Oxford, Universidad Nacional Autonoma de Mexico (UNAM), Universitatea din Viena, Universitatea Eotvos Lorand și King’s College London.

Această performanță confirmă calitatea excepțională a școlii de Drept internațional a Facultății de Drept a Universității din București care a obținut, de-a lungul timpului, rezultate la cel mai înalt nivel la toate concursurile internaționale de top în domeniul Dreptului internațional public, pe lângă „Philip C. Jessup” – „Ben Telders”, „Charles Rousseau”, „Rene Cassin”, „Jean Pictet” și „Price Media Law Moot Court”.

---

Descoperă oportunitățile de recrutare de pe LegiTeam! GRATUIT.

---

Antrenorii selectează foarte atent fiecare membru al echipei

^BizLawyer a stat de vorbă cu antrenorii echipei, dar și cu cele cinci studente care s-au implicat în această competiție. Succesul într-un concurs internațional apare după multe ore de muncă, iar rezultatul final reprezintă doar o mică parte dintr-un traseu care este parcurs de către fiecare dintre cei implicați în această pregătire temeinică.

Colaborarea dintre antrenori și echipa pe care o formează este foarte importantă, iar pregătirea pentru un concurs de asemenea calibru începe cu multe luni înainte de organizarea probelor efective.

„În fiecare an se realizează o preselecție pentru concursurile de drept internațional (de regulă vara, după finalizarea sesiunii). Preselecția constă într-un  interviu în limba engleză, cu două părți. Mai întâi candidații trebuie să ne convingă de motivația lor de a participa la concurs (practic încercăm să ne cunoaștem, desigur în această etapă, la un nivel superficial, timpul fiind unul limitat), după care ulterior, aceștia primesc o speță pentru a le fi testate și cunoștințele în domeniul dreptului internațional public. Desigur, în momentul în care facem selecția, avem în vedere și încercăm să ne dăm seama (atât cât este posibil) de personalitatea fiecăruia, pentru a vedea în ce măsura membrii viitoarei echipe sunt compatibili sau nu. Dacă ai deja mai mult de două persoane încăpățânate în echipă, cu personalități extrem de puternice, este deja previzibil că vor ieși scântei mai devreme sau mai târziu. În ceea ce privește rolurile, în echipă trebuie să existe doi pledanți pentru reclamant și doi pentru pârât. În general, lăsăm membrii echipei să decidă ei ce parte vor reprezenta, în funcție de cum se regăsesc în aceste roluri cu care vor rămâne până la finalul competiției”, explică lect. univ. Elena Lazăr (foto).

„În prima etapă a recrutării, persoanele care doresc să participe la concurs transmit CV-uri și scrisori de motivație. În a doua etapă a recrutării, persoanele care au fost selectate participă la un interviu în limba engleză prin intermediul căruia se testează cunoașterea conceptelor specifice dreptului internațional”, completează asist. univ. Victor Stoica.

Rolul antrenorilor este unul major. În primul rând, trebuie să înțeleagă dinamica echipei și să se adapteze în fiecare an, la aceasta. „Lucrezi cu studenți cu personalități diferite și este extrem de important să simți această dinamică și nevoile fiecăruia pentru a exista armonie și echilibru în echipă. Și cred cu tărie că acesta este taskul cel mai dificil și delicat în același timp. De asemenea antrenorul trebuie să își motiveze studenții și să îi ajute să înțeleagă frumusețea unui asemenea concurs și oportunitatea pe care aceștia o au. Desigur, antrenorul trebuie să ofere și ghidaj și să direcționeze membrii echipei spre calea corectă de cercetare”, subliniază lect. univ. Elena Lazăr. „ Activitatea antrenorilor constă în acordarea de instrucțiuni cu privire la următoarele elemente: înțelegerea principiilor de bază ale dreptului internațional, cercetare, redactare, susținere pledoarii orale, structurare a argumentelor și organizare a acestora în cadrul memoriilor scrise. Totodată, antrenorii mai pot acorda sfaturi cu privire la interpretarea și executarea Regulilor Concursului și la deciziile de ordin strategic. Antrenorul se asigură că fiecare persoană din echipă evoluează în mod constant”, adaugă asist. univ. Victor Stoica.

