Comisia Europeană a adoptat un cadru revizuit privind ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare şi inovare
19 Octombrie 2022 AGERPRES
Cadrul CDI revizuit a fost adoptat în urma unei evaluări a normelor existente, lansată în 2019 ca parte a verificării adecvării ajutoarelor de stat.
Comisia Europeană a adoptat, miercuri, o comunicare revizuită referitoare la normele privind ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI), care stabileşte normele în temeiul cărora statele membre le pot acorda întreprinderilor ajutoare de stat pentru activităţile de CDI, asigurând în acelaşi timp condiţii de concurenţă echitabile, informează un comunicat de presă.
"Cadrul revizuit privind ajutoarele de stat adoptat astăzi (miercuri, n.r.) va facilita sprijinirea de către statele membre a activităţilor de cercetare, dezvoltare şi inovare, inclusiv a celor desfăşurate de întreprinderile mici şi mijlocii, asigurând, în acelaşi timp, că eventualele denaturări ale concurenţei sunt cât mai reduse. Modificările specifice introduse în normele europene vor sprijini tranziţia verde şi cea digitală în Europa, prin facilitarea investiţiilor public-private în inovarea şi cercetarea revoluţionare, precum şi în infrastructuri de testare şi experimentare", a declarat vicepreşedinta Comisiei Europene, Margrethe Vestager.
Cadrul CDI revizuit a fost adoptat în urma unei evaluări a normelor existente, lansată în 2019 ca parte a verificării adecvării ajutoarelor de stat. De asemenea, Comisia a efectuat o consultare amplă a tuturor părţilor interesate cu privire la textul revizuit propus al comunicării. În cadrul consultării s-au primit contribuţii din partea statelor membre, a asociaţiilor de întreprinderi şi de cercetare, a grupurilor de interese şi a întreprinderilor, a ONG-urilor şi a cetăţenilor.
Cadrul CDI revizuit include o serie de ajustări specifice pentru a simplifica şi a reflecta experienţa dobândită în urma aplicării cadrului CDI 2014, pentru a reflecta evoluţiile în materie de reglementare, economice şi tehnologice şi pentru a alinia normele relevante la priorităţile de politică actuale ale UE, cum ar fi Pactul verde european şi Strategia industrială şi cea digitală.
Potrivit Executivului comunitar, modificările vizate actualizează definiţiile existente ale activităţilor de cercetare şi inovare eligibile pentru sprijin în temeiul cadrului CDI. În special, modificările clarifică aplicabilitatea acestora în ceea ce priveşte tehnologiile digitale şi activităţile legate de digitalizare (de exemplu, supercalculul, tehnologiile cuantice, tehnologia blockchain, inteligenţa artificială, securitatea cibernetică, volumele mari de date şi cloud computingul sau tehnica de calcul la margine). Scopul este de a oferi securitate juridică statelor membre şi părţilor interesate, facilitând în acelaşi timp investiţiile în CDI care vor permite transformarea digitală în UE.
De asemenea, modificările permit sprijinul public pentru infrastructurile de testare şi experimentare necesare pentru dezvoltarea, testarea şi extinderea tehnologiilor. Scopul este de a facilita în continuare dezvoltarea rapidă şi eventuala implementare a tehnologiilor de vârf şi revoluţionare, în special de către întreprinderile mici şi mijlocii, facilitând în acelaşi timp tranziţia verde şi digitală a economiei UE şi contribuind la noua Agendă europeană pentru inovare.
În plus, modificările simplifică anumite norme pentru a facilita aplicarea practică a cadrului CDI şi a reduce eventualele sarcini administrative excesive pentru întreprinderi şi autorităţile publice. De exemplu, noile norme introduc un mecanism simplificat de stabilire a costurilor indirecte ale proiectelor de cercetare şi dezvoltare eligibile pentru sprijin în temeiul normelor privind ajutoarele de stat.
Cadrul CDI vizează facilitarea activităţilor de cercetare, dezvoltare şi inovare care, din cauza disfuncţionalităţilor pieţei, nu ar avea loc în lipsa sprijinului public. Acesta le permite statelor membre, în anumite condiţii, să ofere stimulentele necesare întreprinderilor şi comunităţii de cercetare pentru a efectua aceste activităţi şi investiţii importante în domeniu. Cadrul CDI aplică principiul neutralităţii tehnologice şi se referă, aşadar, la toate tehnologiile, industriile şi sectoarele, astfel încât să asigure că normele nu prevăd în avans căile de cercetare care ar conduce la noi soluţii pentru produse, procese şi servicii inovatoare.
