Noutățile importante aduse recent legislației privind mărcile și indicațiile geografice, analizate și explicate de avocații firmei Țuca Zbârcea & Asociații. Cum lucrează puternica echipă de IP clasată pe prima poziție în ghidurile internaționale de profil și care sunt cele mai spectaculoase proiecte dintr-o sumă impresionantă de mandate care acoperă tot spectrul consultanței în acest domeniu

Legislația privind mărcile și indicațiile geografice a suferit o serie de modificări importante, intervenite ca urmare a implementării amendamentelor Regulamentului de aplicare a Legii nr. 84/1998.Dana Blaer, Managing Associate al Țuca Zbârcea & Asociații, este de părere că odată cu aplicarea noului cadru legislativ se va înregistra o creștere a securității juridice prin reglementarea în detaliu a procedurilor implicate de înregistrarea și protejarea unei mărci.Astfel, se asigură o claritate sporită a întregului demers. În plus, perioada pentru parcurgerea multora dintre pașii necesari înregistrării unei mărci va fi mai scurtă.„De asemenea, reglementarea procedurii administrativ-jurisdicționale facultative a anulării unei mărci sau decăderii titularului din drepturile conferite de o marcă în fața OSIM aduce o alternativă, sperăm, mai rapidă și mai specializată vis-a-vis de procedurile în instanță, unde acțiunile de anulare marcă sau decădere din drepturile la marcă durau în jur de un an în primă instanță și durau chiar până la doi ani și mai mult, în cazul în care se apela la căi de atac”, nuanțează avocatul.

În urmă cu doi ani, Legea 84/1998 a fost în mod semnificativ modificată după transpunerea Directivei (UE) 2015/2436 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci.

Avocatul Țuca Zbârcea & Asociații amintește faptul că, deși regulamentul de aplicare al Legii 84/1998 trebuia modificat până cel târziu la data de 12 septembrie 2020, au trecut mai mult de doi ani până când s-a întâmplat acest lucru, ceea ce a creat anumite probleme practice.

În cele din urmă, în data de 7 octombrie 2022 a intrat în vigoare Hotărârea nr. 1197/2022 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.134/2010 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice.

„Modificările aduse de acest Regulament erau necesare și binevenite, fiind așteptate cu mult interes de către părțile deja implicate sau care aveau interesul de a se implica în proceduri vizate de legislația mărcilor. Amendamentele au ca scop eliminarea discordanțelor dintre Legea 84/1998 și normele de aplicare ale acesteia, urmărind atât o apropiere de legislația europeană în materie, transpunând Directiva (UE) 2015/2436, cât și îmbunătățirea legislației naționale în materie de mărci și indicații geografice care rămăsese relativ în urmă prin raportare la noile condiții economico-sociale și dezvoltările tehnicii și tehnologiei”, explică Dana Blaer.

Schimbări legislative majore

Specialistul subliniază că printre cele mai importante noutăți introduse de Regulament se numără reglementarea detaliată a modalităților de reprezentare în Registrul mărcilor a semnelor care constituie mărci (în condițiile în care Legea 84/1998 nu mai prevede condiția reprezentării grafice), pentru a se asigura o adaptare mai rapidă la progresele tehnologice. „În esență, semnele pot fi reprezentate în orice formă permisă de tehnologia general disponibilă, cu condiția ca reprezentarea mărcilor să fie clară, precisă, autonomă, ușor accesibilă, inteligibilă, durabilă și obiectivă”, apreciază avocatul.

Experiența practică dobândită în urma desfășurării procedurii de examinare a mărcilor a revelat necesitatea clarificării dispozițiilor privind transmiterile parțiale de drepturi asupra mărcilor și renunțările parțiale la mărci.

Prin noul cadru legislativ s-a ținut cont de acest aspect, astfel că au fost clarificate: detaliile pe care trebuie să le conțină cererile de înscriere în registrul mărcilor a modificării numelui sau a adresei solicitantului/titularului unei cereri de marcă sau a unei mărci înregistrate; conținutul cererii de înscriere a unei transmiteri de drepturi asupra unei mărci și documentele doveditoare necesare; conținutul unei declarații de renunțare la marcă sau de retragere a cererii de marcă.

