După încetarea stării de alertă, debitorii aflați în stare de insolvență sunt obligați să se adreseze instanței pentru a fi supuși procedurii reglementate de lege. Avocații Popescu & Asociații analizează propunerile de modificare a legii insolvenței și vorbesc despre necesitatea implementării unor proceduri eficiente de restructurare. Firma gestionează mandate complexe, care necesită soluții inovative

Cei doi ani de pandemie încep să-și arate din ce în ce mai puternic efectele la nivelul firmelor. Multe companii, în special cele din domeniile de activitate grav afectate de restricțiile impuse de autorități, au acumulat datorii, și-au rostogolit creanțele, iar acum trebuie să găsească soluții pentru a-și rezolva problemele.Situația se va înrăutăți pe măsură ce statul își va diminua sprijinul, de aceea este nevoie de noi pârghii legislative prin care societățile aflate în dificultate pot apela la „umbrele de protecție”. În plus, dacă situația geopolitică determinată de conflictul armat din Ucraina va persista, atunci există riscul real ca din economie să dispară multe IMM-uri, atât din zona serviciilor afectate atât de pandemie, cât și de conflictul militar, ceea ce va conduce inevitabil la o creștere a numărului de insolvențe spre finalul acestui an.

„Pe fondul crizei sanitare din ultimii doi ani, încetinirea creșterii economice corelată cu cea manifestată la nivel global și accentuarea dezechilibrelor la nivelul deficitului de cont curent și al deficitului bugetar, au reprezentat  motive de îngrijorare la nivel macroeconomic, însă, până la acest moment, aceste motive de îngrijorare nu s-au transpus într-o creștere semnificativă a numărului de proceduri de insolvență. În perioada 2020-2022, firmele au acumulat datorii, și-au rostogolit creanțele, mai ales în acele domenii de activitate grav afectate de restricțiile impuse anul trecut, precum comerțul tradițional, HORECA, industria de evenimente etc, multe dintre companii ținându-se pe linia de plutire pentru că au beneficiat de ajutorul oferit de stat”, punctează Octavian Popescu, Partner Popescu & Asociații.

În februarie 2022, Guvernul a adoptat Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență. Documentul, aflat în acest moment în dezbatere publică, transpune în dreptul românesc Directiva (UE) 2019/1023 privind restructurarea și insolvența.
Așa cum a fost elaborat, proiectul de act normativ își propune să faciliteze accesarea măsurilor de restructurare la primele semne de dificultate, pentru a preveni ieșirea din circuitul economic a companiilor viabile şi pentru a stimula reluarea activității economice a companiilor care întâmpină dificultăți financiare, îndepărtând, astfel, stigmatul eşecului.

„Termenul  de implementare a Directivei (UE)2019/1023 a fost de 17 iulie 2021, însă conform proiectului de lege pus în dezbatere publică, în vederea înființării și operaționalizării mecanismului de avertizare timpurie, România a notificat Comisia Europeană cu privire la extinderea termenului de transpunere pâna la 17 iulie 2022. Prin urmare, în prezent avem doar o intenție de corecție a elementelor ce împiedicau funcționarea procedurilor de prevenire a insolvenței, urmând ca implementarea legislativă efectivă a procedurilor de restructurare să aibă loc cel târziu până în data de 17 iulie 2022”, atrage atenția, Iuliana Bidalache, Insolvency Partner Popescu Insolvency.

Având în vedere că termenul pentru implentarea Directivei (UE) 2019/1023 este 17 iulie 2022, situația firmelor aflate într-o situație economică grea este dificilă în acest moment.

Lucrurile sunt și mai complicate, în contextul în care, după încetarea stării de alertă în data de 9 martie 2022, Ordonanta de urgență nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea Codului fiscal, a Legii educației și a altor acte normative, printre care și Legea insolvenței, nu mai are aplicabilitate.

