Prudență, cuvântul de ordine în bănci. Se discută strategii prin raportare la noul context, iar acționarii băncilor cer explicații conducerilor executive. Și clienții împrumutați sunt preocupați de efectul noilor taxe

Schimbările legislative operate în ultimul timp la nivel național influențează în mod direct planurile de afaceri ale instituțiilor bancare prezente pe piața din România.Controversata OUG 114, adoptată la finalul anului trecut de Guvernul PSD-ALDE, reprezintă unul dintre motivele pentru care o întreagă economie stă în așteptare.Proiectele de dezvoltare pe 2019 depind de hotărârile pe care statul le va lua sau nu în perioada următoare.Deja efectele negative ale incoerenței legislative și ale modificărilor fiscale neașteptate sunt evidente, euro depășind pragul psihologic de 4,7 lei. Întreg mediul de afaceri avertizează că, dacă se va continua în același ritm, riscurile de creștere a dezechilibrelor macro-economice sunt majore.

Taxa pe activele bancare, prezentată de actuala putere politică drept o taxă pe lăcomie, are efectul gazului turnat pe un foc ce mocnește de ceva timp în mediul de afaceri din România. Lovitura grea primită de instituțiile bancare va influența direct întreaga economie, iar “nota de plată” va trebui să fie achitată de românul de rând.

“Este clar că aceste măsuri, introduse fără consultare prealabilă cu mediul de afaceri și fără o analiză de impact, au zdruncinat semnificativ încrederea investitorilor în economie. Acționarii băncilor, pe bună dreptate, cer conducerilor executive explicații privind modul în care instituția financiară va suporta aceste costuri suplimentare, uneori mai mari decât profitul anual realizat. Este o situație nemaiîntâlnită și care a generat deja reacții din partea câtorva instituții care au anunțat că vor opri investițiile și chiar vor fi nevoite să facă disponibilizări”, atrage atenția Alexandra Smedoiu, Partener Deloitte Tax.

Semnalele venite din piață conduc la ideea că toată lumea este în așteptare, iar companiile sunt prudente și manifestă interes chiar în avans pentru impactul potențialelor noutăți legislative. “Este evident că OUG 114/2018 nu avea cum să fie ignorată și că deciziile de business vor fi luate și în considerarea acestei modificări. Așadar, în momentul de față vă putem spune doar că se discută strategii prin raportare la noul context si nu excludem chiar restrângerea activității unor instituții de credit care activează în prezent pe piața din România”, a explicat pentru ^BizLawyer Monia Dobrescu, Partener Mușat & Asociații și coordonator al ariei de practică Banking & Finance.

Florentin Ispas, managerul departamentului juridic din cadrul Grupului TBI, ne-a declarat că, în acest moment, principalele preocupări ale liderilor TBI sunt în direcția simulării tuturor scenariilor posibile pentru aplicarea OUG 114/2018. “Lipsa unor norme metodologice de aplicare a prevederilor noii ordonanțe care să clarifice cel puțin o parte din multele aspecte necunoscute, ne determină la prudență și luarea în considerare a tuturor variantelor posibile de aplicare”, menționează juristul.

---

Descoperă oportunitățile de recrutare de pe LegiTeam! GRATUIT.

---

Chiar dacă Romania a fost, în 2018, una din economiile performante din Uniunea Europeană, cu o majorare estimată a PIB real de 4% an/an, analiștii avertizează că schimbările fiscale adoptate la finalul anului trecut afectează serios potențialul de creștere. "Creşterea economică a României se afla pe un trend descendent pentru anul 2019, comparativ cu 2018, chiar şi înainte de adoptarea Ordonanţei de Urgenţă (OUG) 114/2018 la sfârşitul lunii decembrie, care ne-a forţat să ne reevaluăm aşteptările. Pe de o parte, suntem de părere că decelerarea economică ar putea deveni mai pronunţată, dar, pe de altă parte, lipsa studiilor de impact pentru măsurile introduse împiedică previziuni mai precise. Totuşi, credem că măsurile introduse pot avea efecte grave şi ample, inclusiv asupra pieţei de capital", a declarat recent Johan Meyer, manager de portofoliu al Fondului Proprietatea şi CEO al Franklin Templeton Investments Sucursala Bucureşti.

Managerul Fondului Proprietatea a atras atenția că prin introducerea taxei pe activele bancare „România, în mod inexplicabil, îşi face rău sieşi, dar şi propriilor cetăţeni, cei care vor fi nevoiţi, în final, să 'achite nota de plată”.