"Cadrul revizuit privind ajutoarele de stat adoptat astăzi (miercuri, n.r.) va facilita sprijinirea de către statele membre a activităţilor de cercetare, dezvoltare şi inovare, inclusiv a celor desfăşurate de întreprinderile mici şi mijlocii, asigurând, în acelaşi timp, că eventualele denaturări ale concurenţei sunt cât mai reduse. Modificările specifice introduse în normele europene vor sprijini tranziţia verde şi cea digitală în Europa, prin facilitarea investiţiilor public-private în inovarea şi cercetarea revoluţionare, precum şi în infrastructuri de testare şi experimentare", a declarat vicepreşedinta Comisiei Europene, Margrethe Vestager.
Cadrul CDI revizuit a fost adoptat în urma unei evaluări a normelor existente, lansată în 2019 ca parte a verificării adecvării ajutoarelor de stat. De asemenea, Comisia a efectuat o consultare amplă a tuturor părţilor interesate cu privire la textul revizuit propus al comunicării. În cadrul consultării s-au primit contribuţii din partea statelor membre, a asociaţiilor de întreprinderi şi de cercetare, a grupurilor de interese şi a întreprinderilor, a ONG-urilor şi a cetăţenilor.
Cadrul CDI revizuit include o serie de ajustări specifice pentru a simplifica şi a reflecta experienţa dobândită în urma aplicării cadrului CDI 2014, pentru a reflecta evoluţiile în materie de reglementare, economice şi tehnologice şi pentru a alinia normele relevante la priorităţile de politică actuale ale UE, cum ar fi Pactul verde european şi Strategia industrială şi cea digitală.
Potrivit Executivului comunitar, modificările vizate actualizează definiţiile existente ale activităţilor de cercetare şi inovare eligibile pentru sprijin în temeiul cadrului CDI. În special, modificările clarifică aplicabilitatea acestora în ceea ce priveşte tehnologiile digitale şi activităţile legate de digitalizare (de exemplu, supercalculul, tehnologiile cuantice, tehnologia blockchain, inteligenţa artificială, securitatea cibernetică, volumele mari de date şi cloud computingul sau tehnica de calcul la margine). Scopul este de a oferi securitate juridică statelor membre şi părţilor interesate, facilitând în acelaşi timp investiţiile în CDI care vor permite transformarea digitală în UE.
De asemenea, modificările permit sprijinul public pentru infrastructurile de testare şi experimentare necesare pentru dezvoltarea, testarea şi extinderea tehnologiilor. Scopul este de a facilita în continuare dezvoltarea rapidă şi eventuala implementare a tehnologiilor de vârf şi revoluţionare, în special de către întreprinderile mici şi mijlocii, facilitând în acelaşi timp tranziţia verde şi digitală a economiei UE şi contribuind la noua Agendă europeană pentru inovare.
În plus, modificările simplifică anumite norme pentru a facilita aplicarea practică a cadrului CDI şi a reduce eventualele sarcini administrative excesive pentru întreprinderi şi autorităţile publice. De exemplu, noile norme introduc un mecanism simplificat de stabilire a costurilor indirecte ale proiectelor de cercetare şi dezvoltare eligibile pentru sprijin în temeiul normelor privind ajutoarele de stat.
Cadrul CDI vizează facilitarea activităţilor de cercetare, dezvoltare şi inovare care, din cauza disfuncţionalităţilor pieţei, nu ar avea loc în lipsa sprijinului public. Acesta le permite statelor membre, în anumite condiţii, să ofere stimulentele necesare întreprinderilor şi comunităţii de cercetare pentru a efectua aceste activităţi şi investiţii importante în domeniu. Cadrul CDI aplică principiul neutralităţii tehnologice şi se referă, aşadar, la toate tehnologiile, industriile şi sectoarele, astfel încât să asigure că normele nu prevăd în avans căile de cercetare care ar conduce la noi soluţii pentru produse, procese şi servicii inovatoare.