Ordonanța adoptată de Executiv stabilea că, pe durata stării de alertă, debitorul aflat în stare de insolvență sau care ajunge în stare de insolvență nu era obligat să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus prevederilor Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvența.

Odată cu ridicarea stării de alertă, debitorul aflat în stare de insolvență este obligat să se adreseze instanței de judecată pentru a fi supus procedurii reglementate de lege, termenul de 30 de zile stabilit de art. 66 alin. (1) din Legea insolvenței începând să curgă de la data încetării stării de alertă.

Intră pe platforma Dispute.Resolution.Center ► Cât costă un arbitraj comercial. Taxe, cheltuieli administrative, volum de muncă și onorarii plătite avocaților ► INTERVIU | Media tarifelor orare pentru firmele româneşti se situează între 100 şi 250 de euro/oră. Avocaţii foarte renumiţi în domeniu pot ajunge să perceapă şi o rată de 1.000 euro/oră

Necesitatea implementarii unor proceduri eficiente de restructurare

Referindu-se la proiectul de lege pentru implementarea Directivei (UE)2019/1023, Iuliana Bidalache subliniază faptul că documentul reglementează proceduri mai flexibile de restructurare. „Necesitatea implementării unor proceduri eficiente de restructurare a rezultat din împrejurarea că, deși procedurile de prevenire a insolvenței au fost prezente în fondul activ al legislației de peste zece ani,  acestea au fost foarte puțin accesate. Mandatul ad-hoc este extrem de rar folosit în practică, astfel încât numărul de proceduri derulate este practic irelevant, acestuia fiindu-i preferate negocierile fără implicarea instanței judecatorești pentru eșalonarea datoriilor și/sau recreditări pentru susținerea afacerii. Totodată,  în privința concordatului preventiv, datele publicate de Ministerul Justiției indică faptul că între 2010 și 2019, au fost derulate puțin peste 80 de proceduri, cu o rată de succes de 8,75%”, explică avocatul.

Principalele modificări prevăzute de proiectul de lege pentru transpunerea directivei constau în: înlocuirea procedurii mandatului ad-hoc cu o procedură nouă, a acordului de restructurare; modificarea substanțială a procedurii concordatului preventiv; posibilitatea debitorilor de a decide, motivat, ce categorii de creanțe rămân în afara restructurării (i.e., creanțe neafectate direct de plan) și ce categorii devin afectate de restructurare, cu verificarea motivelor de către judecătorul-sindic și cu respectarea garanțiilor prevăzute de lege; stabilirea conținutului minimal al planului de restructurare; introducerea în procedurile de prevenire a insolvenței a sistemului votului pe categorii de creanțe, respectiv: a) creanțele care beneficiază de drepturi de preferință; b) creanțele salariale; c) creanțele creditorilor esențiali, dacă este cazul; d) creanțele bugetare; e) celelalte creanțe; acordul/planul de restructurare se consideră votat dacă este votat de cel puțin 50%+1 din creditori în fiecare categorie de creanțe existente; confirmarea/omologarea acordului/planului de restructurare de către judecătorul sindic, inclusiv prin mecanismul de impunere a planului în pofida disidenței creditorilor, în anumite condiții; prioritizarea protecției finanțărilor noi și intermediare, atât din perspectiva priorității la plată, cât și față de eventuale acțiuni în anulare într-o procedură de insolvență ulterioară.