Toate semnalele venite din piață îl determină pe reprezentantul Fondului Proprietatea să afirme că în acest an consumul va încetini, iar ratele de dobândă vor creşte, pentru păstrarea sub control a inflaţiei, pe care o estimează la 3-4%.


În contextul actual, 2019 se conturează ca fiind un an foarte greu pentru sistemul bancar de la noi din țară, instituțiile financiare pregătindu-se deja să facă ajustări serioase pentru a face față provocărilor pe care le întâmpină.

Adrian Cătălin Bulboacă, Managing Partner al firmei Bulboacă & Asociații SCA, estimează că schimbările legislative operate pe finalul anului 2018 vor determina la nivelul instituțiilor financiare reduceri de personal, dar și reducerea portofoliului de credite nou acordate de băncile locale. De asemenea, va crește ponderea finanțărilor acordate de băncile mamă, precum și a celor fără prezență în România. În plus, vom asista la apariția unor forme alternative de finanțare.

La ora actuală, instituțiile financiar bancare au pus proiectele noi în așteptare, până la clarificarea modului de aplicare a OUG 114/2018.

Și la nivelul cliențiilor băncilor se simte o tensiune din ce în ce mai mare. “În partea clienților împrumutați se manifestă o preocupare deosebită că efectul noilor taxe se va răsfrânge și se va regăsi în costul finanțării.  Ne-am intersectat cu un client, societate comercială privată, ce ar fi aflat de la banca cu care lucrează că această  instituție financiară a estimat, deja, pe de o parte, o cifră globală de impact economic asupra profitabilității acesteia în 2019, pe de altă parte, că aproximativ 65% din aceasta se preconiza a fi recuperată de la clienți”, nuanțează Adrian Cătălin Bulboacă.


De altfel, reprezentanții băncilor atrag atenția că, dacă se va menține taxa pe activele băncilor în forma actuală, vom asista la pierderi dramatice în industrie.

“Aşa cum arată ea în forma ei actuală, BRD ar trebui să plătească 600 de milioane de lei. Cu profitul de azi, vom continua să fim profitabili, dar o pondere importantă a profitului nostru va fi plătită în contul acestei taxe. Însă, în 2018, au fost elemente speciale care nu se vor mai regăsi şi în 2019. În 2018 am avut un profit foarte bun. Însă, nu mă uit doar la BRD sau la sectorul bancar. Mă uit că doar foarte puţine bănci, dintre cele 35 din această ţară, vor rămâne profitabile dacă această taxă se va aplica în forma ei actuală. BRD este una dintre ele, dar discutăm despre impactul acestei taxe în economie, în general”, a arătat Francois Bloch, CEO al BRD - Groupe Societe Generale.

Mai mult, șeful BRD spune că toate calculele matematice conduc spre ideea că aplicarea taxei pe activele bancare în forma actuală poate să ducă la închiderea unor bănci. ”Cred că este important să-i convingem să modifice, pentru că nu poate să rămână această formă. Sunt convins că va trebui schimbată, pentru că nu este sustenabilă şi nu poate dura prea mult. Din punct de vedere economic, sistemul bancar nu poate plăti această taxă”, a punctat Francois Bloch.

---

---

Decizia  Guvernului de la București de a introduce o taxă pe activele bancare a fost comentată și de analiștii internaționali, care susțin că noua taxă ar trebui să le reamintească băncilor străine prezente în Europa de Est cât de vulnerabile pot fi în această regiune. Cu o singură excepţie, toate marile bănci din România sunt deţinute de grupuri mamă din Austria, Franţa, Italia sau Ungaria, care după câţiva ani dificili în urma crizei financiare mondiale, se bucură din nou de marje mai bune şi ritmuri de creştere mai mari decât acasă.

Analistul Morgan Stanley, Pasquale Diana, este de părere că, în condiţiile în care sistemul bancar este în mare parte deţinut de bănci străine, o taxă pe bănci este un instrument convenabil din punct de vedere politic pentru a transfera povara înăspririi fiscale de la actorii interni spre cei străini. “Cei care urmăresc evoluţiile din Europa de Est ar trebui să fie familiarizaţi cu acest model”, menționează expertul trimitere la faptul că și alte state din fostul bloc comunist au impus băncilor străine astfel de taxe.

