Consiliul Fiscal: Situarea la nivelul ţintit al deficitului bugetar pentru anul în curs pare fezabilă

 

"Comparativ cu parametrii bugetari aprobaţi anterior, proiectul celei de-a doua rectificări bugetare include o nouă majorare atât a veniturilor totale ale BGC (+4,4 miliarde de lei), cât şi a cheltuielilor bugetare totale (+5,52 miliarde de lei), deficitul bugetar situându-se cu 1,1 miliarde de lei peste proiecţia anterioară. Exprimat ca procent în PIB, nivelul prognozat al deficitului bugetar este menţinut la 7,13% din PIB pe fondul majorării proiecţiei PIB nominal cu 15,4 miliarde lei. Consiliul Fiscal îşi menţine aprecierea că într-un an cu creştere atât de pronunţată a veniturilor bugetare, ar fi trebuit să nu crească deficitul bugetar în valoare absolută, chiar dacă au fost necesare cheltuieli suplimentare pentru lupta contra pandemiei COVID-19 şi, respectiv, reclamate de criza energetică", se arată în opinia Consiliului Fiscal.

 

Pe categorii de venituri bugetare, CF susţine că revizuiri pozitive ale estimărilor iniţiale survin la cvasi-totalitatea veniturilor dependente de dinamica PIB nominal, evoluţii de sens contrar înregistrându-se în cazul sumelor provenind din fonduri europene şi al celor având drept sursă închirierea benzilor de frecvenţă 5G. În esenţă, revizuirea în sus a veniturilor bugetare poate fi atribuită majorării considerabil peste prognoza iniţială a PIB, creşterii peste aşteptări a preţurilor la nivelul întregii economii (reflectată în deflatorul PIB) şi comportamentului firmelor care au rambursat într-o proporţie considerabilă impozitele amânate la plată în anul anterior.

 

Pe categorii de venituri, diferenţe în plus mai însemnate faţă de estimările de la prima rectificare survin la TVA (+5,02 miliarde de lei), impozit pe profit (+1,75 miliarde de lei), contribuţii de asigurări (+1,07 miliarde de lei lei), impozit pe salarii şi venit (+0,55 miliarde de lei), în timp ce minusuri sunt prognozate la taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi (-2,07 miliarde de lei ca urmare a neîncasării sumelor provenite din închirierea benzilor de frecvenţă) şi sumele primite de la UE/alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări aferente exerciţiului financiar 2014-2020 (-3,24 miliarde de lei). În această fază a analizei, Consiliul Fiscal apreciază noul nivel propus al veniturilor bugetare drept realist.

 

Pe partea de cheltuieli bugetare, instituţia consideră că are loc o nouă majorare comparativ cu parametrii aprobaţi la prima rectificare bugetară, cauzele principale fiind suplimentările de cheltuieli curente, parţial compensate de diminuarea cheltuielilor de investiţii. Astfel, suplimentări importante au loc la nivelul cheltuielilor cu asistenţa socială (+3,57 miliarde de lei), bunuri şi servicii (+3,09 miliarde de lei), dobânzi (+1,37 miliarde de lei), personal (+1,1 miliarde de lei), subvenţii (+0,9 miliarde de lei), alte cheltuieli (+0,67 miliarde de lei) în timp ce reduceri semnificative sunt consemnate la nivelul proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 (-3,48 miliarde de lei), cheltuielilor de capital (-1,48 miliarde de lei), alte transferuri (-1,05 miliarde de lei).

 

Instituţia precizează că evoluţia cheltuielilor bugetare confirmă evaluările formulate de CF cu ocazia primei rectificări bugetare privind necesarul suplimentar de resurse la nivelul cheltuielilor de asistenţă socială în cuantum de 3,5 miliarde de lei şi riscurile de depăşire la nivelul cheltuielilor de personal şi cu bunuri şi servicii. În cazul ultimelor două categorii de cheltuieli, magnitudinea depăşirilor este însă peste cea anticipată anterior de CF, alocări suplimentare dovedindu-se necesare şi la nivelul altor categorii de cheltuieli.

 

"Chiar dacă aceste evoluţii pot fi atribuite parţial evoluţiei pandemiei COVID-19 sau necesităţii de a reacţiona în faţa situaţiei de pe piaţa energiei, depăşirile prognozate ale plafoanelor de cheltuieli arată lipsa unui control adecvat al acestora. Mai mult, depăşirile au loc la nivelul unor categorii de cheltuieli permanente, compensarea venind parţial din diminuarea cheltuielilor de investiţii. Depăşiri recurente de cheltuieli permanente, ce contribuie la niveluri nesustenabile ale acestora, slăbesc bugetul general şi complică procesul de consolidare fiscală. În această fază a analizei, CF apreciază că execuţia bugetară se poate încadra în noul nivel proiectat al cheltuielilor bugetare", se arată în document.