Selecția se face dintr-un număr mare de candidați, mulți dintre studenți fiind dornici să se implice. De altfel, în ultimii ani ei au realizat importanța acestor competiții în parcursul profesional pe care îl vor avea și în formarea viitoare.

Maria Bodea povestește că, în anul al doilea, a studiat Drept Internațional Public și Organizații și Relații Internaționale sub coordonarea unuia dintre cei doi antrenori ai echipei și astfel a aflat de posibilitatea de a intra în acest concurs. „Dorința în sine de a participa a venit la un moment ulterior, după ce am redactat un referat despre măsurile preliminare în fața Curții Internaționale de Justiție care mi-a deschis interesul și mi-a stârnit fascinația față de dreptul internațional public, care, pentru mine, se înfățișează ca un domeniul al dreptului unde contează enorm impactul pe care îl au regulile de drept. Este în continuare un domeniu unde cred că mai important decât o regulă de drept este interpretarea care îi este dată, mai important decât invocarea unui text de lege este persuasiunea pledantului, mai important decât faptul că x, y și z au stabilit că asta este regula de drept este aplicarea normei într-un context în continuă schimbare, influențat de aspecte politice, economice și umane. Motiv pentru care, puțin sfios, dar cu speranță, am participat la preselecția pentru membrii echipei unde ulterior am fost selectată. În retrospectivă sunt fericită și profund recunoscătoare că am avut oportunitatea de a participa alături de două echipe minunate și sub coordonarea a doi antrenori dedicați fără de care succesul la acest concurs ar fi fost imposibil, iar dezvoltarea mea ca viitor profesionist al dreptului, afectată”, detaliază tânăra.

La rândul său, Elena Câdă subliniază faptul că interesul pentru acest concurs a apărut chiar de la începutul facultății, ca urmare a anunțurilor online și de la avizierul facultății, pe care le urmărea cu regularitate. În consecință, în vara dintre anul al doilea și anul al treilea, a văzut anunțurile despre selecție, iar decizia de a se înscrie fusese luată demult. „Procesul a constat în trimiterea unui CV, a scrisorii de intenție, urmate de programarea unui interviu, în cadrul căruia am făcut cunoștință cu catedra și unde mi-au fost testate noțiuni de drept internațional public”, nuanțeză studenta.

---

---

În schimb, Denisa Călin a intrat în echipă puțin mai târziu, după ce s-a terminat etapa de redactare a memoriilor, ca urmare a îndemnului primit de la lect. univ. Elena Lazăr, care o cunoștea de la un alt concurs la care a participat și care îi era profesoară la una dintre materiile de la Master.

„În vara anului trecut am cunoscut în cadrul proiectului Model European Union Vienna o fostă studentă a Facultății de Drept din Universitatea București care mi-a povestit despre experiența ei la concursul Telders (The Telders International Law Moot Court Competition) și m-a anunțat că se caută noi membri pentru echipa Philip C. Jessup International Law Moot Court Competition 2022. Cu încurajări din partea ei, am decis să mă înscriu și să dau interviul.”, spune și Georgiana Lazăr.

Pentru Sara Ghinea, participarea activă, în anul doi, la cursurile și seminarele de drept internațional public a reprezentat un imbold, iar tânăra a devenit foarte interesată de această ramură a dreptului. „Astfel, când am văzut anunțul concursului am realizat că este o oportunitate foarte bună să descopăr mai multe despre acest domeniu. În urma înscrierii la preselecție am avut de susținut un interviu în limba engleză la finalul căruia am fost întrebată la care dintre cele două concursuri internaționale (Jessup sau Telders) mi-ar plăcea să particip. Neștiind multe detalii despre cele două, am considerat că cei mai în măsură să aleagă la care dintre concursuri m-aș potrivi mai bine sunt antrenorii astfel încât am precizat că nu am o preferință specifică și rămâne la latitudinea acestora să decidă, în măsura în care voi fi selectată. Ulterior, am primit rezultatul preselecției pe mail și am fost foarte fericită când am văzut că am fost selectată pentru Jessup. Acum, în urma experienței cu echipa nu pot decât să mă bucur de alegerea domnilor profesori de a mă adăuga în aceasta”, precizează studenta.