„Cu siguranță anumite propuneri de modificare a legii insolvenței au ca finalitate creșterea șanselor ca un debitor să iasă din situația de dificultate (e.g. stabilirea conținutului minimal al planului de restructurare, suspendarea de drept a executărilor silite individuale de la data deschiderii procedurii concordatului preventiv, pentru o perioadă de minim patru luni, comunicarea prin mijloace electronice, la ținerea ședințelor creditorilor on-line sau a organizarii on-line a licitațiilor privind valorificarea activelor debitorilor etc). Cu toate acestea, apreciem că forma actuală a proiectului nu convinge debitorii să acceadă la una dintre cele două proceduri de prevenire a insolvenței, în detrimentul procedurii exclusiv judiciare a insolvenței. În forma actuală, avantajele pentru debitor ale concordatului preventiv fac inutil apelul la procedura acordului de restructurare, un exemplu în acest sens fiind protecția acodată debitorului prin simpla deschidere a procedurii concordatului preventiv, care implică încetarea urmăririlor silite în mod automat, pe termen de cel puțin patru luni, în timp ce acordul de restructurare nu asigură aceleași beneficii decât după confirmarea judecătorului-sindic. Cu alte cuvinte, de ce aș alege eu - debitor, procedura acordului de restructurare în detrimentul celei de concordat preventiv?  Din perspectiva creditorului, proiectul de lege prevede că debitorul său poate accede la toate cele trei  proceduri de prevenție sau tratament al insolvenței, succesiv, neexistând sancțiuni pentru eșecul uneia dintre cele două proceduri de restructurare. Practic, prin trecerea debitorului în mod succesiv prin aceste proceduri, se elimină limita rezonabilă de timp în care creditorul poate spera să își recupereze creanța, mai ales în ipoteza unui debitor neonest. Pe acest fond, apreciem că instituirea unei sancțiuni exprese în caz de eșec al unei proceduri de restructurare ar veni în întâmpinarea principiului celerității și maximizării gradului de recuperare a creanțelor”, precizează expertul în insolvență.


Firma Popescu & Asociații are un departament specializat în insolvență care lucrează în perfectă sinergie cu practicienii din societatea de insolvență afiliată, Popescu Insolvency care include atât practicieni în insolvență cât și avocați.

Această dublă calitate le permite specialiștilor echipei să acorde asistență și consultanță completă, acest lucru fiind un avantaj pentru clienții din portofoliul firmei de avocatură pentru că au posibilitatea de a beneficia de asistență și reprezentare juridică din partea profesioniștilor experimentați în a gestiona și/sau administra proceduri de insolvență, dar și acționa în fața unui administrator sau lichidator judiciar.

„Popescu Insolvency deține toate resursele pentru a veni în întâmpinarea clienților cu o expertiză solidă în procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, bazându-se pe experiența dobândită în practică a colaboratorilor în ultimii 15 ani, în cele mai diversificate arii de practică precum recuperare de creanțe și executare silită, drept societar, fuziuni & achiziții, dreptul muncii, energie și resurse naturale, proprietate imobiliară și construcții, telecom IT și media, sănătate și farma, drept bancar și financiar, fiscalitate.  Cu privire la numărul de avocați, noi ne raportăm întotdeauna la momentul procedurii (debut, perioada de observație, tabel preliminar sau definitiv, reorganizare etc.) și dificultatea proiectului. În general, ca regulă, noi lucrăm în echipe ce integrează cel puțin un partener coordonator care are și calitatea de practician în insolvență și o echipă formată din 3-4 avocați/practicieni în insolvență care gestionează proiectul zi de zi, însă au fost și situații în care am alocat echipe mai mari (peste zece persoane)”, menționează Octavian Popescu.

În ianuarie 2022, Iuliana Bidalache a fost promovată ca Insolvency Partner în cadrul Popescu Insolvency, anterior fiind coordonatorul practicii de restructurare și insolvență a Popescu & Asociații.

Iuliana Bidalache este avocat și practician în insolvență care, de-a lungul celor aproape 15 ani, a asistat și reprezentat numeroase companii pe parcursul tuturor etapelor de reorganizare și insolvență, inclusiv reorganizare judiciară și voluntară, proceduri de pre-insolvență, faliment și lichidare, recuperare de active și/sau negocieri cu debitori și creditori, dar și evaluarea fezabilității juridice a planurilor de reorganizare, analiza transferurilor și contractelor încheiate înainte de deschiderea procedurilor de insolvență, precum și a pretențiilor legate de rezilierea actelor frauduloase și angajarea răspunderii pentru starea de insolvență a debitorului.

