Noi reglementări privind utilizarea pajiștilor în sistem dual pentru agricultură și energie regenerabilă
06 August 2024 Cosmin Stavaru (Partner) și Rares Iacob (Junior Associate) - Bondoc & Asociații
Noi reglementări privind utilizarea pajiștilor în sistem dual pentru agricultură și energie regenerabilă
| |
Fiind supus consultării publice, este posibil ca Proiectul de Hotărâre să suporte modificări ulterioare, însă am rezumat mai jos principalele modificări preconizate prin forma actuală a Proiectului de Hotărâre și câteva aspecte de context relevante.
Posibilitatea utilizării pajiștilor permanente în sistem dual, atât pentru pășunatul animalelor și producerea de furaje, cât și pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile, a fost inițial reglementată de Legea nr. 254/2022 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 („Legea 18/1991”) şi a altor acte normative, care a adus amendamente atât (i) Legii 18/1991 cât și (ii) Ordonanţei de urgenţă nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 („OUG 34/2013”).
Proiectul de Hotărâre își propune crearea unui cadru normativ mai detaliat pentru punerea în aplicare a reglementărilor din OUG 34/2013 privind utilizarea pajiștilor permanente în sistem dual atât pentru pășunatul animalelor și producerea de furaje, cât și pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile, care să nu afecteze buna exploatare agricolă a pajiștilor.
Astfel, Proiectul de Hotărâre aduce o nouă reglementare în materia utilizării în sistem dual a terenurilor agricole situate în extravilan, suplimentar față de dispozițiile Ordinului nr. 83/2018 pentru aprobarea Procedurii privind scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor situate în extravilanul localităţilor, precum şi pentru aprobarea Procedurii privind restituirea tarifului achitat la Fondul de ameliorare a fondului funciar („Ordinul 83/2018”), care reflecta dispozițiile Legii 18/1991 pentru utilizarea în sistem dual a terenurilor agricole.
Ar fi recomandat ca dispozițiile acestor două acte normative (i.e., Ordinul 83/2018 și Proiectul de Hotărâre) privind utilizarea în sistem dual să fie corelate în viitor.
Proiectul de Hotărâre include următoarele prevederi importante privind utilizarea în sistem dual:
Proiectul de Hotărâre defineşte anumite concepte importante în contextul utilizării în sistem dual, precum:
În conformitate cu Proiectul de Hotărâre, investițiile în energie regenerabilă pe pajiști nu trebuie să afecteze buna exploatare agricolă a acestora. De asemenea, pentru pajiștile incluse în domeniul public sau privat al autorităților locale sau centrale, utilizarea în sistem dual este posibilă numai cu acordul crescătorilor de animale sau al formelor asociative care au contracte în derulare pentru aceste pajiști și numai dacă nu sunt afectate buna exploatare agricolă a pajiștilor, capacitatea de pășunat și accesul la suprafața agricolă a pajiștei.
Potrivit Proiectului de Hotărâre, pe pajiștile permanente care se utilizează în sistem dual, cele două activități (agricultura si producerea de energie) pot fi desfășurate astfel:
(i) de un singur deținător atât pentru activitatea agricolă, cât și pentru activitatea de producere de energie electrică din surse regenerabile;
(ii) de către doi deținători din care unul pentru activitatea agricolă, iar altul pentru activitatea de producere de energie electrică din surse regenerabile, caz în care trebuie să se încheie (a) un act juridic pentru utilizarea suprafeței de teren, dacă unul dintre deținători este proprietarul suprafeței de pajiști, sau (b) două acte juridice privind utilizarea acestor suprafețe pentru fiecare dintre activități.
În ipoteza de la punctul (b) de mai sus, care are în vedere cel mai probabil situația arendării terenului agricol, nu este clar totuși între ce părți se vor încheia cele două acte juridice (fiind vizate în această ipoteză trei părți, i.e., proprietarul terenului și cei doi deținători de activitate).
De asemenea, Proiectul de Hotărâre reglementeză și tipul de clauze ce trebuie introduse în asemenea contracte, precum (i) suprafața agricolă pentru desfășurarea activităților agricole, în funcție de animalele din speciile bovine, ovine, caprine și ecvidee, (ii) capacitatea de pășunat, (iii) perioada de pășunat, (iv) modalitatea de realizare a măsurilor de gestionare a pajiștilor permanente stabilite prin amenajamentele pastorale, (v) suprafața ocupată de obiectivele de investiție specifice producerii de energie din surse regenerabile și (vi) măsurile privind asigurarea condițiilor de bunăstare a animalelor.