„O modificare având ca efect o facilitare a modului de comunicare între părți și, implicit, o apropiere de modul în care transmiterea actelor de procedură se face la nivel european, este prevederea din noua reglementare conform căreia data transmiterii actelor de procedură către destinatar poate fi confirmată „prin orice menţiune din partea destinatarului care atestă în mod explicit data primirii actului de către acesta” (nu doar „cu ştampila oficiului poştal receptor”, cum se prevedea în forma anterioară a Regulamentului), acum putând fi utilizate cu ușurință pentru confirmare mijloacele de comunicare electronică care sunt frecvent utilizate în mod cotidian”, completează expertul Țuca Zbârcea & Asociații.

Totodată, au intervenit și modificări ale termenelor procedurale. În această categorie, Dana Blaer nominalizează termenul acordat solicitantului unei cereri de înregistrare a mărcii (care este din afara Uniunii Europene sau a Spaţiului Economic European şi care nu a desemnat în formular un mandatar). Noul cadru legal prevede că pentru completarea cererii, dacă OSIM constată că nu sunt îndeplinite condiţiile de constituire a depozitului reglementar, termenul nu mai este de trei luni, ci de 30 de zile. De asemenea, pentru procedura de reînnoire a mărcii, în cazul în care cererea este incompletă, termenul de completare a cererii nu mai este de trei luni, ci de 30 de zile.

„Dorim să amintim și foarte recentele amendamente ale Legii 84/1998 aduse prin Ordonanţa de urgenţă nr. 169/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice, intrată în vigoare la data de 13 decembrie 2022. Astfel, prin această ordonanță de urgență s-a reglementat procedura în fața OSIM care poate fi parcursă în vederea anulării unei mărci sau a decăderii titularului din drepturile conferite de o marcă, procedură care va putea fi utilizată de persoanele interesate începând cu data de 14 ianuarie 2023”, mai spune avocatul.

Schimbările legislative intervenite fac posibil ca anularea înregistrării mărcii, dar și decăderea din drepturi a titularului mărcii, să fie solicitate acum nu numai pe cale judiciară, la Tribunalul București, ci și pe cale administrativă-jurisdicțională, la OSIM.

Solicitările de acest tip se vor soluţiona de către o comisie de specialitate din cadrul OSIM ai cărei membri au ca atribuţii doar soluţionarea cererilor de anulare şi decădere, fără a fi implicaţi în nicio altă procedură desfăşurată la nivelul OSIM în privinţa mărcilor, formată din trei membri cu experienţă în domeniul juridic. „Părțile în cadrul acestor proceduri de anulare și decădere în fața OSIM se numesc penent și intimat, iar hotărârile acestei comisii se iau cu majoritate de voturi. În cazul pronunţării unei hotărâri de anulare a mărcii, comisia nu se poate pronunţa şi cu privire la legalitatea actelor civile încheiate în baza mărcii anulate şi asupra efectelor civile produse, în acest caz fiind necesară sesizarea instanţei de judecată competente”, detaliază consultantul.

Dana Blaer subliniază faptul că modificările aduse Legii 84/1998 prin Ordonanţa de urgenţă nr. 169/2022 urmăresc o aliniere cu legislația europeană în domeniu, transpunând de asemenea Directiva (UE) 2015/2436 în legislația română.

Intră pe portalul de concurență pentru mai multe articole referitoare la proiectele avocaților din această arie de practică

Regulamentul aduce o serie de clarificări importante și utile și în privința desfășurării procedurii de examinare a cererilor de marcă și procedurii opoziției ca o etapă distinctă în procedura legală de înregistrare, după admiterea cererii de înregistrare a mărcii.

Referindu-se la acest aspect, Dana Blaer precizează că, în ceea ce privește depunerea cererilor de înregistrare marcă și procedura de examinare aferentă în fața OSIM, prin amendamentele Regulamentului se detaliază aspectele formale legate de conținutul procurilor de reprezentare (fiind necesar ca acestea să prevadă în mod expres și întinderea mandatului, data acordării și durata acestuia). De asemenea, se prevede că orice corespondență privind o cerere de înregistrare a mărcii sau o marcă înregistrată transmisă în numele solicitantului sau titularului nu are efect în lipsa procurii de reprezentare. Dacă procura nu este depusă într-un termen de cel mult două luni, procedurile continuă cu solicitantul sau titularul, după caz, iar actul procedural efectuat în lipsa procurii de reprezentare în numele solicitantului sau titularului este considerat nerealizat în cazul în care nu este confirmat de către persoana reprezentată în termen de zece zile de la primirea notificării din partea OSIM în acest sens.