Și în Ungaria, Slovacia şi Polonia, băncile străine care s-au impus pe piață trebuie să facă față unor astfel de taxe. Mai mult, în Ungaria, instituțiile financiare, trebuie să suporte costurile rezolvării problemei creditelor ipotecare în franci elveţieni.

Analiștii prezintă Europa de Est ca fiind una ce poate vulnerabiliza puternic sectorul bancar. Ei fac trimitere la faptul că grupurile bancare austriece Erste Group Bank AG şi Raiffeisen Bank International AG, care sunt printre cele mai afectate de hotărârile luate de statul român, au suferit deja pierderi mari de pe urma măsurilor vizând băncile adoptate de autorităţile din Ungaria. "Ne aşteptăm acum ca noile planuri de afaceri să fie revizuite în România. Reacţiile cu privire la preţul acţiunilor nu sunt ciudate dacă se ține cont de modul cum vor fi afectate veniturile şi câştigurile pe care taxa pe active le va provoca", a arătat Jonathan Tyce, analist bancar la Bloomberg Intelligence.


Specialiștii Băncii Naționale a României ( BNR) admit faptul că  impozite pe active sunt și în Polonia și Ungaria. Cristian Bichi, consilierul guvernatorului BNR, explică însă că formula taxei din România este unică.

În celelalte două state UE, suprataxarea băncilor şi a altor instituţii financiare s-a realizat pe baza adoptării unor legi, după consultarea Băncii Centrale Europene de către Ministerul Economiei din Ungaria şi Parlamentul polonez. „Competenţa BCE de a emite o opinie în legatură cu acte normative ale căror prevederi pot influenţa semnificativ stabilitatea instituţiilor financiare şi a pieţelor se bazează pe art. 127 (4) şi 282 (5) ale Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene (...)Cele două ţări nu leagă nivelul taxei bancare de evoluţia vreunui indice de piaţă monetară, ele aplicând direct cotele stabilite prin lege asupra bazei de impozitare.

Prin urmare, rezultă că mecanismul propus pentru taxa pe active bancare în România este unic pe plan european. Declararea obţinerii de fonduri ca unic obiectiv al supraimpozitării în Polonia şi Ungaria prezintă avantajul că permite acestor state să obţină venituri suplimentare prin lărgirea sferei instituţiilor supuse impozitării, taxa specială aplicându-se nu numai instituţiilor de credit, ci şi altor instituţii financiare. Dacă taxa specială are drept obiectiv declarat doar modificarea comportamentului unor instituţii de credit selectate, ce stabilesc un indice de piaţă monetară, nu ai cum să justifici aplicarea sa unor entităţi care nu acordă credite. Situaţia este similară şi în cazul instituţiilor de credit care nu participă la determinarea indicelui şi deci nu au cum să influenţeze valoarea acestuia”, atrage atenția consilierul guvernatorului BNR.
Consilierul guvernatorului BNR recomandă ruperea taxei pe activele bancare de ROBOR.

În plus, plecând de la modelele străine menționate, crede că este benefică economiei locale o abordare mult mai flexibilă.

“Legiuitorul polonez, pentru a nu afecta procesul de transmisie monetară, a prevăzut deducerea din baza de impunere a activelor dobândite de instituţiile plătitoare de taxe bancare de la banca centrală şi care constituie garanţie pentru creditele de refinanţare asigurate de către aceasta din urmă. De asemenea, abordarea poloneză privind situaţia băncilor individuale mai slabe sau aflate sub incidenţa unor măsuri de supraveghere prudentiala (de exemplu, majorare capital) ar putea fi considerată un principiu de bună practică. Un alt principiu de această natură ar fi acela ca băncile de talie mică să se bucure de anumite înlesniri, cum este cazul în Ungaria şi Polonia, fie sub forma unei cote mai mici de impozitare, fie sub forma impozitării activelor pornind de la un anumit nivel minim. Atenţie ar trebui acordată şi nivelului de impozitare, astfel ca acesta să nu fie excesiv, ducând astfel la afectarea procesului de acumulare de fonduri proprii de către instituţiile contribuabile şi la reducerea disponibilităţii creditului. În vederea fundamentării unor astfel de opţiuni, un alt principiu de bună practică ar fi ca autorităţile competente să facă o evaluare de impact şi să se consulte cu industria bancară şi instituţiile de control prudenţial relevante”, a punctat Cristian Bichi.

Revenim mâine, cu opiniile avocaților consultați de ^BizLawyer pe această temă.