Frank Boulben s-a retras din cursa pentru poziţia de director general al Orange (Le Figaro)

 

Luna aceasta, surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat pentru Reuters că Boulben este unul din cei trei aflaţi pe lista scurtă de candidaţi. Ceilalţi sunt directorul financiar al Orange, Ramon Fernandez, şi şeful Schneider Electric pentru Europa, Christel Heydemann, care este de asemenea membru al Board-ului Orange.

 

Le Figaro susţine că Heydemann "pare a fi în grafic pentru a-i succeda lui Stephane Richard", dar reuniunea Board-ului Orange, care ar fi urma să decidă asupra viitorului director general, a fost mutată de luni în data de 28 ianuarie.

 

Şi publicaţia financiară Les Echos anunţa luna aceasta că ministrul francez de Finanţe, Bruno Le Maire, este în favoarea numirii lui Heydemann la conducerea Orange.

 

Statul francez deţine o participaţie de 23% în Orange şi are ultimul cuvânt în alegerea conducerii firmei.

 

În noiembrie, Orange a anunţat că va găsi un succesor actualului preşedinte director general, Stephane Richard, până la data de 31 ianuarie 2022, după ce acesta din urmă a fost găsit vinovat de complicitate la folosirea abuzivă a fondurilor publice.

 

În mod normal, mandatul lui Richard la conducerea Orange urma să se încheie la mijlocul lui 2022. Însă, plecarea sa "va deveni efectivă, inclusiv prin punerea la punct a unei noi guvernanţe, cel mai târziu la 31 ianuarie 2022", a precizat grupul francez, adăugând că Stephane Richard va continua să îşi exercite atribuţiile până la plecare.

 

Un tribunal de apel din Paris l-a găsit vinovat pe Stephane Richard de complicitate la folosirea abuzivă a fondurilor publice şi l-a condamnat la un an de închisoare, cu suspendare, şi la o amendă de 50.000 de euro.

 

Dosarul în care a fost implicat Richard vizează despăgubirile în valoare de 400 de milioane de euro plătite în 2008 de statul francez fostului magnat Bernard Tapie. La acel moment, Stephane Richard era director de cabinet al ministrului Finanţelor, Christine Lagarde, care acum deţine funcţia de preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE). În luna decembrie 2016, Lagarde a fost găsită vinovată de neglijenţă în acelaşi dosar.

 

Lui Christine Lagarde, Stephane Richard şi altor angajaţi din Ministerul Economiei li se reproşează că au recurs la soluţia unui arbitraj privat, în loc să meargă în justiţie, pentru un litigiu între omul de afaceri Bernard Tapie şi Credit Lyonnais. Litigiul viza o tranzacţie ce a avut loc în 1993, când Tapie a vândut băncii franceze participaţia pe care o deţinea la producătorul german de îmbrăcăminte şi echipamente sportive Adidas. Mai târziu, banca a vândut pachetul cu un profit semnificativ, iar Tapie a început o acţiune în justiţie, susţinând că a fost fraudat. În urma judecării cazului într-o comisie de arbitraj, Tapie a obţinut de la stat despăgubiri de 404 milioane de euro, cu mult mai ridicate decât ar fi putut primi în justiţie.

 

Condamnarea lui Richard a precipitat plecarea sa de la conducerea Orange, o companie pe care a condus-o în ultimi 11 ani. Consiliul Director al companiei de telecomunicaţii a acceptat în noiembrie demisia lui Richard, după ce acesta declarase că este la latitudinea Consiliului Director să decidă dacă va rămâne sau nu în postul de director general al Orange.

 

Ministrul francez al Finanţelor, Bruno Le Maire, a declarat în repetate rânduri că poziţia Guvernului este aceea conform căreia directorii companiilor controlate de stat ar trebui să demisioneze dacă vor fi condamnaţi pentru o infracţiune.

 

Orange, fostul France Telecom, este unul dintre cei mai mari operatori de telecomunicaţii din lume, fiind prezent în 26 de ţări, inclusiv în România. În septembrie 2021, Orange România a anunţat finalizarea tranzacţiei prin care a achiziţionat pachetul majoritar de 54% din acţiunile Telekom Romania Communications de la OTE, în timp ce statul român deţine restul de 46% din acţiuni.