De vorbă cu studenții admiși în fruntea listei la Facultatea de Drept a Universității București | Brândușa Andreea Enișor, a patra notă a generației sale: Dată fiind paleta vastă de profesii accesibile odată cu absolvirea, sunt tentată să cred că integrarea în piața muncii este facilă, cu condiția meritocrației, bineințeles. Iau în considerare și diplomația, pe lângă clasicele avocatură sau magistratură

Brândușa Andreea Enișor a început liceul cu gândul de a da admitere la Medicină și l-a absolvit pregătindu-se pentru Facultatea de Drept. Schimbarea a intervenit în clasa a X-a, atunci când tânăra a realizat că nu se prea identifică în niciun fel cu materiile esențiale pe care le studia la profilul său de liceu- Științele naturii.„‘Reprofilarea’ a avut loc după succesive activități extracurriculare din timpul liceului și, chiar, din timpul gimnaziului: olimpiade și concursuri de limba română, eseistică, limba engleză, iar, în unele cazuri, de oratorie sau debate. Totul a culminat odată cu participarea la Olimpiada de Lectură din clasa a X-a, pentru care am fost premiată și ale cărei probe implicau și abilități de comunicare și de argumentare”, își amintește Brândușa, într-un interviu acordat ^BizLawyer. . .

Analizând cu mare atenție posibilitățile de viitor care îi puteau permite să dezvolte ceea ce avea deja, tânăra a decis să se îndrepte către Facultatea de Drept din cadrul Universității din București. Imediat după Bacalaureat, a trecut peste examenul de admitere la facultate, cu 81 de puncte. A luat cea de-a patra notă a generației sale, înscriindu-se astfel în topul candidaților admiși la una dintre cele mai importante instituții de învățământ din România. 
 

„Am trecut examenul cu 81 de puncte. A însemnat o răsplată după un întreg an de așteptare și studiu, în care orice pauză sau distracție era mereu însoțită de vină si de teama de a nu mă încadra la buget, de a nu trece examenul de admitere, de a eșua examenul de bacalaureat, de a dezamăgi pe alții și, cel mai important, pe mine însămi. Rezultatul meu nu m-a surprins, doar m-a calmat și m-a reasigurat în legătură cu potențialul și abilitățile mele. Mai mult decât „examenul de admitere”, a însemnat o provocare pe termen lung pe care eu mi-am propus-o, pentru care m-am disciplinat să fiu constantă, a însemnat o autovalidare și nu o confimare a locului meu la această facultate. Pentru că știam deja că acesta este drumul meu. În prezent, faptul că am fost admisă printre primii la facultate contează doar la nivel de realizare personală a perseverenței si a muncii mele, este o încurajare pentru toate momentele de nesiguranță sau dubiu față de mine însămi, o amintire a succesului care încununează dificultatea anului precedent”, declară studenta.

Brândușa vine din Brăila, fiind absolventă a Colegiul Național „Gheorghe Munteanu Murgoci”. Perioada liceului a ajutat-o să se formeze și să descopere exact drumul care i se potrivește.

---

Descoperă oportunitățile de recrutare de pe LegiTeam! GRATUIT.

---

„Privind retrospectiv, cei patru ani m-au învățat, la un nivel profund social, chestiunea „aparență versus esență”. În colectivul majoritar „medicinist”, cu grupuri minoritare de viitori studenți în cadrul altor domenii reale, am fost singura aspirantă la un domeniu umanist. După ani de esecuri continue la materii precum chimie, matematică și biologie, de caiete mâzgălite, stilouri rupte și teste fulger lamentabile, am descoperit că singurele momente în care prestația mea coincidea cu sentimentul de siguranță și cu satisfacția activității implicau fie scrierea, fie argumentarea și vorbirea. Faptul că „mi s-a rupt filmul” în timp ce învățam alcanii era demn de neglijat prin comparație cu oportunitatea de a-mi realiza propriul „research” pentru olimpiadă, de a compune eseuri reunind referințele mele bibliografice, de a reține și colecta cuvinte și citate, de a valorifica totul într-o formă proprie și definitorie, mereu aptă de a fi perfecționată și, chiar, apreciată de profesor. Idealul medicinei a fost o aspirație nerealistă din copilărie, pentru că, la începutul clasei a X-a, deja nu mă mai puteam imagina învătând anatomie, iar chimia detronase matematica, neașteptat. În concluzie, perioada liceului, prin resursa timpului atât de generos și oportunitățile zilnice de autodescoperire, m-a adus pe drumul care m-a ales pe mine, și nu invers. Până acum, în cursul facultății, nu m-am îndoit de alegerea făcută, cum, nici în timpul pregătirii pentru examenul de admitere, nu am avut vreo secundă de îndoială, dovadă fiind faptul că a fost singura mea opțiune de facultate în clasa a XII-a. Totul sau nimic!”, subliniază tânăra.
 

