Planul Fiscal Structural pe Termen Mediu al României, prezentat în Consiliul Naţional Tripartit

Planul Fiscal Structural pe Termen Mediu al României (PFTM), care va fi prezentat în zilele următoare Comisiei Europene, salariul minim pe economie garantat în plată pentru anul 2025 şi solicitarea extinderii contractului colectiv de muncă înregistrat la nivelul sectorului bancar au fost cele trei teme principalele analizate miercuri în cadrul Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, reuniune desfăşurată la Palatul Victoria.

Potrivit reprezentanţilor Confederaţiei CNSLR- Frăţia, discuţiile privind extinderea contractului colectiv de muncă înregistrat la nivelul sectorului bancar au fost agreate şi aprobate de toţi partenerii de dialog. Astfel, "s-a deschis calea" ca de acum înainte orice contract colectiv semnat la nivelul oricărui de sector de activitate să aibă caracter de "Erga Omnes" pentru toate societăţile din sectorul respectiv, au afirmat aceştia.

În ceea ce priveşte creşterea salariului minim garantat în plată de la 1 ianuarie 2025, un alt punct aflat pe ordinea de zi, s-a căzut de acord să se realizeze tot prin Hotărâre de Guvern, urmare a negocierilor din Consiliului Naţional Tripartit.

"Având în vedere că atât Legea Salariului minim adecvat, cât şi Hotărârea de Guvern privind aprobarea procedurii de aplicare a mecanismului de stabilire şi actualizare a salariului de bază minim brut pe ţară sunt încă în dezbatere, prima la Camera Deputaţilor, a doua la Ministerul Muncii, şi nu se vor aproba mai repede de 1 decembrie, s-a căzut de acord să se realizeze creşterea salariului minim brut de la 1 ianuarie 2025 tot prin Hotărâre de Guvern, urmare a negocierilor din CNT. Din materialul discutat au încercat să ţină cont de parametrii care se vor regăsi în noua formulă pentru calcularea salariului minim, care începând de anul viitor va fi obligatoriu să se aplice, fiind directivă europeană", susţin reprezentanţii Confederaţiei CNSLR- Frăţia.

Totodată, în cadrul discuţiilor s-a făcut o prezentare a Planului Fiscal Structural pe Termen Mediu al României, document ce va fi discutat zilele acestea cu Comisia Europeană şi care vizează în principal scăderea deficitului bugetar în următorii 7 ani.

Potrivit documentului, obiectivele urmărite de Planul Fiscal Structural pe Termen Mediu sunt: consolidarea sustenabilităţii finanţeelor publice ale României pentru perioada 2025-2031 cu încadrarea în valorile indicatorilor macroeconomici prevăzuţi în Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), respectiv un deficit bugetar de 3% din PIB şi o datorie publică de sub 60% din PIB, precum şi asigurarea unei traiectorii de ajustare a deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani, având ca punct de pornire un deficit bugetar estimat de 7,9% pentru anul 2024 şi ca punct de sfârşit anul 2031 un deficit bugetar de 2,5% din PIB.

De asemenea, se mai prevede implementarea unui nou model de finanţe publice ale României începând cu anul 2029, respectiv de asigurare a finanţării cheltuielilor curente din veniturile din economia internă, întrucât prin PFTM soldul activităţii de funcţionare va fi echilibrat (zero) în anul 2029, deficitul bugetului general consolidat fiind determinat doar din cheltuielile pentru investiţii.

Un alt obiectiv urmăreşte asigurarea unui ritm anual de investiţii publice pentru a asigura absorbţia integrală a fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune de 46 miliarde de euro, precum şi prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă de peste 29,7 miliarde de euro, care corespunde cu implementarea unui volum de investiţii (formarea brută de capital fix şi transferurile de capital) de peste 7,9% din PIB în anul 2025, 7,7% din PIB în anul 2026, 6,6% din PIB în anul 2027, pentru ca în ultima parte a PFTM ritmul mediu anual al investiţiilor să fie de peste 5% din PIB.

Nu în ultimul rând, Planul Fiscal Structural pe Termen Mediu urmăreşte şi asigurarea predictibilităţii sistemului fiscal pentru perioada 2025-2031 întrucât veniturile curente ale bugetului general consolidat cresc de la 29,4% din PIB în anul 2024 la 31,1% în anul 2031, determinate de implementarea jaloanelor 207, 208 şi 231 din PNRR privind reforma fiscală, dar şi de implementarea măsurilor privind mai buna colectare a veniturilor bugetare, care determină o creştere a veniturilor curente cu 0,5% din PIB începând cu anul 2026.