La fel ca Ordinul 83/2018, Proiectul de Hotărâre reglementează că pentru utilizarea pajiștilor în sistem dual se va proceda la scoaterea parțială din circuitul agricol a suprafețelor ocupate de obiectivele de investiție specifice producerii de energie din surse regenerabile, restul suprafeței de pajiști rămânând în circuitul agricol.
Astfel, suprafața care va fi efectiv scoasă din circuitul agricol va consta, implicit, din suprafața menționată la punctul (b) din definiția sintagmei “suprafața totală de pajiști permanente utilizată în sistem dual” (a se vedea paragraful (ii) a secțiunii 2.1 de mai sus), la fel cum se prevede și în Ordinul 83/2018.
Noutatea în materie este limita maximală impusă asupra suprafeței ocupate de obiectivele de investiție care poate fi scoasă din circuitul agricol, anume de 20% din totalul suprafeței de 50 de hectare/obiectiv, utilizată în sistem dual. O astfel de limită de 20% pare destul de scăzută din perspectiva investitorilor în energie regenerabilă.
De asemenea, în vederea scoaterii din circuitul agricol, această suprafață se va evidenția la nivelul fiecărei tarlale/ parcele în cadrul unui hectar, atât în documentele scrise, cât și în planurile topografice. Această prevedere ridică întrebarea dacă intenția legiuitorului este de a impune limita de 20% la acest nivel granular, mai degrabă decât asupra întregului teren al proiectului. Dacă acesta este cazul, proiectele pentru utilizarea în sistem dual ar putea deveni mai scumpe, deoarece ar trebui să fie mai puțin compactate (și probabil să fie dezvoltate în sub-diviziuni ajustate nivelului de granularitate impus de această reglementare a limitei de 20%) și, prin urmare, investitorii ar trebui să securizeze suprafețe mai mari de teren pentru aceeași capacitate propusă.
Proiectul de Hotărâre impune obligații atât în sarcina:
(i) investitorilor în energie regenerabilă, care trebuie să se asigure că pe toată durata de utilizare a pajiștilor în sistem dual, pe suprafața rămasă în circuitul agricol se vor desfășura lucrările prevăzute în amenajamentele pastorale, precum și activitățile agricole specifice pajiștilor, (i.e., pășunat și/sau producere de furaje); și
(ii) direcțiilor pentru agricultură județene, care vor verifica anual, pe toată durata existenței acestor obiective de investiție, începând cu data emiterii deciziei de aprobare a scoaterii pajiștilor din circuitul agricol, cu mențiunea utilizării în sistem dual, îndeplinirea condițiilor de utilizare a pajiștilor în sistem dual, în urma căreia se va încheia un proces verbal de constatare, semnat și de deținătorii pajiștilor.
În timp ce obligațiile impuse direcțiilor agricole județene la punctul (ii) pot fi instrumente de monitorizare utile, obligația impusă investitorilor în energie regenerabilă la punctul (i) pare exagerată, deoarece aceștia sunt practic obligați să asigure buna exploatare agricolă a pajiștilor de către fermieri.
În conformitate cu Proiectul de Hotărâre, recuperarea terenurilor neproductive este posibilă nu numai în ceea ce privește terenurile din aceeași localitate în care urmează să fie dezvoltat proiectul, ci și în alte localități din cadrul aceluiași județ, dacă nu există terenuri neproductive disponibile în localitatea inițială.
Nu în ultimul rând, Proiectul de Hotărâre precizează în mod expres că investitorii în energie regenerabilă trebuie, la finalizarea lucrărilor de recuperare a terenurilor neproductive, să introducă în circuitul agricol aceste suprafețe având categoria de pajiști permanente (i.e., să le schimbe în consecință categoria legală de folosință).
