De vorbă cu studenții admiși în fruntea listei la Facultatea de Drept a Universității București | Horia Florian Joița, 88 de puncte la examen: Calitatea actului de predare a avut de suferit ca urmare a pandemiei. De la micile probleme ale conexiunii la internet, la probleme general valabile, precum dificultatea de comunicare, mediul online se dovedește ineficient pentru a servi drept o platformă educațională

Horia Florian Joița a crescut în mijlocul unei familii de avocați, astfel că a avut posibilitatea de a descoperi de foarte mic profesia aceasta.În plus, a putut observa care este atmosfera de lucru într-o firmă de avocatură. Prin urmare, este conștient de diferența dintre teoria dreptului și practica dreptului, precum este conștient și de volumul consistent de muncă pe care îl presupune o carieră în acest domeniu. Atunci când a optat pentru admiterea la Facultatea de Drept, decizia sa a fost una asumată și a venit firesc după un parcurs școlar care a inclus multe activități legate de lumea dreptului.

Horia și-a dorit de mic copil să ajungă la Facultatea de Drept. Totodată, el a conștientizat faptul că pentru a reuși în ceea ce și-a propus are nevoie de o pregătire axată pe cât mai multe planuri.

Prin urmare, atunci când a ales profilul pe care să-l urmeze la liceu a optat pentru Științele Naturii, deoarece și-a dorit să dispună de cât mai multe oportunități de studiu. „Am absolvit Colegiul Național Andrei Șaguna din Brașov, profilul de științe ale naturii bilingv franceză. Am preferat să urmez un profil real, pentru a avea posibilitatea de a opta pentru o altă facultate. Nu mi-a displăcut niciodată matematica, ci, din contră, am obținut, în timpul liceului, o mențiune la un concurs național de matematică. De asemenea, nu mi-au displăcut nici științele naturale, dar nu am fost niciodată suficient de pasionat încât să iau în considerare o carieră în vreuna dintre științe. În fine, cei patru ani de programă francofonă – care, mai mult decât studiul limbii franceze, a presupus și studiul culturii franceze, a istoriei și a geografiei Franței, precum și participarea, la nivelul întregii clase, la un amplu proiect interdisciplinar –, petrecuți într-unul dintre cele mai bune licee din țară, mi-au oferit chiar și posibilitatea continuării studiilor în străinătate”. povestește tânărul.
Cu toate acestea, Horia a optat pentru studiul în România. Chiar dacă a avut posibilitatea de a pleca în străinătate, în acest moment nu dorește să studieze în afara țării nici în cadrul unui schimb de experiențe (precum Erasmus) și nici cu o bursă de studii.

El este de părere că un absolvent al Facultății de Drept din Universitatea din București se poate integra mai ușor pe piața muncii decât absolventul oricărei alte facultăți, având în vedere procentajul de promovabilitate al studenților acestei facultăți la examenele de intrare în Barou, respectiv de admitere la Institutul Național de Magistratură. Cu toate acestea, având în vedere că nivelul de competiție este ridicat chiar și la nivel de facultate, iar nivelul național nu presupune decât mai multă competiție, integrarea pe piața muncii rămâne un obiectiv dificil de atins.

---

Descoperă oportunitățile de recrutare de pe LegiTeam! GRATUIT.

---

Pregătirea pentru admiterea la Facultatea de Drept din cadrul Universității din București a început-o, mai aplecat, în ultimul an de liceu. „Însă au existat tot timpul multiple activități și domenii de studiu ce aveau ca scop introducerea în lumea dreptului, precum dezbaterile academice sau interesul pentru politica internațională”, nuanțează studentul.

Examenul de admitere l-a trecut cu 88 de puncte, iar reușita aceasta i-a confirmat faptul că se descurcă foarte bine în condițiile de stres pe care le presupune un astfel de concurs. Acest fapt a fost confirmat ulterior și de cele trei sesiuni pe care le-a trecut cu rezultate bune.

