Proiectul privind crearea unei platforme naţionale de interoperabilitate - lansat în dezbatere; va fi promovat în procedură de urgenţă în Parlament

 

"Proiectul de act normativ va avea un impact major asupra eficienţei actului administrativ din cadrul administraţiei publice centrale şi locale, prin creşterea eficienţei interacţiunii dintre instituţiile şi autorităţile publice, obiectivul final al legii fiind acela de a furniza servicii publice în mod eficient, cu diminuarea semnificativă a birocraţiei, a timpului alocat obţinerii documentelor şi în acelaşi timp creşterea transparenţei", se precizează într-un comunicat al comisiei.

 

Actul normativ are ca efect că persoanele fizice nu vor mai fi nevoite să prezinte instituţiilor şi autorităţilor publice dovezi privind persoana lor, cum ar fi actele de stare civilă (certificatele de naştere sau de căsătorie), privind bunurile pe care le deţin în proprietate - extrase de carte funciară pentru imobile, cărţi de identitate la autoturisme - sau date privind situaţia fiscală a contribuabilului, existente la ANAF.

 

De asemenea, persoanele juridice nu vor mai prezenta, la fiecare interacţiune cu o instituţie publică, copii ale certificatului de înmatriculare sau ale certificatelor constatatoare obţinute de la Oficiul Registrului Comerţului, menţionează sursa citată.

 

"Prin platforma de interoperabilitate, aceste date vor putea fi interogate în timp real de către funcţionarii publici, care vor verifica doar identitatea solicitantului, fără a-i impune prezentarea altor documente justificative sau constatatoare, dispărând practic celebrul dosar cu şină", mai arată comisia.

 

Conform sursei citate, acelaşi lucru se va aplica şi atunci când un serviciu public va fi accesat exclusiv online, utilizatorul având acces la toate datele pe care instituţiile publice le deţine despre el sau despre bunurile sale, nemaifiind necesară încărcarea unor documente suplimentare sau a altor informaţii.

 

Datele furnizate prin platforma naţională de interoperabilitate vor avea aceeaşi valoare juridică cu datele conţinute în documentul prezentat fizic, care conţine sau confirmă datele respective.

 

Un alt efect al acestui proiect este creşterea transparenţei actului administrativ, toţi cetăţenii având posibilitatea de a vedea modul în care le-au fost accesate datele şi scopul pentru care anumite informaţii au fost prelucrate.

 

"Legea interoperabilităţii este unul dintre cele mai importante proiecte din sfera digitalizării, este o adevărată reformă care va revoluţiona modul tradiţional în care sunt livrate serviciile publice. Practic, intrăm într-o nouă eră, în care rolul hârtiei de suport pentru prezentarea informaţiei, de stocare a ei şi transport este preluat de sisteme informatice, care stochează informaţia în baze de date, o prezintă pe device-urile pe care le utilizăm, iar transportul acesteia este realizat tocmai de platforma interoperabilitate, şi nu de cetăţean, ca până acum. Adoptarea acestei legi va fi o realizare majoră pentru România şi dacă ne raportăm la jaloanele asumate prin PNRR, referitoare la simplificarea procedurilor şi debirocratizare", a declarat Sabin Sărmaş, preşedintele comisiei şi iniţiatorul proiectului legislativ, citat în comunicat.

 

Potrivit proiectului, registrele de bază care se vor conecta în mod obligatoriu la platforma de interoperabilitate sunt Sistemul naţional informatic de evidenţă a persoanelor, Registrul electronic naţional al nomenclaturilor stradale, Sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, Registrul comerţului, Baza de date naţională integrată privind vehiculele rutiere înmatriculate, Sistemul Naţional de Identificare şi Înregistrare a Animalelor, Portalul instanţelor de judecată, Portalul Ministrului Finanţelor care conţine informaţii despre contribuabili.

 

În termen de un an de la punerea în funcţiune a platformei de interoperabilitate, instituţiile şi autorităţile publice centrale care deţin un registru de bază vor fi obligate să se integreze cu platforma, termenul prevăzut pentru instituţiile şi autorităţile publice locale fiind de doi ani de la aceeaşi dată, mai prevede proiectul.

 

"Modernizarea administraţiei publice prin reducerea timpului de comunicare între instituţiile publice, reducerea birocraţiei, a costurilor şi a eforturilor implicate se poate realiza doar treptat, prin introducerea soluţiilor digitale integrate şi eliminarea mediilor fragmentate care creează bariere digitale. Comunicarea automată între autorităţile şi instituţiile publice va determina în timp eliminarea necesităţii prezenţei fizice a cetăţeanului la ghişeu", a mai afirmat Sabin Sărmaş, conform comunicatului.

 

Serviciile publice naţionale vor fi interconectate şi în cadrul graniţelor Uniunii Europene, contribuind astfel la implementarea adecvată a Pieţei Unice Digitale la nivelul UE, menţionează sursa citată.