În plus, prin amendamentele Regulamentului se stabilesc în detaliu cerințele pentru depunerea reprezentărilor anumitor tipuri de mărci, în conformitate cu natura mărcii (ex. mărci tridimensionale, mărci de poziționare, mărci tip desen repetitiv, mărci dinamice, mărci sonore, de culoare, mărci multimedia, holograme etc.) inclusiv reprezentările depuse pe cale electronică.

De asemenea, pentru a se diminua riscul respingerii cererii de înregistrare a mărcii pentru motive absolute, precum lipsa caracterului distinctiv, solicitantul poate depune, odată cu cererea de înregistrare, o declarație privind caracterul distinctiv dobândit prin utilizarea respectivei mărci, susținută de dovezi în acest sens.
Prin noua legislație se detaliază și procedura divizării unei cereri de înregistrare marcă sau a unei mărci înregistrate (în acord cu noile prevederi ale Legii 84/1998 prin care s-a introdus posibilitatea divizării și a unei mărci deja înregistrate). Totodată, se stabilește obligația OSIM de a informa solicitanții cu privire la observațiile depuse de părțile interesate pentru motive absolute, această procedură nefiind obligatorie în reglementarea anterioară.

„Regulamentul conține norme de aplicare care detaliază modalitatea de desfășurare a examinării opozițiilor, asigurând comunicarea actelor depuse de părți și posibilitatea fiecărei părți de a formula un punct de vedere sau observații cu privire la susținerile celeilalte părți, fiind specificate termene precise pentru fiecare din aceste etape. Astfel, în acord cu modificările Legii 84/1998, opoziția este prevăzută a fi formulată în termen de două luni după publicarea admiterii cererii de înregistrare a mărcii, în urma etapei de examinare de fond a cererii de marcă”, arată avocatul Țuca Zbârcea & Asociații.

Dana Blaer punctează faptul că modificarea aceasta s-a bazat pe faptul că procedura de opoziție reprezintă o etapă distinctă în cadrul procedurii de examinare, după etapa examinării ex officio a motivelor absolute de refuz la înregistrarea unei mărci.

În acest context, Regulamentul aduce clarificări și completări de procedură și în ceea ce privește detalierea procedurii soluționării pe cale amiabilă.

Intră pe platforma Dispute.Resolution.Center ► Cât costă un arbitraj comercial. Taxe, cheltuieli administrative, volum de muncă și onorarii plătite avocaților ► Cum se construiește echipa de avocați care gestionează un arbitraj internațional

O modificare importantă o reprezintă și faptul că OSIM comunică oponentului punctul de vedere al solicitantului depus cu privire la motivele opoziției; oponentul poate depune un răspuns în termen de 30 de zile de la comunicare.

Odată cu noul cadru legislativ, au fost implementate prevederi mai clare și aliniate la prevederile Legii 84/1998 cu privire la dovezile de utilizare efectivă a mărcilor opuse. Astfel, în măsura în care se solicită în cadrul procedurilor de opoziție, dovezile de utilizare a mărcii anterioare opuse se pot depune în maximum două luni de la primirea notificării transmise de OSIM oponentului, față de termenul de 30 de zile prevăzut anterior.

De asemenea, a fost clarificat termenul în care trebuie depusă de către solicitant cererea privind dovezile de utilizare (respectiv înainte de expirarea termenului de cel mult 30 de zile în care trebuie să depună un punct de vedere cu privire la opoziție). S-a clarificat și scopul documentelor ce sunt depuse ca dovezi de utilizare efectivă (respectiv acela de a se stabili locul, durata, întinderea și natura utilizării mărcii anterioare).
În plus, s-au adus lămuriri în legătură cu mărcile eligibile (respectiv mărcile anterioare pentru care procedura de înregistrare s-a încheiat cu cel puţin 5 ani anterior datei de depunere a cererii sau datei de prioritate a cererii de înregistrare a mărcii cu privire la care s-a făcut opoziţie).  

Prin noile reglementări, cerințele pentru dovedirea notorietății mărcii au fost extinse și la mărcile de renume. De asemenea, s-a stabilit că în cazul în care sunt formulate mai multe opoziţii împotriva aceleiași cereri de înregistrare a mărcii, acestea pot fi conexate şi examinate într-o procedură unică, la finalul căreia se emite o singură decizie, iar în cazurile de suspendare a opoziției, se acordă puteri mai largi OSIM, întrucât se prevede în mod expres că acesta poate solicita oricând părților informații sau documente care să servească drept dovadă că motivul suspendării subzistă.

