CE Oltenia: Investigaţia Comisiei Europene este o etapă în procesul de analiză a planului de restructurare

Declanşarea procedurii de investigaţie din partea Comisiei Europene este o etapă în procesul de analiză a planului de restructurare a Complexului Energetic Oltenia trimis de România la Bruxelles, potrivit unui comunicat postat pe site-ul producătorului de energie.

În această etapă, Comisia Europeană evaluează şi cere clarificări suplimentare în privinţa unor elemente din planul de restructurare care ridică semne de întrebare în ceea ce priveşte alinierea la normele europene în domeniul acordării ajutorului de stat, au arătat reprezentanţii companiei.

Astfel, autorităţile române şi CE Oltenia vor face toate demersurile pentru a-i atrage în procesul de restructurare şi pe acţionarii privaţi şi pe creditorii societăţii.

De asemenea, se are în vedere atragerea de noi investitori, alături de stat, pentru dezvoltarea de noi capacităţi de producţie pe bază de gaze şi energie regenerabilă.

Astfel va fi asigurat mixul energetic necesar pentru ca CE Oltenia să devină o companie viabilă, mai puţin poluantă, care va putea susţine în continuare economia locală şi naţională.

"Dialogul deschis cu Comisia Europeană va continua. CE Oltenia şi toţi actorii implicaţi în acest demers vor furniza propuneri şi soluţii pentru clarificarea tuturor întrebărilor Comisiei în vederea definitivării şi aprobării cât mai rapide a Planului de Restructurare", spun oficialii CEO.

Complexul Energetic Oltenia este o companie strategică a sistemului energetic naţional şi un producător de care România are nevoie pe termen scurt, mediu şi lung.

CEO deţine o cotă de piaţă de aproximativ 20%, având un rol crucial în asigurarea continuităţii în alimentarea cu energie electrică a României.

Din acest motiv sunt necesare dezvoltarea şi modernizarea capacităţilor de producţie şi accesul la resurse noi, mai puţin poluante, necesare pentru a-şi putea continua activitatea în condiţii optime şi cu respectarea normelor de mediu existente, se mai arată în comunicat.

Comisia Europeană a deschis o investigaţie aprofundată pentru a evalua dacă măsurile de sprijin acordate de autorităţile române Complexului Energetic Oltenia SA ("CE Oltenia") sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor aflate în dificultate, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

CE Oltenia, un producător român de energie electrică pe bază de lignit deţinut majoritar de stat, se confruntă cu dificultăţi financiare.

Ca urmare a unui ajutor temporar pentru salvare acordat de România societăţii, după ce a fost aprobat de Comisie în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat în februarie 2020, România a notificat Comisiei, la 4 decembrie 2020, un plan de restructurare a societăţii CE Oltenia.

Planul de restructurare prevede un sprijin de aproximativ două miliarde de euro (9,93 miliarde lei) pentru CE Oltenia, din care 1,33 miliarde de euro (6,48 miliarde lei) reprezintă sprijin public din partea statului român, sub formă de granturi şi de împrumuturi (inclusiv împrumutul pentru salvare în valoare de 251 de milioane de euro pe care CE Oltenia nu l-a rambursat). Suma rămasă ar urma să fie acoperită din fondurile UE, mai precis dintr-un grant acordat prin Fondul pentru modernizare, pentru care România ar urma să solicite finanţare.

Normele UE privind ajutoarele de stat, în special Orientările Comisiei privind ajutoarele pentru salvare şi restructurare, permit statelor membre să sprijine, în anumite condiţii stricte, întreprinderile aflate în dificultate. Mai precis, se poate acorda ajutor pentru o perioadă de până la şase luni ("ajutor pentru salvare"). După această perioadă, fie ajutorul trebuie să fie rambursat, fie statul membru trebuie să notifice Comisiei un plan de restructurare pentru ca ajutorul să fie aprobat ("ajutor de restructurare"). Planul trebuie să asigure faptul că viabilitatea întreprinderii poate fi restabilită fără niciun alt sprijin din partea statului, că aceasta contribuie într-o măsură adecvată la costurile de restructurare şi că denaturările concurenţei generate de ajutor sunt eliminate cu ajutorul unor măsuri de compensare care includ, în special, măsuri structurale.

