România înregistrează o producţie-record la floarea-soarelui, în acest an; lipsa unităţilor de procesare duce la exportul materiei prime (fermieri)

 

"Pentru cultura de floarea-soarelui, ţara noastră utilizează pentru consumul intern aproximativ 1,2 - 1,3 milioane tone, dintr-un total prognozat la nivelul anului 2021 de 3,3 milioane tone. Această cantitate reprezintă aproximativ 34% din producţia Uniunii Europene specifică acestei culturi, realizată la un randament minim de 2,75 tone/ha, în cadrul unei suprafeţe însămânţate de 1,2 milioane hectare. Anul acesta, România înregistrează un maxim al producţiei de floarea-soarelui, raportat la perioada ca membră a spaţiului comunitar european, înregistrând astfel o creştere de aproximativ 1,22 milioane tone faţă de anul 2020. Lipsa unor unităţi de procesare la nivel naţional conduce la vânzarea materiei prime către ţări precum Bulgaria (aproximativ 400.000 tone/an), Turcia (aproximativ 400.000 tone/an), Ungaria (aproximativ 220.000 tone/an), ţări din Asia sau vestul Europei (Olanda, Franţa şi Spania). Practic, în acest an agricol, aproximativ două milioane de tone vor fi exportate la nivel intra-UE şi extra-UE", este de părere Cezar Gheorghe, consultant Clubul Fermierilor Români şi expert analist în comerţul cu cereale.

 

Potrivit unui comunicat de presă al organizaţiei, transmis marţi AGERPRES, România are nevoie de asigurarea unor politici care să sprijine creşterea valorii adăugate în agricultură, unul dintre obiective fiind stimularea cantităţii de depozitare şi procesare a cerealelor şi plantelor oleaginoase.

 

"România are nevoie de o coordonare care să asigure în mod eficient, responsabil şi sustenabil echilibrul între nevoia asigurării securităţii alimentare a ţării şi calitatea produselor exportate, respectând în acelaşi timp condiţiile europene specifice fiecărui produs în parte. În acest sens, pentru a sprijini fermierii în scopul creşterii valorii adăugate generate de afacerile agricole din România, Clubul Fermierilor Români propune următoarele: stimularea finanţării specifice realizării unor investiţii în infrastructura de depozitare; subvenţionarea dezvoltării şi modernizării unităţilor de procesare cu scopul creşterii capacităţii de procesare; oferirea de sprijin cuplat pentru fermieri, în vederea păstrării în ţară a materiei prime specifice zonei de procesare; crearea de facilităţi fiscale pentru activitatea de procesare; ofertarea produselor procesate în pieţele tradiţional partenere pentru vânzarea materiei prime, concomitent cu identificarea de pieţe noi pentru comercializarea produselor finite", notează sursa citată.

 

Specialiştii în domeniu menţionează că impactul financiar al exporturilor indică o diferenţă de 535 dolari/tonă (vânzare materie primă), comparativ cu 1.570 dolari/tonă (vânzare produse procesate), cumul realizat din producţia de ulei brut (1.200 dolari/tonă) şi cantitatea de şrot rezultat (370 dolari/tonă).

 

"Prin acest calcul arătăm că România ar fi putut genera în acest an, doar la nivelul culturii de floarea-soarelui, o valoare adăugată de 2.070.000.000 dolari, fără a lua în calcul veniturile provenite din zona de industrie conexă (procesarea, activitatea furnizorilor de produse necesare procesării, activitatea producătorilor de mase plastice, logistica şi distribuţia uleiurilor, distribuţia şi suportul acordat industriei cărnii prin vânzarea de şrot etc.)", atrag atenţia oficialii Clubului Fermierilor Români.

 

Datele centralizate relevă faptul că suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui în România reprezintă 27,3% din suprafaţa totală a Uniunii Europene. Astfel, în comparaţie cu Franţa, una dintre ţările cu cea mai mare suprafaţă agricolă la nivel european, care a însămânţat în acest an aproximativ 660.000 de hectare, România înregistrează unul dintre cele mai bune randamente agricole specifice acestei culturi.

 

De asemenea, în 2020, ţara noastră a raportat un deficit important privind producţia de floarea-soarelui, respectiv 820.000 de tone faţă de 2019, aspect care a generat ulterior modificări ale preţurilor aferente principalelor produse agroalimentare şi nu numai.

 

La nivel comparativ cu România, state precum Rusia sau Ucraina aplică o politică de protecţie a siguranţei alimentaţiei interne. "De exemplu, Ucraina nu rambursează TVA (valoare 20%) la exporturile seminţelor de floarea-soarelui, având o mică taxă de export, în timp ce Rusia aplică o taxă de export la nivelul seminţelor de floarea-soarelui în valoare de jumătate din costul unei tone, dar nu mai puţin de 320 dolari/tonă. Începând cu 01.09.2021, Rusia va institui o taxă la nivelul uleiului brut de 170 dolari/tonă, aspect care va conduce la lipsa exporturilor în cadrul acestei ţări", explică specialiştii.

 

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă este o asociaţie non-profit şi neguvernamentală a fermierilor din România. Membrii asociaţiei sunt fermieri performanţi care au modele de afaceri bazate pe inovaţie, tehnologie şi bunele practici în agricultură, pentru creşterea competitivităţii şi a valorii adăugate create în acest domeniu.

 

Obiectivul principal al organizaţiei este să asigure implicarea activă a membrilor săi în procesul de consultare şi elaborare a reglementărilor europene şi naţionale în domeniul agricol, cu scopul de a creşte performanţa fermierilor din România.