Viața de student
 

Odată ce a trecut peste examenul de admitere, Brândușa a intrat într-o nouă etapă și a început viața de student. În prima sesiune i s-a confirmat faptul că nu este vorba despre un mit, ci sesiunea la Drept cântărește cât mai multe examene de bacalaureat, dificultatea stând în volumul de informații. Tânăra a avut parte de sfaturi și încurajări din partea colegilor mai mari și astfel a aflat din start „secretul” unei sesiuni mai lejere: cititul din timpul anului.
 

„Am ținut cont de rețetă în mod constant, și din frică de sesiune, dar și din frică de facultate în sine, pentru că, după admitere, câteva luni de vară ajungi să te întrebi „Și acum ce urmează?”. Mai mult, pentru mine a contat faptul că mă simțeam ca într-un teritoriu necunoscut și, acum, virtual. Desigur, frica de necunoscut venea și cu motivația plăcerii de a citi, cu sentimentul noutății tuturor materiilor și a tuturor raționamentelor, a explicațiilor. Mi-am creat un sistem de automotivare constant și, deși niciodată nu m-am simțit ca un „student de excepție”, în timpul seminarelor și în plină sesiune, a contat efortul depus. Am încheiat sesiunea fără nicio restanță și cu note mai mari decât de trecere, ceea ce sperasem, fiind o fire perfecționistă și ambițioasă. Cu ocazia primei sesiuni la Drept, consider că orice student nu ânvață dreptul în sine, cât „cum se învață”- cum se învață la această facultate, cum învață conform propriei personalități, cum se învață altfel decât în liceu, cum se învață conform noilor noțiuni teoretice. Pe scurt, complet altfel decât se învățau formulele de integrale, reacțiile de chimie organică și componentele sistemului nervos, comentariile de literatură aplicate. De asemenea, înveți și valoarea autentică a unei note; ceea ce, în liceu, valora zece nu mai are vreun punct comun cu un zece de facultate. Înveți că pregătirea pentru o teză, oricât de dramatică și terifiantă ar fi părut, nu poate fi comparată cu pregătirea pentru un examen; înainte de teze, recapitularea se desfășura la școală și la meditații, dar, înainte de examen, recapitularea se desfășoară la cursuri și seminare „facultative” și, mai ales, pe cont propriu. Este un cu totul alt nivel de individualitate și independență în cadrul facultății, încât, în opinia mea, reușita stă în propria putere psihică și în interesul față de domeniul ales”, menționează studenta intervievată de ^BizLawyer.
 

Brândușa recunoaște faptul că viața de student pe care o trăiește ea acum nu este nici conform așteptărilor sale, nici conform așteptărilor create din poveștile „celor mai mari”. „Viața mea de student s-a împărțit în viața de student virtual acasă și viața de student virtual la București, în câteva ocazii. Trecerea de la liceu la facultate a fost bizară, pentru că până și ultimele luni de liceu s-au derulat virtual, am fost în imposibilitatea de a mai avea banchet, știam doar că se încheie anul școlar și dau examenul de bacalaureat. După examenul de admitere, trecerea verii, speranța că vom avea o studenție normală în „format fizic” și începerea anului I de facultate, amintirile s-au contopit între ele. A fost doar o trecere ciudată, rapidă, de care nu cred că îmi mai aminteam clar, dacă nu se organiza fizic examenul de admitere la facultate. Virtualul nu rămâne memorabil, din păcate. La facultate, diferența au făcut-o independența evidentă a studentului, un respect câteodată solemn chiar, volumul de informații peste măsura liceului, dar și sistemul in sine, total schimbat - de la șapte ore diferite pe zi, în care fiecare absență se notează și contează, fiecare notă din teste și ascultat se trecea în catalog, având o relevanță finală, la cursuri și seminare în cadrul carora e responsabilitatea studentului de a participa, însă nu este constrans cu nota scăzută la purtare, la teste date după jumătatea semestrului, relevante sau nu pentru un punct în plus la examen, ca, în final, notele din examene să conteze cu adevărat. În liceu, fiecare notă conta pentru profesori, părinți și diriginte, pe când, în facultate, nota din examen contează pentru tine. Este o schimbare plăcută și denotă libertate, dar și responsabilizare, fiecare decizie îți oglindește interesul și dedicarea”, povestește tânăra.