---------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------

Cele cinci studente din echipă au muncit foarte mult alături de antrenorii lor. Maria Bodea amintește faptul că pregătirea cu majoritatea membrilor echipei a început din octombrie 2021 când au debutat întâlnirile necesare pentru a stabili împărțirea echipei pe probleme și diversele aspecte de drept internațional care trebuiau abordate. „Cu toate acestea, având oportunitatea de a participa la același concurs și în anul precedent, am început să citesc și să recapitulez părți esențiale ale materiei încă din vara astfel încât să fiu pregătită atunci când va apărea speța. În iulie au fost selectați primii membrii ai echipei, în octombrie a fost completată echipa și pregătirea efectivă pe baza speței a început, iar cel mai nou membru al echipei a venit în luna februarie. Pregătirea nu s-a terminat până la finalizarea concursului, în aprilie 2022, având în vedere că mereu sunt lucruri noi de învățat până în ultimul moment”, mărturisește tânăra.

Toate cele cinci studente povestesc faptul că pregătirea s-a întins pe câteva luni și a implicat atât studiu individual, cât și în echipă.

De altfel, pregătirea unor astfel de competiții implică cercetare, răbdare, entuziasm. „Luând-o sistematic, trebuie să existe extrem de multă cercetare. La finalul concursului am ajuns să realizez că fiecare frază din pledoaria pe care o aveam pregătită avea în spate cel puțin 4-5 argumente care o susțineau și care puteau fi abordate în măsura în care judecătorii rundei respective ar fi dorit luarea în considerare a unui anumit fir argumentativ. La rândul lui fiecare argument avea în spate ore petrecute cercetând atât dreptul, cât și raționamentul logic care susține o anumită soluție. Fiecare pledant trebuie să fie conștient de faptul că nu vine să recite o poezie în fața judecătorilor. Pledoariile se desfășoară, mai de grabă, sub forma unor dialoguri pe care le porți cu trei judecători. Astfel, fiecare idee, fiecare propunere, fiecare concluzie trebuie să convingă din mai multe puncte de vedere. Trebuie să corespundă dreptului aplicabil, trebuie să fie susținută de jurisprudență, trebuie să antameze atitudinea statelor față de respectiva regulă de drept și trebuie să poată fi argumentată din perspectivă logică. Cercetarea deci, este esențială. Nu este, însă, în sine, suficientă. Următorul element, și el determinant, este răbdarea. Din octombrie până în aprilie ești axat pe aproximativ două probleme de drept. În această perioadă de timp există o evoluție în ceea ce privește nivelul de cunoștințe pe care îl dobândești. Nu te poți aștepta și nu îți va cere nimeni să fi specialist în domeniul pe care îl antamează speța încă din octombrie. Poate fi frustrant să nu ai o concluzie concretă nici în prima, nici în a doua, nici măcar în a treia luna de când începi. Sunt întrebări la care nu vei putea răspunde atunci, sunt probleme care par fără de rezolvare, dar esențială este răbdarea pentru a continua cercetarea la fel de energetic și reziliența în ciuda obstacolelor care apar. În măsura în care răbdarea există, nu numai că ai o priveliște frumoasă la care să te uiți la final, dar te asiguri că îți vei păstra atenția și capacitatea de muncă pe tot parcursul concursului astfel încât să ajungi în formă maximă în punctul culminant al acestuia. În final, entuziasmul. Cred că și acum zâmbesc când aud de ,,Haya de la Torre Case” de la problema de anul trecut și de distincția dintre ,,de facto organ” și ,,effective control” de la problema de anul acesta. Entuziasmul și pasiunea sunt elementele care vin uneori să te împingă de la spate în momente de incertitudine, în momente dificile, în momentele în care pare că totul e pierdut. Întrebarea nu este dacă aceste momente vor apărea, ci ,când vor apărea, indiferent de experiența pe care o ai, indiferent de echipă, de an, de speță și este indispensabil să treci peste ele. Astfel, cred că este esențial ca determinarea în cercetare, răbdarea și reziliența să fie împletite de un element subiectiv și profund uman, de o bucurie care vine pe neașteptate și dă sens și însemnătate muncii și sacrificiilor pe care le-ai făcut. Din fericire, și anul trecut și anul acesta am avut două echipe cu care mi-am putut împărtăși entuziasmul și alături de care am putut crește ca persoană și viitor jurist, echipe care îmi vor fi pentru totdeauna extrem de dragi și datorită cărora am înțeles și am învățat că dacă să ai un entuziasm propriu este esențial, să ai o echipă entuziastă este hotărâtor”, detaliază Maria Bodea.

