Badea (BNR): Asigurarea stabilizării raportului datorie publică ̸ PIB, condiţie necesară pentru consolidarea sustenabilităţii fiscale

Potrivit acestuia, estimările disponibile în baza de date AMECO (baza de date macroeconomică anuală a DG ECFIN a Comisiei Europene, n.r.) arată că, deşi România s-ar putea plasa abia pe locul al treilea în regiune din perspectiva raportului datorie publică / PIB, condiţiile în care ţara noastră îşi poate finanţa datoria publică vor fi mai nefavorabile decât cele din Ungaria şi Polonia.

"Aşadar, o creştere pe termen scurt a datoriei publice poate fi acomodată foarte diferit în România spre deosebire de alte ţări din regiune şi poate conduce şi la alte externalităţi negative pentru mediul de afaceri şi sectorul economic real. Întrucât România intră în această perioadă în categoria ţărilor cu o datorie publică de peste 60% din PIB, orice situare a deficitului bugetar primar peste nivelul implicit care stabilizează dinamica datoriei publice raportată la PIB ar putea crea, într-un orizont mediu de timp, situaţia în care vor trebui să existe unele ajustări viitoare de tipul unor excedente primare. În consecinţă, obţinerea stabilizării dinamicii raportului datorie publică/PIB într-un orizont cât mai apropiat este esenţială, întrucât amânarea acestui proces ar conduce la un nivel mai ridicat al datoriei, ceea ce ar face necesare, ulterior, realizarea unor surplusuri bugetare primare, dificil de susţinut în mod persistent în lumina experienţei post-criză", menţionează Leonardo Badea.

De asemenea, el precizează că la acest moment, analiza dinamicii datoriei publice indică faptul că depăşirea pragului de 60% din PIB modifică constrângerile de politică fiscală pentru România. Pe baza descompunerii standard a variaţiei raportului datorie/PIB în funcţie de diferenţialul r-g, (rata dobânzii (r) şi rata de creştere economică (g) - n.r.) de soldul bugetar primar şi de ajustările stoc-flux, rezultatele sugerează că stabilizarea datoriei publice este compatibilă cu un deficit bugetar primar de aproximativ 1% din PIB. Cu toate că diferenţialul r-g prognozat, în baza datelor AMECO, rămâne relativ favorabil în comparaţie cu alte economii din Europa Centrală şi de Est, deficitele bugetare primare anticipate pentru perioada 2026-2027 depăşesc nivelul implicit de stabilizare, ceea ce induce o dinamică ascendentă a raportului datorie/PIB. În acelaşi timp, costurile cu dobânzile sunt prognozate a fi mai ridicate în cazul României decât în alte economii din regiune, amplificând vulnerabilitatea fiscală şi limitând capacitatea de a acomoda creşteri ale datoriei publice.