Citește pe In-house Legal Romania: →   Meet the Professionals | Din vorbă în vorbă cu Roxana Buture, Legal Manager Nestlé Romania: Consider că frumusețea Nestlé constă în diversitate. Mai multe categorii de produse, mai multe modele de business aduc mai multă complexitate juridică, ceea ce ne ține antrenați și mereu pregătiți pentru orice provocare

 

Fiind abia la început de drum, Brândușa nu se poate pronunța asupra căii pe care o va alege cu siguranță. Tânăra vrea să experimenteze diferite stagii de practică în cadrul profesiilor juridice, diferite ramuri de drept în studiul teoretic. În timpul pregătirii sale pentru examenul de admitere la facultate, a avut convingerea că va urma calea avocaturii, dar în prezent își dorește doar să exploreze toate posibilitățile oferite de anii de facultate și să ajungă să se identifice cu o anumită categorie profesională.
 

„ Desigur, asociațiile studentești sunt foarte active, mai ales în această privință, a alegerii unei profesii după absolvire și licență; cu ocazia activităților lor poți „experimenta” în adevăratul sens al cuvântului. Personal, tocmai prin aceste activități, am ajuns să iau în considerare și diplomația, pe lângă clasicele: avocatură sau magistratură. Desigur, oportunitățile nu se limitează la aceste profesii, de aceea aștept să văd în ce direcție mă va influența viața. Cred că, până acum, dreptul civil m-a atras, fiind foarte dinamic și vast, apropiat vieții noastre cotidiene până în punctul în care pot ajunge să se identifice. Este universul închis în spatele fiecărei acțiuni relevante din viața de zi cu zi, un univers care explică în alte culori și raționamente ceea ce este vizibil omului oarecare. De asemenea, un univers logic și construit treptat, rațional și meticulos, profund analitic. Încă nu m-am hotărât dacă voi urma vreun program de master, dar m-am gândit la posibilitatea de a realiza acest lucru în străinătate. În clasa a XI-a, eram convinsă că voi urma Facultatea de Drept din cadrul Universității Amsterdam sau Groningen, însă am renunțat la ideea în sine și la demersurile de aplicare din cauza faptului că nu mă consideram pregătită psihic pentru totalitatea consecințelor unei astfel de decizii radicale, pentru experiența mea de viață și pentru vârstă. Am considerat că, dupa obișnuința independenței din timpul facultății în alt oraș, ar fi o trecere treptată și mai rațională la independența unui eventual master în altă țară, cu posibilitatea rămânerii în străinătate. Ca alternativă mai apropiată și temporară, am luat în considerare și accesarea unei burse de studiu Erasmus pentru anul II, semestrul II. Astfel, am aplicat pentru un stagiu de un semestru în cadrul Facultății de Drept a Universității din Barcelona, îmbinând atât interesul academic și profesional, cât și aspirația de a călători, mai ales descoperind cultura spaniolă care m-a cucerit iremediabil cu ocazia altor plecări anterioare ”, mai spune interlocutoarea ^BizLawyer.
 

Experiența de până acum o face pe Brândușa să afirme că Dreptul civil este cursul care a atras-o cel mai mult, datorită faptului că este foarte dinamic și vast, apropiat vieții noastre cotidiene până în punctul în care pot ajunge să se identifice. Tânăra spune despre acest curs că este universul închis în spatele fiecărei acțiuni relevante din viața de zi cu zi, un univers care explică în alte culori și raționamente ceea ce este vizibil omului oarecare. De asemenea, este un univers logic și construit treptat, rațional și meticulos, profund analitic.
 