În acest stadiu, Comisia are îndoieli cu privire la faptul că planul de restructurare şi ajutorul pentru sprijinirea acestuia ar îndeplini condiţiile prevăzute în orientări.

Investigaţia aprofundată a Comisiei va examina în special: dacă planul de restructurare propus poate restabili viabilitatea pe termen lung a societăţii CE Oltenia într-un interval de timp rezonabil fără continuarea ajutorului de stat; dacă CE Oltenia sau investitorii ar urma să contribuie suficient la costurile de restructurare, asigurându-se astfel că planul de restructurare nu se bazează în principal pe finanţare publică şi că ajutorul este proporţional şi dacă planul de restructurare ar urma să fie însoţit de măsuri adecvate de limitare a denaturării concurenţei create de ajutor.

Comisia îşi va continua investigaţiile pentru a afla dacă îndoielile sale iniţiale se confirmă. Deschiderea unei investigaţii oferă României şi părţilor terţe interesate posibilitatea de a prezenta observaţii şi nu anticipează rezultatul acesteia.

Consiliul Concurenţei şi Guvernul vor continua dialogul cu Comisia Europeană pentru a obţine avizul necesar acordării ajutorului de stat pentru Complexul Energetic Oltenia, în condiţiile în care compania trebuie să cumpere până la sfârşitul lunii aprilie certificatele de emisii aferente anului trecut, se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenţei, remis, vineri, AGERPRES.

Guvernul a acordat CE Oltenia (CEO), în februarie 2020, un ajutor de salvare în sumă de 251 milioane de euro, constând într-un aport temporar de lichidităţi sub formă de împrumut, necesar pentru salvarea companiei aflată în dificultate economico-financiară. Ajutorul a fost autorizat de Comisia Europeană în aceeaşi lună, compania având obligaţia ca, în termen de 6 luni, să prezinte un plan de restructurare sau să ramburseze ajutorul.

România a transmis Comisiei Europene planul de restructurare al societăţii, pentru o perioadă de cinci ani, care cuprinde măsuri tehnice şi organizatorice, închiderea/conservarea unor capacităţi de producţie, măsuri investiţionale, măsuri organizaţionale şi financiare, măsuri de protecţia mediului, restructurare de personal, însumând un cost total de 3.537,6 milioane de euro. Pentru implementarea planului de restructurare, CEO urmează să beneficieze de un ajutor din fonduri bugetare în cuantum de 1.326,7 milioane de euro, la care se adaugă 711 milioane de euro din Fondul de modernizare al UE.

Consiliul Concurenţei arată că declanşarea procedurii de investigaţie este o etapă procedurală în analiza cazului, care permite CE să evalueze mai detaliat aspectele considerate sensibile la acest moment, din punct de vedere al normelor europene în domeniul ajutorului de stat. CE va examina în cadrul procedurii argumentele autorităţilor romane şi ale celorlalte eventuale părţi interesate, pentru definitivarea planului de restructurare.

Guvernul şi Consiliul Concurenţei vor continua dialogul cu Comisia Europeană pe acest dosar complex. Având în vedere că până la sfârşitul lunii aprilie CEO trebuie să achiziţioneze certificatele de emisii de gaze cu efect de seră aferente anului 2020, este deosebit de important să se obţină acordul forului european pentru plata unui ajutor pentru acest scop. Pentru nerespectarea obligaţiei de achiziţie a certificatelor se aplică o penalitate de 100 euro/certificate.

Autorităţile române şi compania vor depune diligenţele necesare astfel încât efortul de restructurare să fie sprijinit nu doar de stat, ci şi de acţionarii privaţi şi creditorii societăţii.

În cadrul procesului de restructurare, CEO se va concentra pe activităţile profitabile şi va reduce accelerat emisiile de CO2 prin dezvoltarea de noi capacităţi de producţie a electricităţii pe bază de gaze şi energie regenerabilă (fotovoltaic). Se intenţionează ca, în aceste proiecte, să fie atraşi noi investitori alături de stat.

Prioritatea pentru guvern este asigurarea viabilităţii CEO, accelerarea investiţiilor necesare în capacităţi de producere a energiei pe bază de surse regenerabile de energie şi gaze naturale, în contextul decarbonării sectorului de producere a energiei electrice şi menţinerii stabilităţii sistemului electroenergetic naţional.