 

Având în vedere cele de mai sus, CF menţionează că situarea la nivelul ţintit al deficitului bugetar (7,13% din PIB) pentru anul în curs pare fezabilă, în condiţiile în care creşterea peste aşteptări a necesarului de cheltuieli curente este acoperită prin veniturile suplimentare obţinute ca urmare a majorării proiecţiei PIB nominal şi prin diminuarea cheltuielilor de investiţii.

 

"Aşa cum a subliniat şi opinia CF la rectificarea precedentă, într-un an cu creştere a PIB mult peste prognoză şi cu deflator înalt este contraindicat ca deficitul să crească în termeni absoluţi. Dintr-o perspectivă mai amplă, considerând execuţia bugetului general consolidat pentru anul 2021, aceasta consemnează cea mai amplă revizuire în sus a veniturilor bugetare din istoria construcţiilor bugetare evaluate de Consiliul Fiscal, fără ca aceste evoluţii să conducă la o diminuare a deficitului bugetar, toate sumele suplimentare fiind alocate pentru cheltuieli. Această situaţie este sub-optimă, cu atât mai mult cu cât o parte din veniturile suplimentare încasate în anul curent sunt ciclice sau temporare (acestea din urmă având drept sursă principală impozite şi taxe amânate la plată în anul anterior), în timp ce o parte şi mai însemnată din sporul de cheltuieli a fost generată de creşteri de cheltuieli permanente", explică Consiliul Fiscal.

 

Conform sursei citate, construcţia bugetului pentru anul 2022 va fi un test sever având în vedere necesitatea de a concilia gestionarea situaţiilor foarte dificile cu care se confruntă România (criza sanitară, şocul preţurilor la energie, efecte ale tensiunilor pe pieţele internaţionale), care reclamă resurse adecvate, cu nevoia de consolidare bugetară, de reducere vizibilă a deficitului bugetar.

 

În acest context şi având în vedere dezideratele menţionate, Consiliul Fiscal subliniază din nou că este obligatoriu un control riguros al cheltuirii banului public, cheltuieli publice care să asigure bunuri publice de bază pentru cetăţeni (sănătate, educaţie etc.) şi care concomitent să ţină cont de constrângerile impuse de consolidarea bugetară, să fie combinate cu creşterea veniturilor fiscale. CF susţine că fără o creştere substanţială a veniturilor fiscale va fi practic imposibil să facem faţă la provocări actuale şi viitoare care privesc bugetul public, societatea românească.

 

De asemenea, se menţionează faptul că proiectul celei de-a doua rectificări bugetare prevede modificarea plafoanelor în termeni nominali ale indicatorilor specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2021 (stabilite iniţial prin Legea nr. 14/2021 şi apoi amendate cu ocazia primei rectificări bugetare prin OUG nr. 97/2021) după cum urmează: plafonul nominal al deficitului primar al BGC este diminuat cu 0,3 miliarde de lei până la

nivelul de 66,7 miliarde de lei; plafonul nominal al deficitului BGC este majorat cu 1,1 miliarde de lei până la nivelul de 84,9 miliarde de lei; plafonul nominal al cheltuielilor de personal ale BGC este majorat cu 1,1 miliarde de lei până la nivelul de 112,3 miliarde de lei; plafonul nominal al cheltuielilor totale ale BGC, exclusiv asistenţa financiară din partea UE şi a altor donatori, este majorat cu 8,7 miliarde de lei până la nivelul de 425,4 miliarde de lei.

 

Potrivit CF, creşterea repetată de-a lungul anilor prin derogare a plafoanelor pentru o parte a indicatorilor specificaţi în cadrul fiscal-bugetar, operată la majoritatea rectificărilor bugetare, arată persistenţa unor slăbiciuni majore în construcţia bugetelor publice în România, arbitrariu în reorientarea alocării unor cheltuieli, reguli fiscale naţionale ce pot fi eludate cu uşurinţă, ceea ce limitează rolul pe care acestea ar trebui să îl joace în orientarea politicii fiscal-bugetare.

 

În ceea ce priveşte indicatorii exprimaţi ca pondere în PIB, CF menţionează că aceştia s-au menţinut în limitele prevăzute iniţial prin Legea nr. 14/2021 (7,16% din PIB în cazul deficitului BGC, respectiv 9,8% din PIB în cazul cheltuielilor de personal ale BGC), ca urmare a majorării proiecţiei PIB nominal cu 15,4 miliarde lei faţă de estimarea de la prima rectificare. Proiectul de ordonanţă a Guvernului privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2021 stipulează derogările necesare de la regulile fiscale instituite de LRFB şi redefineşte plafoanele agregatelor bugetare în concordanţă cu nivelurile prevăzute în propunerea de rectificare.