„Regulamentul introduce dispoziții care asigură o claritate sporită în ceea ce privește data încheierii procedurii de înregistrare a mărcii și înscrierea acesteia în registru. Printre modificările recente ale Regulamentului care reflectă practica simplificată a OSIM se numără și: înscrierea de modificări privind titularul mărcii, înscrierea licențelor și a altor drepturi – pentru înscrierea transferului și / sau a altor schimbări privind titularul, cum ar fi ca urmare a unei transmiteri de drepturi rezultate dintr-o cesiune, fuziune, succesiune, hotărâre judecătorească sau orice altă modalitate prevăzută de lege pentru transferul dreptului de proprietate, inclusiv înscrierea constituirii unui drept real sau instituirii unei măsuri de executare silită și înscrierea unei licențe, este suficient ca odată cu depunerea cererii de înscriere să se depună documentele doveditoare – contract sau extras din contract – în copie conformă cu originalul (n. – se elimină cerința depunerii documentelor doveditoare în original sau în copie legalizată). De asemenea, documente doveditoare în copie conform cu originalul sunt suficiente și pentru solicitarea de înscriere de alte modificări privind cererile de înregistrare marcă sau mărcile, cum ar fi privind numele sau denumirea şi adresa ori sediul titularului sau mandatarului”, precizează avocatul.

Având în vedere schimbările operate în legislație, firmele interesate ar trebui să aibă în vedere, în primul rând, că unele dintre termenele procedurale au fost diminuate. În acest context, Țuca Zbârcea & Asociații le recomandă clienților manifestarea unei vigilențe sporite, și, desigur, îi încurajează să apeleze la servicii specializate atunci când vor avea de parcurs astfel de proceduri privind mărcile.

De asemenea, având în vedere clarificarea multora dintre proceduri în fața OSIM, firma de avocatură va încuraja clienții să se angreneze cu mai multă încredere în procedurile implicate de protejarea drepturilor lor de proprietate intelectuală izvorând din mărci, unele din procedurile legale fiind acum mai rapide și mai facile.

„Procedura administrativ-jurisdicțională a solicitării anulării unei mărci sau decăderii din drepturile la marcă în fața OSIM este, de asemenea, un instrument benefic și facil pe care îl vom recomanda clienților noștri, ca alternativă la procedura în fața instanțelor e judecată”, adaugă consultantul.

Referitor la contestații, Dana Blaer menționează că în principiu se menține aceeași reglementare, dar că apar și clarificări ale unor proceduri.

„Astfel, în procedura implicată de publicarea cererii de înregistrare marcă, Regulamentul prevede acum că în aplicarea Legii 84/1998 (conform căreia cererile de înregistrare a unor mărci vădit contrare ordinii publice sau bunelor moravuri nu se publică), solicitantul primeşte o decizie care poate fi contestată în termen de 30 de zile. Dacă decizia nu a fost desfiinţată printr-o hotărâre definitivă, taxa de publicare se restituie solicitantului. De asemenea, aliniindu-se cu noile prevederi ale Legii 84/1998, în Regulament se precizează acum faptul că, în procedura de reînnoire a unei mărci, dacă remedierile notificate de OSIM nu sunt efectuate în termenul acordat, cererea de reînnoire a înregistrării mărcii se respinge, printr-o decizie motivată care se comunică titularului şi care poate fi contestată în termen de 30 de zile”, detaliază avocatul.

Echipa BizLawyer pregătește lansarea Achiziții-Publice.ro, o platformă de știri și colaborare între profesioniștii din acest domeniu. Portalul își propune să susțină procesul de perfecționare și dezvoltare a sistemului achizițiilor publice și se bazează pe experiența unora din cei mai buni avocați specializați în practica achizițiilor publice și a unor specialiști recunoscuți.

Mandate care necesită soluții complexe

Cele mai multe proiecte care au fost soluționate anul acesta de avocații firmei au vizat nevoia clienților de consultanță sau asistență juridică în materia mărcilor și a drepturilor de autor. „Mandatele au vizat atât constituirea de drepturi de proprietate intelectuală prin înregistrarea acestora, cât şi apărarea drepturilor exclusive de proprietate intelectuală ale clienților noștri (transmiterea de notificări cease and desist, depunerea de opoziții la înregistrarea unor drepturi de proprietate intelectuală de către terți și care afectau drepturile clienților noștri). În același timp însă, avocații noștri sunt implicați în proiecte importante și în celelalte arii de practică din domeniul proprietății intelectuale cum sunt, de exemplu, dreptul desenelor industriale sau dreptul brevetelor”, detaliază avocatul.