La rândul său, Elena Câdă amintește faptul că pregătirea pentru faza scrisă presupune cercetare care se materializează în drafturi de memoriu. „Săptămânal a însemnat peste 20 de ore de lectură, documentare și scriere, astfel încât vinerea să putem trimite o nouă variantă, din ce în ce mai aproape de cea finală. În această fază ședințele au avut o frecvență săptămânală și au vizat strategia de scriere a memoriilor, valoarea argumentelor și viitoarele deadline-uri. Frecvența ședințelor este fundamentată întrucât memoriile trebuie să respecte o formulă exactă, limita de cuvinte impusă și să aibă o anumită tonalitate. În ceea ce privește faza orală, pregătirea înseamnă continuarea cercetării și repetarea pledoariei, alături de potențialele întrebări pe care judecătorii le vor putea adresa. Începând cu acest moment, frecvența ședințelor a crescut la câteva ori pe săptămână. Pentru mine faza orală a fost cea mai solicitantă întrucât trebuie să fii pregătit și să găsești în timp util răspunsul oricărei întrebări adresate în context din partea judecătorilor. Un binder mare este de așteptat și cuprinde jurisprudență națională și internațională, doctrină și legislație. Antrenorilor noștri, prof. Elena Lazăr și prof. Victor Stoica, sunt cei mulțumită cărora am fost o echipă atât de determinată. Aceștia ne-au impus standarde înalte și ne-au dat impulsul de a ne lupta ca de la egal la egal cu universități precum King’s College, Arizona State sau Boston University. Cred că entuziasmul acestora pentru dreptul internațional public și pentru competiție ne-au inspirat și ne-au făcut să vedem concursul ca pe o oportunitate să cunoaștem adevărate somități ale domeniului”, explică Elena.

Denisa Călin admite și ea că o astfel de pregătire implică, în primul rând, multe nopți nedormite, multă cofeină și sacrificarea timpului liber și uneori și a prezenței la cursuri, însă de asemenea este nevoie de pasiune, implicare și lucru în echipă. „Surprinzător însă este că nu cred că este nevoie ca un student să cunoască deja materia dreptului internațional public sau a drepturilor omului deoarece cu puțin efort acestea se pot învăța pe parcurs, în timpul cercetării pentru redactarea Memoriilor și pentru pregătirea pledoariilor, mai ales dacă există și puțin ajutor din partea profesorilor coordonatori. Esențialul este și va rămâne, la fel ca pentru orice, dorința de a reuși și munca”, susține Denisa.

„Multă, multă, multă cercetare! Ceva pentru care, din păcate, facultatea nu ne pregătește. Competiția cere o analiză de detaliu a problemei de fond, răspunsuri care nu se găsesc ușor și pentru care poți petrece ore întregi numai să găsești câteva cuvinte ale unui reputat doctrinar și un caz al Curții Internaționale de Justiție care pot să întoarcă balanța în favoarea ta. Perseverența și dedicarea susținută pentru construirea argumentelor trebuie acompaniată de gândire critică. Pentru etapa pledoariilor, pregătirea implică repetarea discursului de zeci de ori în fața diverșilor judecători, repetiție prin care să reușești să dobândești prezență de spirit, cursivitate în vorbire și argumentare, atenție la cele mai mici detalii și capacitatea de adaptare la orice problemă s-ar fi ivit în timpul pledoariei”, completează Georgiana Lazăr.

