Curtea de Conturi: Activitatea ANPC s-a desfăşurat cu unele deficienţe care au generat blocaje instituţionale

 

Raportul semnalează că, în perioada 2015 - 2019, valoarea totală a amenzilor aplicate de ANPC s-a ridicat la 376 de milioane de lei (76 de milioane de euro), însă nivelul de încasare a acestora a fost de numai 20%.

 

"În acest context, se concluzionează faptul că la nivelul celor două instituţii responsabile pe circuitul aplicare amenzi - încasare, respectiv ANPC şi ANAF, nu a existat o monitorizare a gradului de încasare. În absenţa colaborării dintre cele două instituţii pe această temă, conducerea comisariatelor ANPC nu deţine o evidenţă clară a acestui indicator relevant în ceea ce priveşte sumele care se fac venit la bugetul de stat. Pe comisariate regionale, cel mai mare număr de amenzi în perioada analizată s-a înregistrat în Regiunea Nord-Est (19.000 de amenzi), iar cel mai mic în Bucureşti-Ilfov (6.404)", se menţionează într-un comunicat al Curţii de Conturi, remis, joi, AGERPRES.

 

De asemenea, una dintre constatările auditorilor Curţii de Conturi vizează situaţia laboratorului de analize şi încercări în domeniul alimentar CNIEP Larex. Preluarea prin fuziune a acestei unităţi de către ANPC, în ianuarie 2019, a dus la pierderea de către laborator a acreditării RENAR, ceea ce a avut drept consecinţă neefectuarea de analize şi, implicit, nerealizarea de venituri la bugetul statului.

 

De asemenea, ANPC a ajuns în imposibilitatea utilizării dotărilor pe care le are şi a competenţelor personalului care desfăşoară activitatea în laborator, ceea ce semnifică folosirea ineficientă a resurselor şi fondurilor publice.

 

În urma misiunii de audit s-a constatat faptul că cele mai multe acţiuni de control ale ANPC au fost realizate la vânzători (65%) şi la prestatorii de servicii (28%), iar cele mai puţine s-au desfăşurat la importatori (0,76%) şi producători (1,2% din totalul operatorilor economici). Aceasta în condiţiile în care importurile României de bunuri şi servicii au reprezentat, în anul 2018, 44,6% din PIB.

 

"În concluzie, dat fiind faptul că ANPC nu a realizat o bază de date care să conţină operatorii economici grupaţi pe criterii specifice, precum domenii de activitate, canalele de vânzare folosite, cifră de afaceri, în funcţie de care să fie definite criterii de selecţie a acelor operatori care să facă obiectul controalelor ANPC, nu se poate determina eficacitatea controalelor desfăşurate", se mai semnalează în comunicat.

 

O altă concluzie a misiunii de audit relevă faptul că ANPC nu a elaborat o strategie de răspuns la situaţii de criză, pe site-ul instituţiei nefiind creată o secţiune distinctă COVID-19 care să cuprindă informaţii actualizate. Prin aceasta, consumatorii puteau fi îndrumaţi în situaţii specifice: achiziţionarea diferitelor pachete turistice pentru sejururi care nu mai pot fi efectuate din cauza limitărilor de circulaţie impuse, recuperarea sumelor achitate pentru transport aerian care nu se mai poate efectua, atenţionări cu privire la anumite produse, precum echipamente de protecţie, dezinfectanţi, astfel încât aceştia să poată identifica produsele contrafăcute.

 

Auditorii au mai constatat că salarizarea comisarilor ANPC este net inferioară personalului altor instituţii cu sarcini similare, precum Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) sau Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF). Aceasta nu este corelată cu presiunile şi riscurile aferente activităţii, precum şi cu importanţa acestui domeniu în protejarea intereselor consumatorilor.

 

"Implicaţiile neasigurării unui nivel de salarizare corespunzător sunt multiple, de la crearea premiselor unor controale formale, până la creşterea riscului de corupţie, în condiţiile în care nu există o corelaţie între retribuţii şi complexitatea atribuţiilor care trebuie îndeplinite de către comisarii ANPC", consideră auditorii.

 

Nu în ultimul rând, concluziile misiunii de audit relevă existenţa unor lacune legislative care nu prevăd restituirea de către operatorii financiar-bancari a sumelor percepute ca urmare a introducerii în contractele de credit a unor clauze abuzive. Această lacună legislativă a creat premisele respingerii în instanţă a solicitărilor ANPC de a restitui consumatorilor sumele percepute pentru clauze abuzive introduse în contracte.

 

Curtea de Conturi recomandă elaborarea unei strategii convergente privind activitatea de protecţie a consumatorilor, care să asigure o viziune de ansamblu asupra acţiunilor şi mecanismelor ce trebuie implementate de către instituţiile cu atribuţii în domeniu. Totodată, instituţia de audit recomandă ANPC încheierea unor protocoale de colaborare cu celelalte autorităţi de supraveghere a pieţei, la nivel naţional. Această iniţiativă poate eficientiza acţiunile de supraveghere a pieţei prin prevenirea comercializării şi consumului de produse neconforme care pot pune în pericol viaţa sau sănătatea consumatorilor.