Consiliul Fiscal: Construcţia bugetară pentru 2025, compatibilă cu un deficit cash în jurul valorii de 7,7% din PIB

Construcţia bugetară pentru anul 2025 este compatibilă cu un deficit cash situat în jurul valorii de 7,7% din PIB, pe baza unei abordări prudente a veniturilor şi cheltuielilor, apreciază Consiliul Fiscal (CF) în opinia preliminară privind Legea bugetului de stat pe anul 2025, transmisă sâmbătă AGERPRES.

"Pe baza unei abordări prudente a prognozării veniturilor şi cheltuielilor, CF apreciază construcţia bugetară pentru anul 2025 compatibilă cu un deficit cash situat în jurul valorii de 7,7% din PIB. O colectare mai bună în fapt a veniturilor fiscale, o ajustare adiţională a cheltuielilor de capital, utilizarea oricăror economii ce rezultă în execuţia bugetară şi prioritizarea proiectelor pot face ca nivelul deficitului bugetar în execuţie să se îndrepte către ţinta de 7% din PIB, astfel încât să se asigure respectarea traiectoriei de ajustare a deficitului bugetar asumată de România în cadrul Planului Bugetar-Structural agreat cu Comisia Europeană", se arată în Opinia preliminară a CF privind Legea bugetului de stat pe anul 2025, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025 şi Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2025-2027.

Construcţia bugetară pentru anul 2025 are în vedere o ţintă de deficit de 7,04% din PIB, potrivit metodologiei cash, reprezentând o diminuare cu 1,61 puncte procentuale (pp) din PIB, faţă de deficitul bugetar consemnat în anul 2024. Este de notat că efortul de ajustare a deficitului este mai mare, deoarece în 2025 se simte impactul deplin al recalculării pensiilor. Măsurile de corecţie bugetară adoptate reuşesc să stopeze tendinţa de adâncire a deficitului şi să-l îndrepte către o diminuare considerabilă, precizează CF.

"CF nu poate lua în considerare veniturile ipotetice având drept sursă îmbunătăţirea colectării de către ANAF în evaluarea sa. În consecinţă, în evaluarea sa privind bugetul public pentru anul 2025, CF vede venituri inferioare cu circa 9,7 miliarde de lei, reprezentând circa 0,5% din PIB, faţă de ţintele asumate în proiectul de buget", se menţionează în Opinia CF.

Pe partea de cheltuieli bugetare, CF identifică un necesar suplimentar de alocări la nivelul cheltuielilor cu bunuri şi servicii şi cu dobânzile în cuantum de cel puţin 4,5 miliarde de lei, reprezentând circa 0,2% din PIB. Totodată, există riscuri suplimentare cu privire la încadrarea în nivelurile proiectate pentru cheltuielile de personal şi cele de asistenţă socială.

Potrivit sursei citate, ţinta de 7% deficit în 2025 este foarte ambiţioasă şi cere măsuri atât pe partea de cheltuieli, cât şi pe cea de venituri.

"Draftul de buget pentru anul 2025 porneşte de la necesitatea ca tendinţa de accentuare a deficitului bugetar să fie inversată şi, aceasta, nu numai pentru că Planul Bugetar-Structural (PBS) o dictează; o conduită bugetară responsabilă o cere, ca şi necesitatea de a preveni o retrogradare a riscului suveran al României la investment junk. Costurile la împrumuturile României sunt cele mai înalte între statele UE", atrage atenţia CF.

De asemenea, este de reamintit că România are cele mai joase venituri fiscale (inclusiv contribuţii) din UE, cu excepţia Irlandei. Ajustarea din 2025 este numai începutul corecţiei macroeconomice, pentru că măsuri vor trebuie adoptate şi în anii următori. Corecţia macroeconomică este obligatorie şi pentru a diminua deficitul de cont curent, pentru a reduce presiunea pe moneda naţională, subliniază CF.

Totodată, resursele europene au menirea de a atenua impactul inevitabilei contracţii a absorbţiei interne. CF salută intenţia de a se aloca pentru investiţii cât mai multe resurse, din bani europeni şi fonduri proprii - 7,8% din PIB în 2025. Aceste investiţii trebuie să dezvolte infrastructura ţării, să ajute tranziţia energetică, să favorizeze dezvoltarea producţiei de tradables (bunuri şi servicii exportabile şi care pot înlocui importuri).

"Coroborarea informaţiilor şi datelor economice recente cu dinamica variabilelor macroeconomice relevante proiectate de CNSP (PIB real, deflator PIB, inflaţie, coordonate ale pieţei muncii) conduce la concluzia unei traiectorii plauzibile a acestor agregate pentru anul 2025", se mai arată în Opinia CF.

Potrivit sursei citate, execuţia bugetară a anului 2024 indică un deficit cash de 8,65% din PIB, depăşind cu mult ţinta stabilită în bugetul iniţial (5% din PIB), respectiv la rectificarea din septembrie 2024 (6,94% din PIB). "Grav este că mare parte din cheltuielile suplimentare sunt de natură permanentă, ceea ce complică corecţia macroeconomică", subliniază CF.

România face parte din cele opt state din UE care se află sub incidenţa procedurii de deficit excesiv, având cel mai mare dezechilibru bugetar, iar CF susţine că "este bine" că s-a ajuns la un acord cu Comisia Europeană ca ajustarea macroeconomică (a deficitului bugetar) să se întindă pe mai mulţi ani, considerând reformele implicate şi magnitudinea corecţiei - de la peste 9% din PIB, dacă se ţine cont de impactul deplin al recalculării pensiilor, la sub 3% din PIB. În noiembrie 2024, Consiliul a aprobat Planul Bugetar-Structural (PBS) al României.

Consiliul Fiscal menţionează, de asemenea, şi situaţia globală care obligă guvernele naţionale la alegeri dificile în politicile economice şi la "compromisuri dureroase".

"Fragmentarea sistemului global continuă (multilateralismul se destramă), protecţionismul se intensifică, şocuri succesive (pandemia, criza energetică, schimbări climatice, războiul din Ucraina) au slăbit economia UE. Pieţele financiare pot cunoaşte "îngheţări" (sudden stops), acces mai dificil la finanţări pentru economiile cu deficite mari. Acesta este cadrul ce obligă guverne naţionale la alegeri dificile în politicile economice, la compromisuri dureroase", se mai arată în Opinia preliminară a CF privind Legea bugetului de stat pe anul 2025, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025 şi Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2025-2027.