„O astfel de competiție implica o pregătire constantă și foarte atentă, astfel încât nu putea trece o zi fără să fi lucrat măcar 2 ore pentru concurs. Munca din spate este foarte obositoare, de aceea un rol central este ocupat de dinamica echipei care se poate înfățișa ca un suport moral esențial. În pregătirea noastră am avut deadline-uri stricte pentru diverse etape; de asemenea, în fiecare săptămâna trebuia să completăm memoriul cu ideile noi și cu îmbunătățirile pe care le discutam cu antrenorii. Pot spune, deci, că pregătirea pentru o astfel de competiție include atât un factor ridicat de seriozitate, cercetare constantă și susținută, cat și o determinare personală și o motivație susținută de echipă pentru a evolua împreuna și a ajunge la rezultatul dorit”, nuanțează Sara Ghinea.

Maria Bodea (foto) a parcurs anii de liceu la Colegiul Național ,,I.L. Caragiale” București. Ne-a povestit că decizia de a urma cursurile Facultății de Drept a Universității din București a luat-o în clasa a XI-a, după ce a avut oportunitatea de a viziona o ședință de judecată la Tribunalul București. „E puțin spus faptul că din toată ședința de judecată nu am înțeles mai nimic. E puțin spus și faptul că am rămas fascinată de tot ceea ce am văzut și am auzit acolo. La momentul respectiv dreptul mi se înfățișa ca un domeniul în care capacitatea de persuasiune joacă un rol central, determinant. Eram familiară cu acest joc, diferența fundamentală fiind că în drept, spre deosebire de arte, persuasiunea venea dintr-un loc profund rațional și nu din unul emoțional. Asemănarea dintre cele două a fost ce mi-a stârnit interesul, iar diferența, ce m-a convins să mă îndrept către Facultatea de Drept”, spune tânăra.

Ajunsă deja în anul patru, Maria a concluzinat că a făcut alegerea corectă. Mai mult, tinde să se îndrepte către profesia de avocat, tot parcursul său academic de până acum arătându-i că drumul acesta profesional i se potrivește foarte bine.

Încă din primii ani de studenție, tânăra a participat la procese simulate și concursuri și concursuri organizare în cadrul Facultății de Drept din cadrul Universității din București. De altfel, nu era străină de participarea la competiții, pe parcursul celor 12 ani de balet profesional, obținând de foarte multe ori locul 1, 2 și 3 la nivel internațional și mondial.

„Sunt suficient de multe asemănări între aceste concursuri și Jessup astfel încât să îmi genereze și acum o mică melancolie. Nivelul de muncă este cel puțin comparabil, aveam în jur de 30 de ore de repetiții pe săptămână. Aceste ore veneau în paralel cu școala și mai apoi cu liceul, la fel cum pregătirea pentru Jessup se desfășura în timp ce mă pregăteam pentru seminare, cursuri și examene. Punctul culminant al acestor concursuri era momentul când intrai pe scenă, în intensitatea lui cel mai înfricoșător și exaltant moment din toți anii mei de balerină. Ar fi putut merge totul excelent ori ar fi putut să fie dezastruos. Având ani și ore de muncă în spate nu știai dacă le vei face, până la urmă, dreptate. Însă din această profundă stare de incertitudine, văzând că în acel moment nu mai poți schimba nimic oricât ai fi încercat, venea și o înviorătoare libertate. Pentru că unicul lucru care îți mai rămânea de făcut, era să te bucuri. Să te bucuri de dans, de scenă, de spectatori, de fiecare mișcare și fiecare zâmbet, de fiecare secundă. În ciuda tuturor greutăților cu care m-am întâlnit pe parcurs și poate și datorită lor, eram în spatele scenei, când fiecare fibră din corp îmi spunea să fug, dar încăpățânată stăteam pe loc cu propriul meu destin în mână și decideam, de fiecare dată, în favoarea unui ,,leap of faith”. Iar pe scenă, într-adevăr, bucuria era de neegalat.Eram împăcată cu gândul că nu o să mai regăsesc același tip de euforie, dar am fost surprinsă să mă întâlnesc cu incertitudinea, frica și bucuria, ca și cum revedeam prieteni vechi, cu cinci minute înainte de prima mea pledoarie. Pledând, bucuria, din nou, este de neegalat”, susține Maria.
 