„Este cursul în care persoanele sunt definite prin raportare la citate ale lui Hagi, în care replici din filme se împletesc cu meme-uri și se întâlnesc cu noțiunile juridice pe care ori le simplifică, ori le marchează. Interesul pentru materie vine, așadar, atât din abordarea profesorilor, cât ți din ceea ce reprezintă materia la nivelul la care am descoperit-o pâna acum. Fiecare speță pare o problemă de matematică practică, o matematică socială, în care, „câți juriști, atâtea opinii”. Cred că și posibilitatea multiplelor interpretări, eronate, exagerate, ocolitoare etc., pe lângă interpretarea „corectă”, îi atribuie un caracter de provocare evident”, arată studenta.

Intră pe portalul de concurență pentru mai multe articole referitoare la proiectele avocaților din această arie de practică

 

În tot ceea ce face, Brândușa nu și-a ales un mentor în sensul propriu-zis al cuvântului, preferând să se inspire din totalitatea experiențelor pe care le poate avea. Astfel, alege să se inspire din atitudinea colegilor săi mai mari de la facultate, a profesorilor, a diferiților invitați la activitățile asociațiilor studentesti, precum și a juriștilor contactați în scopul organizării stagiilor de practică juridică în cadrul asociației din care face parte.

„Ceea ce m-a impresionat per total a fost respectful - aproape solemn câteodată -între persoane inegale, ca experiență și statut. Primele interacțiuni cu societățile civile sau cu instituțiile publice, de exemplu, pentru organizarea stagiilor, au reprezentat o provocare pentru mine, pentru că nu mă așteptam să mi se acorde atenție sau timp, chiar dorință de dialog - din cauza inegalității pe care o resimțeam profund. Am ajuns să admir astfel o doamnă avocat și o doamnă procuror pentru profesionalismul și respectul interacțiunii, pentru sentimentul „recunoașterii originilor studentești” pe care l-am simțit. Chiar confesiunea doamnei avocat de a dori să organizeze stagiul de practică în mod real benefic și calitativ studenților participanți, spre desebire de practica efectuată și amintită de dumneaei în timpul facultății, m-a impresionat și m-a entuziasmat cu atât mai mult cu cât realizam că am ocazia, datorită facultății și domeniului ales, să cunosc astfel de personalități ”, subliniază studenta.
 

Din punctul său de vedere, viața de student poate fi, în mod universal, grea, distractivă, ușoară sau orice adjectiv reflectă atitudinea studentului față de cei patru ani, față de viață și provocarile ei. Tânăra nu neagă dificultățile de ordin obiectiv, cum ar fi aspectul financiar, transportul și activitățile casnice cronofage, dar, dincolo de perspectiva administrativă, crede că viața de student e la fel de grea precum o percepe cel care o trăiește. Este teribilă pentru studentul care nu a urmat o pasiune în alegerea facultății, este inevitabilă pentru studentul care nu și-a descoperit nicio pasiune și a ales „orice facultate”, este grea pentru studentul interesat, dar comod, și este plăcută pentru studentul care o consideră o provocare zilnică atractivă. 

 

 

 

 

 

 

 

Studenții au nevoie de mai multe informații
 

Tânăra este de părere că, pentru un succes și mai mare al învățământului juridic din România, este mult mai eficient să fie promovate în rândul studenților și alte profesii către care ei se pot îndrepta, în afara clasicelor domenii avocatură, magistratură, notariat. 
 

Brândușa admite faptul că facultatea „oferă” perioada de practică obligatorie în fiecare an de studiu, însă este un mijloc indirect și poate fi incorect, pe alocuri, fără ajutorul asociațiilor de studenti, care organizează stagiile de practică sau fără o informare corectă/completă cu privire la posibilitățile de practică în sine.

„De exemplu, am aflat de curând de la o colegă mai mare faptul că pot, în mod individual, să depun o cerere la orice instituție publică și nu numai – societăți civile- pentru efectuarea practicii juridice. Nu știu dacă această chestiune se poate rezolva prin consilierul pentru carieră din cadrul Universitatii, dat fiind numârul de studenți din cadrul tuturor facultăților. Pe lângă lipsa informării privind oportunitățile după absolvirea facultății, există și paradoxul teorie-practică. Deși nu am făcut încă practică anul acesta, pot confirma această problemă, dat fiind că noțiunile teoretice sunt exemplificate concret de către profesori și par mai limpezi, însă nu simt că un student ajunge chiar să lege noțiunea de faptul real, propriu-zis. Chiar și exemplul ilustrativ rămâne tot teoretic, deși te luminează artificial”, susține tânăra.