În prezent, echipa are în derulare un proiect prin care avocații oferă consultanță și reprezentare (până acum, cu succes) a clientului într-o serie de litigii deschise de o societate specializată în software în legătură cu presupusa încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală ale reclamantei asupra unor aplicații software informatice integrate.

„Un alt exemplu demn de menționat este un litigiu complex în care am obținut deja rezultate favorabile clientului, și în care reprezentăm un lider mondial pe piața de software într-un dosar având ca obiect contrafacerea unei tehnologii de detectare a unor elemente specifice, tehnologie care înglobează mai multe programe de calculator, o arhitectură software și o bază de date, iar în subsidiar recunoașterea caracterului de secret comercial al aceleiași tehnologii. Despăgubirile solicitate pentru încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală și a secretului comercial sunt în valoare de multe sute de mii de euro”, amintește Ciprian Dragomir.

„Avocații noştri specializați în proprietate intelectuală asigură în mod constant servicii de consultanță și asistenţă juridică în cadrul unor preluări comerciale complexe, inclusiv mari tranzacţii de tip „private equity”. Asistăm clienți atât sell-side, cât și buy-side în mai multe proiecte de tip „asset deal” sau „share deal”, având ca obiect active de proprietate intelectuală. Spre exemplu, Țuca Zbârcea și Asociații tocmai a finalizat luna trecută un proiect prin care GlobalLogic Inc., companie membră a grupului japonez Hitachi și lider în domeniul serviciilor de inginerie software, a preluat unul dintre principalii furnizori de servicii IT din România. Drepturile de proprietate intelectuală au reprezentat o componentă esențială în contextul tranzacției, motiv pentru care avocații din cadrul echipei noastre de IT și IP s-au implicat în mod substanțial atât în faza de due-diligence și în ceea ce privește aspectele de conformare și reglementare, cât și în redactarea documentelor tranzacției. Concluziile echipei noastre au cântărit în aprecierea clientului privind oportunitatea tranzacției. Un alt exemplu relevant este cel în care un client (printre cele mai importante grupuri media din România) ne-a solicitat asistența într-o tranzacție ce presupunea una dintre cele mai mari achiziții din sectorul online și în care componenta de proprietate intelectuală a fost esențială”, adaugă Dana Blaier.

Echipa de avocați a firmei a fost implicată și în mandate care au vizat achiziții de tehnologii proprietare, structurate ca achiziții ale drepturilor de IP.

Un exemplu în acest sens îl constituie asistarea unui client (cu privire la achiziționarea mai multor active, inclusiv a activelor IP) lider pe piața de sănătate și fitness, producător de dispozitive cu tehnologie wireless. Serviciile Țuca Zbârcea & Asociații au vizat și probleme juridice privind aspecte de dreptul proprietății intelectuale și domeniul IT&C (acestea fiind foarte importante în contextul tranzacției respective).

Un alt exemplu îl reprezintă mandatul ce a constat în asistența juridică acordată unui fond de investiții american de prim rang cu privire la anumite aspecte de drept român în legătură cu finanțarea acordată start-up-ului local al unei companii specializate în dezvoltarea de roboți software care automatizează procesele din companii (aspectele de dreptul proprietății intelectuale fiind foarte importante și în contextul acestei tranzacții).

„Prestăm în mod curent servicii de asistență/consultanță pe segmentul IP pentru clienți branduri de lux. De asemenea, există numeroase societăți de renume internațional care activează în domeniul internetului, farma, software, food&drink și care sunt în portofoliul de clienți ai Țuca Zbârcea & Asociații. Aspectele acoperite în domeniul IP sunt variate, de la acordarea de consultanță cu privire la cadrul legal relevant până la asistarea acestor clienți în protejarea portofoliului de drepturi de proprietate intelectuală sau în implementarea unor tranzacții complexe în care activele reprezentare de drepturi IP au o pondere foarte ridicată”, completează Dana Blaer.