Elena Câdă (foto) spune despre ea că este o moldoveancă foarte competitivă care vrea să ajungă cât mai departe. Faptul că vine dintre-un oraș mic a determinat-o să-și dorească întotdeauna mai mult. Palmaresul său include un lung șir de olimpiade la care a participat: șah, baschet, limba și literatura română etc.

„Am absovit Colegiul Național „Gheorghe Vrănceanu” din Bacău. Convingerea că Facultatea de Drept e cea potrivită pentru mine a preexistat alegerii liceului și a profilului. Autoreflecția mi-a ocupat mereu o bună parte a minții și a timpului, așa că, punându-mi cap la cap abilitățile și pasiunile, am făcut alegerea de a merge către profilul filologie intensiv engleză, la Colegiul care se mândrea cu cele mai bune rezultate la olimpiade. Tot ce a urmat la liceu mi-a confirmat că voi face alegerea potrivită dacă voi urma Facultatea de Drept. Interesul pentru dezbatere, pentru limbile străine, pentru noblețea limbii latine, pasiunea pentru citit au fost susținute de un mediu potrivit pentru competiție. Am încercat să folosesc aceeași strategie și pentru alegerea profesiei, însă sunt o multitudine de căi rezultate dintr-o multitudine de pasiuni. Iau în considerare atât magistratura, avocatura de litigii, cât și diplomația. Acest concurs mi-a (re)pus în vedere cât de interesantă și utilă mi s-ar părea o viață de discuții cu Onorata Instanță. Am încredere că oricare dintre alegerile menționate mă va provoca intelectual și că voi munci intens, pornind de la considerentul că va fi o muncă derivată dintr-un viu entuziasm pentru drept”, subliniază Elena.

De altfel, participarea sa la competiții naționale și internaționale a început la gimnaziu. Prima experiență la nivel înalt a fost Olimpiada Națională de Șah.

„La vârsta de 12 ani nu eram conștientă de mizele competițiilor la care participam, întrucât aveam doar o pasiune uriașă pentru șah și o competitivitate pe care la acea vârsta nu vedeam de ce să o țin sub control. Mi-am dat seama târziu, în drum spre Giurgiu, locul competiției, că nu va fi un simplu concurs, ci chiar Olimpiada Națională. A urmat apoi Olimpiada Națională de Baschet, la care am participat alături de echipa de la Moinești, timp de doua ediții. Faptul că veneam dintr-un oraș mic ne făcea la acel moment să părem  urmărite de sindromul „Under Dogs”, ceea ce ne-a motivat să demonstrăm că sponsorizările, echipamentele și sălile de top nu vor întrece niciodată nebunia și dragostea unor fete mici pentru sport și pentru spiritul de echipă.Tot la gimnaziu am avut și experiența Olimpiadei Naționale de Limba și literatura română, o olimpiadă care testa atât oralitatea, cât și scrierea creativă și capacitatea de analiză. Contemplându-mi copilăria, am ajuns la concluzia că acela a fost de fapt punctul de origine al pasiunii mele pentru dezbatere. Pentru mine, intrarea la liceu a coincis cu intrarea într-o nouă etapă a autodescoperirii: dezbaterea, în orice forma sau limbă ar fi venit. Mi-am petrecut câțiva ani mergând la conferințe naționale care imitau dezbaterile purtate la nivelul ONU. Comunitatea de dezbateri din România mi-a conferit perspectivă pentru ceea ce avea sa urmeze mai târziu și totodată legarea de prietenii, cunoașterea multor persoane cu o capacitate intelectuală înaltă și cu dorințe și idei de schimbare. Premiile obținute la conferințe, precum „Best Speaker” sau „Best Delegate”, mi-au reconfirmat că pasiunile mele se pot și materializa. În ultima etapă a liceului am cunoscut cel mai înalt nivel al evoluției mele: Olimpiada Internațională de Limbi clasice-limba latină „Certamen Ovidianum Sulmonense”. Prima mea experiență de reprezentare a României la o competiție internațională m-a făcut mândră și m-a făcut să am încredere în procesul meu de muncă. A traduce opera ovidiana nu a fost numai un exercițiu gramatic, ci și prima adevărată întâlnire cu lumea culturii. „Eroinele” lui Ovidiu mi-au fost exemplu de feminitate și de putere, imagine care a venit într-un complet acord cu cea a doamnei profesor care m-a introdus în viața academică și m-a făcut să rămân încapsulată în ea: Florentina Neculau. Făcând un exercițiu de imaginație, îmi vine greu să mă gândesc cum aș mai fi ajuns la Facultatea de Drept și la Jessup fără aceste competiții care mi-au hrănit curiozitățile și care mi-au redat sistematic motive să cred că pot să încerc să fac orice”, punctează Elena.