Citește pe In-house Legal Romania: →   De vorbă cu unul dintre cei mai experimentați profesioniști ai Dreptului, inclus de Legal 500 pe lista celor mai influenți General Counsels din Europa Centrală și de Est | Radu Culic, Head of Legal la Roche România: Cheia de boltă este mentalitatea membrilor echipei juridice pe care o coordonez. Noi spunem „da, este posibil dacă...” și nu, „nu se poate pentru că...”

 

 

Un prim minus al facultății pe care o urmează este, din punctul de vedere al studentei, faptul că teoria examenului de admitere nu prezintă puncte comune cu teoria facultății. „Subiectele de limba româna și economie, desigur, prezintă relevanță în înțelegerea anumitor termeni atât economici, cât ți juridici și, bineînțeles, în perceperea anumitor intrepretări în textele de lege, prin exprimările utilizate. Dincolo de aceste aspecte de nivel minim, capacitatea testată în vederea primirii unui loc la această facultate nu determină prestația unui student în timpul facultății, înteleg că este o modalitate mai eficace de selecție și departajare, însă pe cerintele Facultății de Litere și ale Academiei de Studii Economice”, detaliază studenta.
 

Alte minusuri pe care ea le nominalizează sunt insuficienta informare cu privire la oportunitățile profesionale după absolvirea facultății, o programă profund teoretică, fără posibilitatea directă a aplicabilității, insuficienta promovare a practicii din timpul facultății.
 

„Desigur, câteva minusuri menționate sunt tratate și rezolvate de asociațiile studentești, un reprezentativ plus pe listă, alături de studenții reprezentanți și, în general, studenții mai mari. Asociațiile studentești asigură tot ceea ce facultatea, în sine, nu. Conținutul teoretic al facultății se completează cu cel de soft skills, cel practic, profund social, dinamic al asociațiilor studentești prin propriile activități organizate de studenți pentru studenși. Mai mult, o asociașie ocupă și o funcție reprezentativa, alături de studenții aleși în același scop. Aceste plusuri nu sunt apreciate destul decât odată ce observi, chiar din prisma membrului de asociație, activitatea de care și tu te ocupi, modalitatea în care o derulezi, cu cine, cum etc. Dacă este ceva ce am observat la studentul la Drept, precum și la juriști, este satisfacția muncii, acel „workaholism” care te inspiră și, totodată, te duce la întrebarea „Câte mai poate face în timpul liber?” sau „Oare mai are timp liber?”. Un plus colectiv îl reprezintă această calitate a tuturor studenților la Drept, dovada stând în activitățile și programele de studiu la care participă: atât activând într-o asociație studentească, cât și participând la cursurile și seminarele facultății, eventual și la cele ale Colegiului Juridic Franco-Român, precum și la modulul psihopedagogic. Sunt calitați pe care le deprinzi de cum intri la facultate, precum dorința aceasta de muncă, precum solidaritatea, colegialitatea, dorința de ajutor, implicarea activă în managerierea documentelor de curs, a transmiterii informațiilor dintre profesori și studenți, a programării examenelor, a luării unei poziții în fața măsurilor sau a hotărârilor conducerii. Chiar și din spatele unui ecran, acesta e cel mai mare plus în Facultatea de Drept: faptul că nu trebuie să cauți un model, să cauți să fii inspirat, ci doar să te lași inspirat de orice coleg al tău”, completează Brândușa. 
 

Lecțiile învățate în pandemie
 

Pandemia i-a oferit tinerei studente o serie de lecții pentru toată viața. În primul rând, a învățat-o să fie selectivă cu cercul său social, să aibă mai multă răbdare. De asemenea, a întărit-o psihic în sensul automotivării și al autodisciplinării, făcând-o mai calculată, realistă și reticentă. 
 

Pandemia a învățat-o să aprecieze și să prioritizeze momentele de socializare, precum si simplele bucurii ale vieții ante-pandemie: o plimbare fără mască, o masă la restaurant, o plecare oriunde. „De asemenea, eu sunt o fire profund visătoare și meditativă; deși am avut mai mult timp, în casa, de visat, pandemia mi-a arătat ambele fațete ale realității: și viața trăită în reverie, dar și paradoxul reverie-viață reală”, menționează Brândușa.
 

Tânăra amintește faptul că pentru un student cel mai mare dezavantaj al pandemiei îl constituie lipsa interacțiunii sociale, un aspect fundamental în această etapă a vieții și la această vârstă.