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
| Articol 1439 / 5623 | Următorul articol |
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Clifford Chance Badea a asistat consorțiul de bănci de investiții în legătură cu emisiunea de obligațiuni de 600 milioane Euro lansată de DIGI România
ANALIZĂ | Eurohold Bulgaria AD & Euroins Insurance Group AD vs România: 1-1 după prima încleștare la ICSID. Arbitrii au decis bifurcarea procedurii și vor analiza mai întâi efectele Acordului de denunțare a tratatelor bilaterale intra-UE. Urmează o fază preliminară decisivă - dacă România are dreptate, Tribunalul nu va avea jurisdicție, iar dosarul se oprește
PNSA, consultanții Five Elms Capital în runda de finanţare serie B a companiei Digitail Inc. | Echipă pluridisciplinară extinsă, coordonată de Florian Nițu (Partener M&A) și Diana Dobra (Managing Associate)
VIDEO-INTERVIURI ESENȚIALE | Horea Popescu, Managing Partner CMS Romania și Head of CEE Corporate M&A: De când coordonez practica de fuziuni și achiziții în CEE, este pentru prima dată când numărul tranzacțiilor din România este cel mai mare din regiune după primele nouă luni. A fost un an interesant din perspectiva private equity, însă investitorii strategici rămân în continuare cei de bază. Toate ariile de practică au fost foarte ocupate, dar finanțările și departamentul de Banking, cu mandate ce însumează 3 miliarde euro, ”poartă coroana” anul acesta
Cum arată, din interior, practica de Concurență de la 360Competition într-un an cu FDI intens, investigații tot mai tehnice și o presiune procedurală care schimbă regulile jocului | De vorba cu Adrian Șter (Managing Partner) despre axele de lucru care definesc practica, evaluarea corectă a riscului şi „linia de apărare” oferită clienţilor. Modelul senior-led bazat pe echipe compacte, rapiditate în decizii şi claritate în recomandări, arată de ce un boutique specializat e chemat frecvent acolo unde mandatele devin prea complicate pentru abordări standard
‘Leading lawyers’ in Romania | RTPR, NNDKP, CMS, TZA și PNSA au cei mai mulți avocaţi recomandaţi de IFLR 1000, ediția 2025. Ce firme sunt recomandate în practicile de M&A, Banking & Finance, Capital markets și Project development
Practica de Concurență de la Băncilă, Diaconu și Asociații își confirmă maturitatea prin claritate și execuție disciplinată, luciditate tactică și robustețe în decizie | De vorbă cu Claudia Grosu (Managing Associate) despre modul de lucru al unei echipe care anticipează, ordonează pașii esențiali și finalizează impecabil mandatele dificile
Într-un an cu investigații mai tehnice și presiune pe termene, DLA Piper România așază practica de Concurență pe trei piloni - oameni, metodă, ritm, astfel încât proiectarea strategiilor, controlul probelor și continuitatea între faze să producă cele mai bune rezultate | De vorbă cu membrii unei echipe sudate, condusă de lideri cu experiență și antrenată pe industrii sensibile, despre prudență juridică și curaj tactic, cooperare internă și rigoare probatorie, bazate pe înțelegerea fină a mediului de business și utilizarea tehnologiei ca multiplicator de acuratețe
CMS, alături de Buildcom EOOD la achiziția Argus în România. Echipă pluridisciplinară, cu Rodica Manea (Corporate M&A) și Cristina Reichmann în prim plan
Filip & Company a acordat asistență juridică companiei Instant Factoring în structurarea și implementarea unui parteneriat transfrontalier de securitizare în valoare de 30 de milioane EUR cu un fond din Luxemburg
Schoenherr a asistat fondatorii Calla Oradea în vânzarea unei participații majoritare către Integral Capital Group I Echipa, coordonată de Mădălina Neagu (partner)
Mușat & Asociații anunță cooptarea fostei președinte a Curții Supreme, Corina Corbu, în poziția de Partener Coordonator al Departamentului de Litigii | Gheorghe Mușat, Senior Partner: ”Este un mare câștig pentru firmă, pentru avocații firmei, pentru clienții firmei”
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...









RSS





