România a avut un an nefavorabil pentru sectorul energetic, cu o producţie hidro mai mică cu 40% faţă de 2023 (ministru)

România a avut un an nefavorabil pentru sectorul energetic, extrem de secetos, cu o producţie hidro mai mică cu aproximativ 40% faţă de anul trecut, a declarat, joi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

El a subliniat că România importă aproximativ 2.700 de megawaţi, în contextul în care consumul este destul de ridicat, de 8.200 de megawaţi, iar producţia este redusă.

"Ne putem uita cu toţii pe site-ul Transelectrica şi să vedem că importăm undeva la 2.700 de megawaţi pentru că avem un consum destul de ridicat, de 8.200 de megawaţi şi o producţie redusă, în contextul unui an nefavorabil pentru sectorul energetic, extrem de secetos, un an cu o hidraulicitate mică, un an cu o producţie hidro cam cu 40% mai mică decât anul trecut, din ceea ce mi-a comunicat Hidroelectrica. După cum vedeţi, tragem de rezerva din lacurile de acumulare. Ea este încă la un nivel rezonabil, de peste 60%, dar suntem prudenţi noi - şi când spun noi mă refer în mod special la Dispecerul Energetic Naţional, în utilizarea acestei resurse. În rest, vedeţi când nu avem nici vânt, când sunt zile cu nori, când nu ne ajută nici apa. Din păcate, după ce ani de zile, din 2012, în mod special, România a închis mii de megawaţi producţie în bandă cărbune şi gaz, suntem în situaţia în care am devenit dependenţi de importuri - şi devreme, pentru că anul trecut eram în aceeaşi situaţie, ba chiar sunt mai mulţi megawaţi în sistemul energetic naţional anul acesta, cam cu 1.000 de megawaţi, inclusiv Grupul 5 Rovinari. Anul trecut am fost net exportatori, nu am avut aceste situaţii", a menţionat Sebastian Burduja, la conferinţa ZF Energie 2024.

Totodată, el a precizat că "întreaga regiune aleargă după energie", mai ales la vârful de consum de seara, motiv pentru care există presiune pe preţuri, inclusiv pe piaţa de echilibrare.

"Din păcate, vremea nu ne afectează doar pe noi, afectează toată regiunea - şi atunci întreaga regiune aleargă după energie, mai ales la vârful de consum de seara, ceea ce pune presiune pe preţuri, inclusiv pe piaţa de echilibrare. Este consecinţa a 30 şi ceva de ani în care, din păcate, România a investit prea puţin în sectorul energetic. Cred că după 1990 ne-am culcat pe ureche. Am trăi din hidrocentralele şi termocentralele construite acum decenii", a adăugat ministrul.

Potrivit acestuia, 10.000 de megawaţi în total, solar şi eolian, sunt finanţabili în prezent, o bună parte dintre aceste proiecte fiind deja în lucru.

"Eu cred că, în ultimul an şi jumătate, în mod special, vorbesc de mandatul meu, poate e valabil şi înainte, ne-am trezit, ne-am dat seama că stăm pe multe fonduri europene, PNRR, 1,6 miliarde euro, Fondul pentru Modernizare, vreo 14 miliarde - şi am reuşit să atragem către sistemul energetic undeva la 14 miliarde de euro, incluzând aici şi schema contractelor pentru diferenţă. Ne pregătim până la finalul lunii decembrie să avem contractele semnate pentru 1.500 de megawaţi. Datele arată bine, au fost primite multe oferte şi cred că preţul pe care ne vom închide, preţul de exercitare, va fi unul foarte competitiv şi bine că e aşa, pentru că timp de 15 ani de zile vrem ca acest preţ să fie nu doar stabil, dar să nu fie nici o povară pentru România şi să ne încadrăm în bugetul de 3 miliarde de euro. În plus, cred că sunt 10.000 de megawaţi în total, solar şi eolian, care sunt finanţabili în acest moment şi o bună parte dintre aceste proiecte sunt deja în lucru. Am şi pus în funcţiune proiecte finanţate din PNRR. De asemenea, avem 3.500 de megawaţi proiecte grupuri pe gaz. Includ aici investiţia privată de la Mintia, 1.700 de megawaţi, cu o perspectivă bună de a avea măcar parte din ea, 1.200 de megawaţi gata anul viitor, în 2025", a mai spus ministrul.