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
| Articol 1960 / 10776 | Următorul articol |
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |
DLA Piper pierde un partener | Livia Zamfiropol pleacă la Dentons pentru a conduce practica de concurență și activitatea biroului în sectorul Pharma & Healthcare
Bohâlțeanu & Asociații a asistat Christian Tour în consolidarea AnimaWings prin cooptarea unor investitori instituționali | Ionuț Bohâlțeanu (Managing Partner), coordonatorul echipei multidisciplinare: ”Tranzacția reflectă capacitatea noastră de a gestiona proiecte complexe, care implică simultan restructurări corporative, optimizarea structurilor de finanțare și alinierea unor interese diverse într-un cadru de reglementare specific”
LegiTeam: Reff & Associates is looking for a 3 - 6 years Attorney at Law | Dispute Resolution
EXCLUSIV : Judecătorii CJUE au audiat cel mai important caz de concurență venit din România până acum - Cauza C-357 ̸ 25 Groupama Asigurări. Valentin Berea (Partener RTPR) a coordonat apărarea asigurătorului român în acest caz, cu o echipă mixtă RTPR ̸ A&O Shearman, din care au făcut parte avocați din România și Ungaria | Valentin Berea, pentru BizLawyer: „Este genul de caz care te face să îți iubești profesia”
Popescu & Asociații accelerează creșterea practicii de Healthcare, Pharma & Life Sciences până la 25% din economia firmei, pe fondul unui portofoliu complex de mandate și al efervescenței legislative din sectorul farmaceutic | De vorbă cu Dana Bivol (Partener) despre modul în care lucrează echipa, proiectele importante și provocările convergente din Sănătate în această perioadă
Ghid pentru clienții sofisticați | Cine domină arbitrajul comercial din România: avocații și firmele recunoscute de Chambers, Legal 500, GAR 100 și Lexology. Dr. Cosmin Vasile se detașează ca „the leading star” pe piața locală, fiind descris de ghidurile internaționale drept cel mai complet avocat de Dispute Resolution din România. ZRVP, TZA, NNDKP, Filip & Company și PNSA au cele mai solide practici locale de arbitraj și ar trebui să fie primele alegeri ale firmelor care caută sprijin în dispute guvernamentale și corporative
Ghid pentru clienții sofisticați | Cum arată, în 2026, ierarhia firmelor internaționale de avocatură din România, creionată de Chambers Europe și Legal 500: CMS se detașează ca lider prin amploarea și diversitatea platformei sale, iar Clifford Chance își conservă profilul de firmă de referință în domeniul finanțărilor. Mai jos în clasament, dar pe podium, DLA Piper Dinu și Dentons își confirmă forța în câteva arii de practică, iar Eversheds are o prezență modestă
Legiteam | GNP Guia Naghi and Partners is looking for a talented lawyer (Corporate & M&A)
Un nou front juridic la Washington | Forty Management AG acționează România în judecată la ICSID. Schoenherr (Viena) și Daniel F. Visoiu sunt alături de reclamanți în acest arbitraj în care România este reprezentată printr-o structură instituțională complexă, care include și Banca Națională a României, într-o notă ce sugerează implicații financiare sau monetare deosebite
INTERVIU - De vorbă cu Ana-Maria Andronic, fondatoarea Andronic and Partners, despre parcursul echipei care a ales să facă lucrurile diferit față de modelul tradițional de „Big Law”, mizând pe agilitate și profunzime profesională: ”Țelul meu, ca profesionist și manager, este să creez echipe cât mai independente și autonome; încurajez idei contrare și noi, sunt alături de colegi ori de câte ori au nevoie de mine sau simt că pot fi o valoare adaugată într-un proiect” | Mandatele cross-border și tranzactiile complexe au adus firma pe radarul ghidurilor juridice internaționale
Studiu LSEG Data & Analytics Q1 2026 | Piața globală de M&A a crescut cu 27% în primul trimestru, cu un avans spectaculos în Europa, unde a atins maximul ultimilor opt ani. CMS și DLA Piper continuă să stralucească în topul global al consultanților juridici, Clifford Chance și Schoenherr rămân active în clasamentele continentale, iar în Top 20 Europa de Est sunt vizibile doar două firme cu birou la București
Filip & Company a asistat Raiffeisen Bank România în acordarea unei finanțări către Booster Capital în vederea achiziției Servicii Publice S.A. | Echipa, coordonată de Alexandra Manciulea (partener)
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...









RSS