Iuliana gestionează dosare complexe de litigii în domeniul insolvenței, inclusiv recuperarea creanțelor, proceduri de executare silită, litigii și dispute comerciale și civile, cesiuni încredintate de clienți într-o gamă largă de sectoare, precum energie, industria farmaceutică, FMCG sau domeniul financiar. Este recunoscută de prestigiosul director juridic Legal 500 EMEA ca fiind unul dintre cei mai competenți avocați români de ultima generație în restructurare și insolvență, în ultimii cinci ani consecutiv.

Echipa este coordonată de Iuliana Bidalache, alături de care este implicat și Octavian Popescu, în funcție de natura și specificitatea proiectului/mandatului.

---

Descoperă oportunitățile de recrutare de pe LegiTeam! GRATUIT.

---

---

---

Mandate complexe, care necesită soluții inovative

Unul dintre cele mai interesante dosare de anul trecut a fost cel în care echipa a acordat asistență juridică și reprezentare pentru o companie germană specializată în terapia și diagnosticarea cu ajutorul proteinelor plasmatice în cadrul procedurii de insolvență a unui distribuitor de produse farmaceutice, în vederea recuperării unei datorii comerciale de mai multe milioane de euro.

„Mandatul a fost unul extrem de complex, implicând contestarea creanțelor creditorilor majoritari ce controlau procedura și eliminarea acestora de la masa credală, înlocuirea administratorului judiciar, anularea plăților efectuate de administratorul judiciar după data deschiderii procedurii insolvenței și, în cele din urmă, atragerea răspunderii foștilor membri ai organelor de conducere a debitoarei”, arată Iuliana Bidalache.

Un alt mandat plin de provocări a constat în asistențta și reprezentarea unei importante companii de IT din România, în cadrul procedurii sale de insolvență, în scopul restructurării activității companiei și a optimizării activității sale principale, avocații Popescu & Asociații fiind implicați în fiecare stadiu al procedurii, de la redactarea și depunerea cererii de deschidere, până la etapa confirmării planului de reorganizare a activității clientului, în derulare și în prezent.

„Un mandat care a presupus o strategie inovativă a fost asistența și reprezentarea juridică pentru unul dintre cei mai importanți dealeri Ford din România, pe toată durata procedurii de insolvență extrem de complexă, cu o perioadă de reorganizare țintită spre achitarea integrală a masei credale (aproximativ 1.500.000 euro). Asistența a inclus mai multe dosare derivate din contestațiile depuse de principalul creditor participant la aceste proceduri, în condițiile în care interesele clientului se deosebesc de cele ale creditorului respectiv. Complexitatea mandatului rezidă din dificultățile apărute în perioada de reorganizare, care au determinat mai multe modificări ale planurilor de reorganizare pentru a asigura succesul procesului de restructurare, echilibrând în același timp interesele clientului cu cele ale creditorilor”, mai spune Octavian Popescu.

În plus, echipa a acordat asistență juridică pentru una dintre cele mai importante companii industriale din România, în cadrul procedurii complexe de insolvență a unuia dintre cei mai vechi furnizori de biodiesel din țara noastră. Și acest mandat a adus multe provocări.

Strategia a presupus asistență în achiziția unei fabricii situată în Brăila, cu acces direct la malul Dunarii, evaluată la o sumă de peste un milion de euro, iar dificultatea mandatului este dată de procesul extins de due dilligence necesar cu privire la documentele justificative pentru ca achiziția să aibă loc și de procedurile judiciare inițiate ulterior de un fost contractant pentru anularea vânzării bunului către client.

În astfel de mandate, echipa este formată dintr-un partener coordonator care are și calitatea de practician în insolvență și trei - patru avocați/practicieni în insolvență.