FMI: Inflaţia va creşte până la finele anului din cauza ajustărilor preţurilor la energia electrică şi la combustibili

 

"BNR a relaxat decisiv politica monetară şi cea financiară ca răspuns la pandemie. Se preconizează că inflaţia va creşte până la sfârşitul acestui an, în principal din cauza ajustărilor preţurilor la energia electrică şi la combustibili, anticiparea fiind că aceste ajustări de preţuri se vor disipa în 2022, permiţând astfel revenirea inflaţiei în intervalul ţintă. Continuarea politicii monetare acomodative menite să contribuie la asigurarea redresării este oportună, având în vedere anticipaţiile inflaţioniste bine ancorate, output gap-ul negativ şi proiecţiile reduse de creştere a salariilor, precum şi incertitudinile legate de pandemie. Pe măsură ce consolidarea fiscală este în curs de desfăşurare, prelungirea politicii monetare acomodative dincolo de acest an poate fi oportună, atât timp cât este în concordanţă cu ţinta de inflaţie", se arată în comunicatul remis de FMI în urma încheierii consultărilor pe Articolul IV.

 

Cu toate acestea, instituţia financiară internaţională susţine că, pe fondul creşterii economice puternice, se anticipează creşterea în continuare a deficitului de cont curent în acest an până la aproximativ 5,5% din PIB. "Pe măsură ce criza se diminuează, creşterea treptată a flexibilităţii cursului de schimb ar contribui la absorbţia şocurilor externe şi, coroborată cu consolidarea fiscală, ar putea contribui, de asemenea şi la reducerea deficitului de cont curent", susţin reprezentanţii FMI.

 

În ceea ce priveşte sistemul bancar românesc, FMI arată că acesta a intrat în pandemia COVID-19 de pe o poziţie solidă, cu capital, iar creditele neperformante au rămas la un nivel scăzut în 2021.

 

"Sistemul bancar românesc a intrat în pandemia COVID-19 de pe o poziţie solidă, cu capital, lichiditate şi profitabilitate puternice pe fondul supravegherii prudente. Calitatea activelor a beneficiat până în prezent de redresarea economică mai puternică, creditele neperformante rămânând la un nivel scăzut în 2021. Pe baza nivelurilor pre-pandemie de provizionare a pierderilor din împrumuturi în sistemul bancar, ce se situau peste media UE, băncile au majorat în mod preventiv provizioanele în 2020", se arată în documentul FMI.

 

În opinia instituţiei financiare internaţionale, recomandările BNR, care oglindesc orientările la nivelul UE, de limitare a plăţilor de dividende şi a răscumpărărilor de acţiuni au contribuit şi ele la creşterea retenţiei de capital în sistem. "Standardele de clasificare a împrumuturilor au fost restabilite în mod corespunzător în 2021, iar moratoriul serviciului datoriei a expirat în martie, cea mai mare parte a împrumuturilor aflate sub moratoriu până atunci fiind rambursate. Aceste acţiuni vor contribui la creşterea vizibilităţii calităţii activelor pe mai departe", se arată în document.

 

Cu toate acestea, în cazul în care portofoliile de credite se deteriorează semnificativ, FMI recomandă utilizarea capitalului permiţând în acelaşi timp o perioadă mai lungă de reacumulare.

 

Totodată, trebuie făcute pregătiri pentru gestionarea eficientă a unei potenţiale creşteri a cazurilor de restructurare a datoriilor şi de insolvenţă în rândul companiilor, subliniază FMI în document.

 

O misiune FMI a efectuat o vizită virtuală la Bucureşti în perioada 10-28 mai pentru a purta discuţii privind consultările în temeiul Articolului IV. Misiunile sunt realizate ca parte a procesului de consultări periodice (de obicei anuale) desfăşurate în baza Articolului IV din Statutul FMI, în contextul unei solicitări de utilizare a resurselor FMI (împrumut din partea FMI), ca parte a discuţiilor din cadrul programelor monitorizate de experţii fondului, sau ca parte a altor activităţi de urmărire a evoluţiilor economice de către experţii FMI. Pe baza constatărilor preliminare ale acestei misiuni, echipa va elabora un raport care, odată aprobat de conducere, va fi prezentat Comitetului Executiv al FMI spre discutare şi aprobare.