Statul român a plătit în 2022 peste 30 de milioane de lei pentru călătoriile gratuite cu trenul ale refugiaţilor

Sumele decontate anul trecut de la bugetul de stat pentru a acoperi călătoriile gratuite cu trenul ale refugiaţilor ucraineni s-au ridicat la 32-35 de milioane de lei, la început fiind zile în care s-au înregistrat şi 5.000 - 6.000 de refugiaţi, ulterior media ajungând la 1.500 - 2.000, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Autorităţii pentru Reformă Feroviară, Ştefan Roşeanu.

"Anul trecut au fost călătorii gratuite (pentru refugiaţii din Ucraina - n. r.) indiferent de destinaţie. Sumele (decontate de stat pentru aceste călătorii - n. r.) au fost undeva la 32 - 35 de milioane de lei pe tot anul. Media în general a fost de vreo 2.000 de călători ucraineni pe zi. La început, au fost zile cu 5.000 - 6.000 de călători, dar după aceea undeva între 1.500 şi 2.000, s-au stabilizat. E un buget important", a afirmat Ştefan Roşeanu.

Şeful ARF a precizat că anul acesta lucrurile s-au schimbat, iar gratuităţile pentru refugiaţi sunt acordate doar în primele cinci zile de la intrarea pe teritoriul României şi doar până la punctul de unde acesta părăseşte ţara noastră.

"În condiţiile în care au apărut aceste mituri ale unor deplasări inutile, să le spunem, s-a încercat şi aici să existe o regulă. Anul acesta deplasările sunt gândite pentru preluarea fluxului de tranzit. Deci, călătorii gratuite în primele cinci zile de la venirea în ţară. Vin într-unul din oraşele în care se fac triaje şi de aici să poată lua mai departe un tren către o altă ţară de destinaţie, cum îşi doresc. Dacă stau mai mult pe teritoriul României, se presupune că există mecanisme prin care pot să-şi plătească deplasarea mai departe. Ştiţi foarte bine că au existat mulţi oameni care chiar au avut nevoie de acest sprijin, alţii care şi-au permis să-şi cumpere bilete de avion şi înainte sau să meargă cu maşini. Deci, iarăşi, ca la orice facilitate, o să găsim oameni care chiar au nevoie şi oameni care poate nu au nevoie. Nu o să găsim niciodată reţeta perfectă în a defini sau a introduce aceste facilităţi", a spus Roşeanu.

La un an de la izbucnirea războiului din Ucraina, sunt efecte şi pe calea ferată, susţine preşedintele ARF, în condiţiile în care traficul de marfă este mult mai ridicat la toţi operatorii, care pun presiuni să primească prioritizare în trafic.

"Traficul de marfă este mult mai ridicat la toţi operatorii. Avem în acest moment un conflict pe care eu îl văd în sfera pozitivă între noi, ca gestionari de servicii de călători, şi operatorii feroviari de marfă, care pun presiune să primească prioritizare în trafic, pentru că trebuie să deservească obiective de logistică, cum ar fi în primul rând Portul Constanţa. Şi aici este problema sau provocarea, mai ales vara, că şi noi avem o singură Mare Neagră şi românii vor să meargă şi ei la la mare şi atunci e o problemă cum îmbinăm trenurile de călători cu trenurile de marfă. Presiune pozitivă este şi faptul că a dat un imbold unor investiţii în elemente de infrastructură care contribuie la creşterea capacităţii de transport, deci se vorbeşte în acest moment serios şi există antamate discuţiile pentru finanţare pentru diverse staţii de triaj, de asigurare a încrucişării trenurilor, lucruri care în urmă cu 10 ani, poate, păreau de ordinul SF, deoarece nu aveam trafic şi tocmai de aceea pentru unele zone a fost presiune pentru a le fi redusă capacitatea de transport. Portul Constanţa, ştiţi bine, este în fază de reparaţii, modernizare şi şi acolo creşte fluxul de deservire. Sunt discuţii pentru platforme multimodale, deci zona aceasta de marfă este mult mai dinamică, atât la compania de stat, cât şi la companiile private", a menţionat Roşeanu.

Pe sectorul de călători, a susţinut preşedintele ARF, nu este un efect direct, cu excepţia impactului la livrarea unor vehicule şi aprovizionarea cu unele componente, dar, corelat cu ieşirea din restricţiile pandemiei de COVID, se vede întoarcerea unor călători către calea ferată.

"Procentul este destul de mare, încă nu vreau să îl spun. Cert este că depăşeşte 10% faţă de 2021, cred că e chiar mult mai mare. Încă mai sunt la nişte analize şi n-aş vrea să dau o valoare foarte optimistă. Deci, o valoare mai mare recent era la 55 de milioane. Noi acum suntem pe la 47 de milioane de pasageri pe un an de zile. Nu este un număr foarte mare. Serviciile pe care le vom face pentru navetă sunt cele care vor contribui la creşterea numărului de călători indubitabil", a adăugat Roşeanu.