„Însemnătatea acestui rezultat este redusă. Stăpânirea gramaticii și a noțiunilor de economie sunt esențiale pentru un jurist bun, însă acestea nu echivalează cu înțelegerea noțiunilor și mecanismelor juridice. Primul colocviu din sesiune a demonstrat faptul că este irelevantă poziția de pe lista rezultatelor de admitere. Deși considerat un colocviu mediu ca dificultate, întrebările de la materia Organizarea și Etica Profesiilor Juridice – care comportă inclusiv elemente de procedură civilă – mi s-au părut dificile și, în consecință, am luat nota 7. Pentru restul examenelor, nivelul meu de pregătire a fost mai ridicat, notele fiind de asemenea mai mari. Nota 8 de la examenul la Istoria Statului și Dreptului a fost și cea mai mică notă din sesiune. Restul sesiunilor, fiind în mediul online, au avut un grad de dificultate mai mic. Examenele de tip grilă la Drept Roman și Drept Administrativ – unde, tradițional, examinarea presupunea sinteza scrisă – nu au produs dificultăți. Examenele de la Drept Civil – atât cel din semestrul 2 al anului I, cât și cel din semestrul 1 al anului II – au avut un grad de dificultate mărit, dar, fiind pasionat de dreptul privat, nu am avut dificultăți în a promova examenul cu note mari”, punctează tânărul.

În ceea ce privește noua etapă din viața sa, Horia precizează că semestrul 1 al anului I, desfășurat în totalitate fizic, i-a întrunit așteptările legate de viața de student. „Pe lângă activitățile sociale, studenția în alt oraș a presupus și o responsabilizare accelerată – gestionarea banilor, a timpului etc. –, pe care am prevăzut-o și pe care chiar o așteptam. În mare parte, trecerea de la liceu la facultate a fost destul de naturală și de liniară. De altfel, precum ne-au menționat și profesorii și asistenții universitari, nivelul de pregătire cerut pentru fiecare materie în parte este semnificativ ridicat față de cel cerut în liceu. Pe de altă parte, numărul mai mic de materii, precum și încadrarea acestora în totalitate în domeniul dreptului – spre deosebire de materiile din liceu, ce se încadrau în domenii diversificate – permite o aprofundare naturală a acestora. Volumul propriu-zis de materie ce trebuie pregătită săptămânal este semnificativ mai mare în timpul facultății, însă, grație circumstanțelor amintite mai sus, dublate de o pasiune pentru drept, acesta nu reprezintă un pas imposibil de făcut”, detaliază studentul.

Dintre materiile studiate până acum dreptul civil, pe de o parte, și dreptul financiar și dreptul fiscal, pe de altă parte, îi stârnesc un interes deosebit. Deși plănuiește să urmeze un program de master, nu a luat nicio decizie referitoare la un program concret.

„Încă din perioada școlii gimnaziale, oscilez între profesia de avocat și profesia de judecător. În acest moment, înclin mai mult spre o profesie de avocat. Cursul care mă atrage cel mai mult este cel de drept civil. În anul I, când nu îmi creasem nicio imagine de ansamblu și nu înțelegeam locul dreptului civil în lumea dreptului, cursul de drept civil a fost ținut de către profesorul Marian Nicolae, în semestrul 1, și de către profesorul George-Alexandru Ilie, în semestrul 2. Deși cei doi propuneau două stiluri radical diferite de predare și de învățare, în ambele semestre am participat cu plăcere la cursul de drept civil. În opinia mea, acesta este unul din motivele pentru care și în prezent dreptul civil este una dintre materiile mele favorite”, mai spune Horia.