Denisa Călin (foto) a absolvit liceul „Gheorghe Lazăr” din București (specializarea matematică-informatică). A finalizat deja studiile de licență și urmează Masterul de Dreptul Uniunii Europene. „Am ales Facultatea de Drept deoarece visam să devin judecător și să încerc să fac dreptate. Cu toate acestea, pe parcursul facultății am constatat că această profesie nu mi se potrivește, iar în toamnă voi da examenul de admitere la Barou. Pe parcursul primilor doi ani de licență am participat la mai multe concursuri naționale de procese simulate, însă cel mai mult m-a ajutat să mă dezvolt participarea la Price Media Law Moot Court Competition (un concurs internațional de drepturile omului organizat de Universitatea Oxford), la care am participat în anii trei și patru de studiu”, povestește Denisa.

Experiența anterioară a ajutat-o foarte mult, datorită participării la Price știa deja o parte din materia necesară pentru speța de la Jessup de anul acesta și era obișnuită cu stresul pe care un astfel de concurs îl implică.

„Așa cum am constatat deja în urma concursului trecut la care am participat, este mult mai ușor să ieși în evidență în cadrul unui proces de recrutare pentru un stagiu de practică sau pentru angajare atunci când experiența ta nu se rezumă doar la cursurile de la facultate, ci ai participat și la concursuri. De asemenea, față de clasicele concursuri de procese simulate organizate la nivel național, concursuri de nivelul Jessup sau Price sunt privite cu mult mai multă importanță de firmele de avocatură și dovedesc că stăpânești limba engleză la un nivel avansat și că poți lucra sub presiune”, menționează tânăra.

Denisa îi sfătuiește pe tinerii aflați la început de drum să și țină cont de faptul că nicio facultate, iar, din punctul său de vedere, Facultatea de Drept este a doua cea mai grea, după cea de Medicină. „De asemenea, ar trebui să se gândească, fără influențe din partea părinților sau prietenilor, în ce profesie se văd peste 10 ani și în funcție de asta să-și aleagă facultatea. După ce s-au decis, ar trebui să înceapă pregătirea cu aproximativ un an înainte, pentru a avea suficient timp și a nu se stresa prea mult pe ultima sută de metri înainte de admitere, iar după ce au fost admiși începe adevărata distracție, acompaniată de mult stres și sute de pagini pentru fiecare examen”, precizează Denisa.


Georgiana Lazăr (foto) mărturisește că, înainte de înscrierea la această competiție nu își închipuia ca va intra în echipă, dar privind retrospectiv, crede că pozitivitatea și siguranța de sine din timpul interviului au scos-o în evidență. „În timpul interviului desigur că în principal se verifică cunoștințele dobândite în cursul anului II despre Drept Internațional Public, însă in momentul în care iau decizia de a se înscrie la un concurs de astfel de notorietate presupun că toți aspiranții sunt pregătiți. În fapt, acest concurs este unul ce testează „anduranța”, perseverența și puterea de muncă a participanților, pe lângă cunoștințele de limba engleză și capacitatea intelectuală și cred că atitudinea mea din timpul interviului a reușit să arate că sunt un om de echipă pregătit să se dedice acesteia”, argumentează tânăra.

