Raport ING Bank: PIB-ul României ar putea ajunge la 700 miliarde euro în următorii 10 ani, de 30 de ori mai mult decât în 1994. România ar putea intra în top 10 economii din Uniunea Europeană

Raportul ING Bank România arată că, în ultimii 30 de ani, creșterea economică a României a reușit să conducă la performanțe notabile prin comparație cu cele ale altor state europene. Spre exemplu, dacă în 1994 PIB-ul României era de peste trei ori mai mic decât cel al Portugaliei, în 2024 economia României va depăși PIB-ul Portugaliei cu aproximativ 30%.

Tranziția către economia de piață în perioada 1990-2000, perioada de boom economic dintre 2000  și 2008 (când PIB-ul României a înregistrat o creștere medie anuală de 6,1%), criza financiară și recuperarea economică ulterioară (2009–2014), expansiunea post-criză (2014- 2020) și revenirea post-pandemică (2021-2024) au fost principalele etape ale dezvoltării economiei românești din ultimele trei decenii.

Numărul de angajați din România a scăzut cu peste 20% în ultimele trei decenii ca urmare a restructurărilor realizate de marile companii de stat și a migrației externe a peste 3,6 milioane de români. Cel mai redus număr de salariați din economie fost înregistrat în 2011, când pe piața muncii s-au resimțit pe deplin efectele crizei financiare din 2008- 2009, iar România a ajuns la 4,3 milioane de angajați. Anul acesta, efectivul salariaților a atins un maxim al ultimilor 25 de ani, cu 5,16 milioane de salariați la jumătatea lui 2024.

Raportul ING Bank arată că, în ultimii 30 de ani, salariul mediu net lunar a crescut de circa 14 ori, de la echivalentul a 72 de euro în 1994 la peste 1.000 de euro în 2024.

Educația și sănătatea, două dintre sectoarele esențiale pentru dezvoltarea României, au traversat schimbări radicale în ultimii 30 de ani, însă subfinanțarea acestor domenii s-a reflectat și în evoluția indicatorilor de performanță aferenți.

De exemplu, în anul 1994, rata analfabetismului funcțional pentru absolvenții de gimnaziu era în jur de 10%, cu mult sub nivelul din prezent, de circa 40%-50%. Una dintre cauzele acestei evoluții nefaste este că România nu a avut niciodată o alocare de 6% din PIB pentru educație, așa cum prevede legea. De altfel, anul 2008 este singurul în care s-a apropiat cel mai mult de media UE (cu o alocare de 4,3% din PIB în România față de 4,8% media Uniunii Europene).

În schimb, în sectorul sănătății, cheltuielile publice au crescut cu un ritm mai accelerat. Dacă în 1994 cheltuielile publice cu sănătatea erau la circa 2% din PIB (față de media europeană de 6%), în ultimii ani a crescut în jurul valorii de 5%. Prin urmare, în ultimele trei decenii speranța de viață a crescut de la 69 de ani (în 1994) la 76 de ani (în 2024), însă tot este sub media UE (de peste 80 de ani).

În ultimii 30 de ani, stocul de locuințe a crescut destul de constant în România. Astfel, la finalul anului 2023, au fost consemnate peste 9,7 milioane de locuințe, cu 25% mai mult decât în 1994. Pe lângă numărul locuințelor, a crescut și dimensiunea acestora. De la o suprafață medie de 34 metri pătrați/ locuință în 1994, s-a ajuns la aproape 48,8 metri pătrați în 2023, adică cu 43% mai mult față de 1994. În București, timpul mediu pentru achiziționarea unei locuințe de 55mp este de aproximativ 8,5 ani, iar în Cluj Napoca de 12 ani, în comparație cu peste 18 ani în Praga sau 16 ani în Budapesta.

Raportul ”30 x 30” prezintă tabloul evoluției economiei și a societății românești în ultimii 30 de ani. Transformările prin care a trecut România în anii de tranziție a economiei de la una centralizată la o economie de piață, văzute din perspectiva economiștilor ING Bank, ilustrează o poveste despre adaptare, reziliență și lecții învățate în călătoria spre un nivel de trai mai bun.

Puteți citi întreaga analiză realizată de macroeconomiștii băncii pe site-ul ING.