Chiriţoiu: Abordarea Guvernului de a face bani din licitaţia 5G nu cred că e cea mai bună

 

"Guvernul României, care a fost altul în fiecare an, ne-a spus că doreşte să organizeze licitaţie de 5G. Sfatul meu era că nu sunt îndeplinite condiţiile. În fiecare an, Guvernul îşi doreşte să facă bani din licitaţia de 5G şi nu cred că e cea mai bună abordare. Important ar fi să avem servicii bune, aşa cum am avut la 4G, la preţuri accesibile. Nu neapărat să aducem foarte mulţi bani bugetului din taxele pe spectru. Principala mea obiecţie, cred împărtăşită de ANCOM, e că nu aveam precondiţiile gata pentru a lansa licitaţia de 5G, ca firmele participante să poată să-şi facă estimări, să ştie care e situaţia, să-şi poată da seama dacă are sens să intre pe această piaţă şi în ce condiţii. Or, lucrurile acestea acum se schimbă. Avem deja legislaţia aprobată care creează o pârghie pentru stat, un filtru pe care îl poate aplica statul pentru a asigura utilizarea acestei tehnologii în condiţii care respectă interesele de securitate ale ţării. E important pentru companii să ştie cu ce partener pot să lucreze, ce fel de echipamente pot să folosească", a spus Chiriţoiu în cadrul videoconferinţei "Digitalizarea României".

 

Preşedintele autorităţii de concurenţă a evidenţiat importanţa aprobării Codului Telecomunicaţiilor pentru dezvoltarea mai rapidă a reţelelor de 5G şi a apreciat, totodată, faptul că e nevoie şi de o clarificare a situaţiei privind numărul de operatori din piaţa locală interesaţi de a intra în licitaţia 5G.

 

"Foarte important este Codul Telecomunicaţiilor care printre altele creează condiţii pentru dezvoltarea mai rapidă a reţelelor de 5G, obţinerea mai rapidă a autorizaţiilor. Va fi mult de lucru pentru că reţeaua 5G e mult mai densă decât ce avem în momentul de faţă. Pentru ca aceste lucruri care sunt necesare să se poată realiza avem nevoie de aprobarea în Parlament a acestui Cod al Telecomunicaţiilor. Trebuie să ştim şi ce jucători avem în piaţă. Situaţia Telekom era destul de neclară, acum începe să se clarifice. Aşteptarea noastră este că, în perioada imediat următoare, Comisia Europeană va aproba achiziţionarea părţii fixe a Telekom de către Orange. Asta va crea, probabil, o claritate în piaţă şi să ştim câţi jucători avem în piaţă interesaţi de 5G. Licitaţia de 5G e importantă ca să putem să menţinem această infrastructură bună pe care a avut-o România în ultima perioadă, peste care să putem adăuga toate serviciile, aplicaţiile pe care ni le furnizează tehnologia", a menţionat şeful Consiliului Concurenţei.

 

La jumătatea lunii mai, preşedintele Consiliului de Administraţie (CA) al Societăţii Naţionale de Radiocomunicaţii - Radiocom, Marian Murguleţ, afirma că şansele pentru organizarea licitaţiei 5G în România, în acest an, sunt zero, dacă nu se întâmplă paşi relevanţi în Parlament, până la finalul lunii iunie.

 

"Dacă paşi relevanţi nu se întâmplă în următoarea lună şi jumătate, până la finalul sesiunii parlamentare, şansele sunt zero pentru organizarea licitaţiei 5G în acest an. ANCOM (Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, n.r.) rămâne în zona de politeţe, pentru că sunt paşi pe care nu-i controlează, deşi au muncit din greu la toţi aceşti paşi. Vorbim despre cei trei paşi până la locul unde reintră ANCOM în dispozitiv, respectiv finalizarea caietului de sarcini pentru licitaţie. Avem nevoie, mai întâi, în Parlament să se aprobe Legea 5G şi transpunerea în legislaţia naţională a Codului european al comunicaţiilor electronice. Fără aceste două etape, licitaţia nu poate porni. Al treilea pas este aprobarea Hotărârii de Guvern privind stabilirea cuantumurilor minime a taxei de licenţă pentru acordarea unor drepturi de utilizare a frecvenţelor radio. Sunt trei paşi importanţi la care ANCOM a avut un input semnificativ şi, din păcate, nu poate acţiona în niciun fel. Şansele sunt mici să putem să mai vorbim de licitaţia 5G, anul acesta. Dar cine ştie, poate Parlamentul, în înţelepciunea şi în eficienţa sa, va reuşi să adopte cele două acte normative până la finalul lunii iunie", a explicat Murguleţ.

 

Pe data de 11 iunie, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G. În 7 iunie, Senatul a adoptat, în calitate de cameră decizională, proiectul de lege iniţiat de Guvern.

 

Legea are drept scop adoptarea unor măsuri referitoare la autorizarea producătorilor de tehnologii, echipamente şi programe software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G - reţele 5G, în vederea prevenirii, contractării şi eliminării riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor la adresa securităţii naţionale şi apărării ţării.

 

"Pentru realizarea scopului prevăzut, utilizarea de tehnologii, echipamente şi programe software în cadrul infrastructurii informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele 5G, cu excepţia echipamentelor terminale folosite de utilizatorii finali definiţi potrivit OUG 111/2011, este condiţionată de obţinerea de către producători a unei autorizaţii, în condiţiile prezentei legi. Autorizarea se acordă prin decizie a prim-ministrului pe baza avizului conform al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în termen de 4 luni de la data solicitării", prevede legea.

 

Potrivit actului normativ, avizul conform se fundamentează pe o serie de documente, precum şi pe evaluări din perspectiva riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor la adresa securităţii naţionale şi apărării ţării. În situaţia în care sunt identificate riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi la adresa securităţii ţării ca urmare a analizei, avizul CSAT este negativ.

 

Furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice autorizaţi pot utiliza numai tehnologii, echipamente şi programe software în reţelele 5G realizate de producători autorizaţi, în conformitate cu prezenta lege.

 

De asemenea, constituie contravenţie utilizarea de către furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice a tehnologiilor, echipamentelor şi programelor software în reţelele 5G puse la dispoziţie de producători care nu au obţinut autorizarea stabilită de lege şi se sancţionează cu amendă în cuantum cuprins între 1% şi 5% din cifra de afaceri.

 

În cazul în care, ulterior acordării autorizării sunt identificate riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi la adresa securităţii naţionale şi apărării ţării, autorizarea obţinută este retrasă prin decizie a prim-ministrului, la solicitarea CSAT. Decizia prim-ministrului se publică în Monitorul Oficial al României.

 

Furnizorii care vor fi în situaţia de a li se retrage autorizaţiile pot folosi echipamentele pentru un termen de şapte ani - în cazul reţelelor, respectiv de cinci ani pentru zona de nucleu.

 

Conform estimărilor ANCOM, încasările la bugetul de stat rezultate din vânzarea întregului spectru de frecvenţe 5G ar putea depăşi 3,6 miliarde de lei (720 milioane de euro), calculat la un preţ total de pornire de 2,5 miliarde de lei, cum este specificat în proiectul Legii bugetului pe anul 2021.

 

Grupul de presă Bursa organizează, joi, o nouă ediţie a videoconferinţei "Digitalizarea României", în care va fi abordat inclusiv rolul pe care tehnologia 5G îl are în dezvoltarea economică.