Intră pe portalul de concurență pentru mai multe articole referitoare la proiectele avocaților din această arie de practică

Câteva observații despre sistemul de învățământ din România

Tânărul menționează că nu poate reproșa programei că nu este suficient de aplicată, întrucât înțelegerea situațiilor practice necesită și o cunoaștere teoretică, iar în anul II această cunoaștere teoretică este în formare. „Cu toate acestea, mai ales în ceea ce privește dreptul public – dreptul financiar și dreptul fiscal – nu există suficient timp într-un singur semestru pentru a studia și practica dreptului”, completează studentul.

El mai spune că atât calitatea actului de învățământ, cât și calitatea individuală a cadrelor didactice reprezintă avantaje ale Facultății de Drept din cadrul Universității din București. „În același timp, biblioteca facultății și abonamentul la softul legislativ Sintact oferit de facultate pentru fiecare student reprezintă resurse educaționale și de cercetare jurisprudențială și doctrinară inedite. De cealaltă parte, numărul mic de cadre didactice și numărul mare de studenți conduc deseori la consecința că seminarele sunt supraaglomerate, fiind cuplate câte două grupe. În același timp, mărirea taxei de studiu aferente tuturor celor trei cicluri de învățământ – licență, master și doctorat – reprezintă, de asemenea, un dezavantaj”, detaliază tânărul.

În ceea ce privește schimbările produse în învățământ de pandemie, Horia amintește că mare măsură, studiul dreptului și aprofundarea acestuia a fost întotdeauna o activitate individuală. Sub acest aspect, pandemia nu a afectat nici volumul de studiu și nici maniera în care în care acesta se realizează.
„Ca student, nu am fost nevoit să mă adaptez schimbărilor aduse de pandemie, fiind sarcina profesorilor să găsească, bineînțeles, cu ajutorul studenților, metoda optimă de predare în mediul online. Calitatea actului de predare a avut de suferit ca urmare a pandemiei. De la micile probleme ale conexiunii studenților sau ale profesorilor la internet, la probleme general valabile, precum dificultatea de comunicare (greutatea cu care se poate interveni într-o discuție; imposibilitatea de a desluși limbajul non-verbal al partenerilor de discuție etc.), mediul online se dovedește a fi ineficient pentru a servi drept o platformă educațională. De departe, însă, cel mai mare dezavantaj este examinarea ineficientă a studenților, ce poate avea efecte negative pe piața muncii. Astfel, spre exemplu, este mai puțin dezirabil pentru o casă de avocatură un jurist ce a promovat examenul de drepturi reale în mediul online decât un jurist ce a promovat același examen, în condiții de normalitate”, subliniază studentul.

Privind însă partea plină a paharului, trebuie spus că pandemia a eliminat din viața cotidiană deplasarea de acasă până la facultate. În cazul lui Horia, acest acest drum presupunea zilnic cel puțin o oră și jumătate. Astfel, pandemia – și facultatea în mediul online – i-au permis să fiu mai eficient cu timpul său. De asemenea, mediul online face mai ușoară participarea la diverse evenimente – conferințe, webinare sau chiar concursuri.

Un sfat pentru viitorii studenți

Horia atrage atenția că decizia de a studia la facultate trebuie să fie dublată de o asumare, de către student, a unui anumit grad de dificultate. Deși volumul de muncă este mare, acesta nu elimină complet timpul liber și nu împiedică dezvoltarea personală.

Pe tinerii care își propun să urmeze cursurile unei facultăți de drept îi sfătuiește să nu încerce să studieze dreptul din timpul liceului, cu scopul de a vedea dacă domeniul juridic este potrivit pentru ei sau nu. „Dreptul este mult prea tehnic și mult prea complex pentru a putea fi înțeles la o simplă lectură a unor legi și s-ar putea simți demoralizați. În schimb, pasiunea pentru dezbateri sau pentru filmele și serialele din domeniul juridic sau interesul sporit pentru istorie – spre exemplu, lecțiile despre Constituții – sau filosofie ar trebui să constituie repere pentru alegerea pe care o au de făcut”, declară Horia.