Georgiana a urmat profilul de matematică-informatică al Colegiul Național „Spiru Haret” din Tecuci, deși încă din clasa a IX-a și-a dat seama că nu va alege o profesie în acest domeniu. În clasa a XII-a a acționat în consecință și s-a transferat la profilul de științe sociale pentru a se pregăti temeinic pentru admiterea la facultate.

„Analizând retrospectiv, nu regret și chiar mă bucur pentru orele de științe exacte care mi-au format o gândire analitică, critică care și astăzi mă ajută în abordarea oricărei probleme, inclusiv de drept. Așa că, pentru cei care încă sunt în liceu: nu există un profil potrivit care să te pregătească pentru facultatea de drept, doar urmați-vă pasiunile și la momentul potrivit vor pleda în favoarea voastră. În timpul liceului m-am implicat în reprezentarea colegilor mei ajungând Președinte la Consiliul Școlar al Elevilor CNSH și Vicepreședinte la Consiliul Județean al Elevilor Galați și, în paralel, cercetaș, explorator, în cadrul Centrului Local „Oltea Doamna” Tecuci, iar datorită acestor experiențe am început să caut dreptatea îmbrăcată în compasiunea pentru cel de lângă în orice situație. Din oportunitățile ce se prefigurau în timpul liceului, Dreptul mi se părea cea mai bună alegere deși nu aveam, în fapt, o alegere documentată, fundamentată. Ajungând la Facultate am început să caut dreptatea prin legi și hotărâri ale instanțelor, iar în ultimele luni în tratate și jurisprudența Curții Internaționale de Justiție și, deși, diferă față de ce mi-am imaginat eu la 16 ani că va fi, nu aș fi putut face o alegere mai bună pentru că Dreptul devine foarte repede o pasiune și nu doar o îndatorire. Jessup International Law Moot Court Competition este cel mai mare concurs de procese simulate la nivel mondial și un concurs care se bucură de foarte multă notorietate. Trecerea în CV a unei astfel de competiții transmite oricărei persoane care îl citește că ai o anumită capacitate de muncă și că dai dovadă de ambiție, perseverență și constanță. În plus, odată cu participarea la acest concurs intri în „familia Jessup”. Oriunde vei întâlni un fost participant sau judecător al competiției găsești în fapt un om cu care ai împărtășit o experiență comună și se creează o legătură mult mai ușor”, consideră tânăra.


Sara Ghinea (foto) a urmat profilul Matematică Informatică la un liceu teoretic, astfel încât atunci când a venit timpul să decidă ce facultate va urma, alegerea era între Facultatea de Informatică și Facultatea de Drept. „Sincer, am ales dreptul pentru că am simțit că aici pot sa mă dezvolt mai mult și să am un aport semnificativ în acest domeniu. Acum pot spune că mă aflu în etapa de informare, căutare și descoperire pentru determinarea profesiei mele pe viitor; deși, deocamdată sunt sigura că mă voi îndrepta spre profesia de avocat. Pe parcursul acestui an am luat în considerare și un master pe drept internațional, dar decizia finală cred că o voi lua în această vară”, arată tânăra.

Din postura în care se află, Sara vine și cu un sfat foarte important pentru cei care acum decid facultatea pe care vor să o urmeze. „Ce mi se pare important de menționat este să nu fie descurajați și să încerce să se informeze mai mult și să vadă că Facultatea de Drept iți oferă foarte multe oportunități, atât în ceea ce privește dezvoltarea personală, cât și referitor la oportunitățile profesionale după terminarea liceului, acestea nefiind restricționate la cunoscutele profesii de avocat, procuror sau judecător”, subliniază Sara.

Referindu-se la competiția la care a participat, tânăra consideră că poate contribui la viitoare oportunități în carieră. „În primul rând, acest concurs mi-a oferit o nouă viziune asupra oportunităților existente în domeniu. În al doilea rând, ținând cont de caracterul internațional al concursului și de gradul înalt de competitivitate pe care îl presupune, elemente ce duc la formarea unui jurist în devenire, precum și de experiența pe care o dobândești, consider că poate determina un avantaj în cadrul unui interviu cu o casă de avocatură”, argumentează Sara.