Activitatea unora din clienții firmei, extinsă și în afara granițelor țării, implică desfășurarea de către avocații de IP de la Țuca Zbârcea și Asociații de activități juridice și în străinătate. Mai mult, aspectele de dreptul proprietății intelectuale reprezintă adesea o componentă importantă în contextul unor tranzacții internaționale în care consultanții au fost implicați.

„În astfel de cazuri am lucrat și în alte jurisdicții (SUA, Spania, Franța, Germania, Marea Britanie, etc.), clienții noștri fiind interesați să își protejeze proprietatea intelectuală dincolo de granițele naționale, apelând la instrumentele reglementate de normele europene şi convențiile internaționale. În acest context, avem mandate în care ne reprezentăm clienții în proceduri privind protecția internațională a proprietății lor intelectuale. Am avut, de asemenea, situații în care am fost solicitați de avocați sau clienți din alte jurisdicții pe chestiuni punctuale vis-à-vis de practica instanțelor române și a oficiului național de proprietate intelectuală, precum și în legătură cu anumite reglementări specifice în materie. Mai mult, din martie 2019 Țuca Zbârcea & Asociații colaborează cu Andersen Global în România, parteneriat ce ne oferă acces la clienți internaționali, proiecte transfrontaliere și know-how, consolidându-ne astfel poziția pe piața avocaturii de business din România. Andersen Global este o asociație internațională de firme independente, fiecare cu propria personalitate juridică, alcătuite din profesioniști în domeniul consultanței fiscale și juridice din întreaga lume, inclusiv, desigur, în materie de proprietate intelectuală. Avem astfel colaborări fructuoase cu firme Andersen Tax & Legal din alte țări în ceea ce privește protejarea mărcilor unora dintre clienții noștri. Colaborăm însă foarte bine și cu alte firme de avocatura (din Europa și nu numai), printre care putem menționa BAKER & McKENZIE, Reed Smith LLP, Germain Maureau, Duane Morris LLP etc.”, nuanțează Dana Blaer.

La rândul său, Ciprian Dragomir precizează faptul că, în principal, clienții Țuca Zbârcea și Asociații în materie de IP sunt companii multinaționale sau de renume, care solicită asistență pentru protecția proprietății lor intelectuale. „Este vorba despre proceduri de constituire a acestor drepturi, de transfer sau de acțiuni vizând utilizarea fără drept a unor bunuri protejate de legislația în domeniul protecției intelectuale. Au existat proiecte în acest an în care avocații specializați în dreptul proprietății intelectuale din firma noastră au fost nevoiți, datorită particularităților acestor proiecte, să găsească soluții interesante pentru rezolvarea spețelor clienților noștri, dar nu putem spune neapărat că au existat elemente de inovație. Forţa echipei care gestionează proiecte din domeniul IP în cadrul Țuca Zbârcea & Asociații este determinată de o îndelungată și strânsă colaborare între echipa de consultanţă şi echipa de litigatori specializată în litigii de proprietate intelectuală”, comentează Partenerul firmei de avocatură.

Ciprian Dragomir este de părere că unele dintre cele mai importante provocări în acest domeniu sunt reprezentate de dificultățile pe care companiile le întâmpină în a ține pasul cu schimbările legislative intervenite în materie de mărci și drepturi de autor.

„Practic, pentru a se asigura că produsele și serviciile furnizate de aceștia nu încalcă drepturi IP ale unor titulari, un operator economic trebuie să ia o serie întreagă de măsuri pentru securizarea relației cu furnizorii săi. Aceasta în contextul în care practica instanțelor românești este în sensul în care, dacă un titular de drepturi de proprietate intelectuală pretinde că un terț i-a încălcat drepturile, terțului respectiv i se solicită documentarea pe lanțul de distribuție în sus. Teoretic, ca „best practice”, ar trebui să se meargă în sus pe lanțul de distribuție și să se ajungă la acel furnizor care a obținut/documentat acordul titularului drepturilor de proprietate intelectuală relevante pentru produsele furnizate în cazul respectiv. Extinderea serviciilor societății informaționale și răspunderea platformelor pentru user generated content reprezintă, de asemenea, o provocare actuală, inclusiv în contextul recentelor schimbări legislative antrenate de transpunerea Directivei Omnibus. Este o problemă cu care se confruntă mai mulți clienți de-ai noștri și care, de cele mai multe ori, nu are o rezolvare simplă”, conchide interlocutorul ^BizLawyer.