Avocații ZRVP analizează proiectul de lege, aflat pe agenda Parlamentului, care transpune în legislația națională Directiva (UE) 2019 ̸ 1023 privind restructurarea și insolvența. De vorbă cu Andreea Macașoi (Managing Associate) și Stan Tîrnoveanu (Senior Partner), numit de Legal 500 ”un guru al insolvenței”, despre legislație și proiecte, conduita juridică inovativă a echipei și riscul crescut de insolvență în această perioadă

Pe agenda parlamentarilor există în acest moment un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.Documentul transpune în legislația națională Directiva (UE) 2019/1023 privind restructurarea și insolvența.Proiectul de lege aduce schimbări semnificative în acest domeniu, având în vedere că prevede proceduri de prevenire a insolvenței mult mai clare și mult mai flexibile.

„Ca termen de comparație, în actuala formă a legii, mandatul ad-hoc este reglementat în cuprinsul a șase articole, în timp ce, procedura acordului de restructurare (care o înlocuiește pe cea a mandatului ad-hoc) este descrisă în proiectul de lege în cuprinsul a 13 articole. Din punct de vedere calitativ, prevederile referitoare la mandatul ad-hoc erau absolut incerte, drept dovadă cazuistica extrem de redusă în această materie. Modificările legislative privitoare la procedura concordatului preventiv permit menținerea unui echilibru în negocierile dintre creditori și debitor, drept consecință a efectului suspendării executărilor silite individuale. Logica acestui efect este de a permite realizarea unui plan de restructurare care să aibă în vedere bunurile importante ale debitorului pentru care, în cazul în care nu s-ar fi suspendat executările silite, exista riscul de a fi extrase din patrimoniul debitorului în vederea satisfacerii unei creanțe individuale. Mai mult, este important de observat că administratorul concordatar poate acorda suport, dacă este cazul, în negocieri, cu scopul realizării unui acord între debitor și creditori, cu respectarea unui tratament echitabil și care să permită, în funcție de situația concretă, o îndestulare superioară față de scenariul “următoarei alternative optime””, explică Stan Tîrnoveanu, Partener senior Zamfirescu Racoți Vasile & Partners.

---

Descoperă oportunitățile de recrutare de pe LegiTeam! GRATUIT.

---

Schimbarea legislativă se impune, lucru menționat și în nota de fundamentare a proiectului de lege, în care se arată că cele două cadre de restructurare preventivă existente în forma actuală a Legii insolvenței nr. 85/2014 (mandatul ad-hoc și concordatul preventiv) sunt fie nefuncționale, fie nu asigură un cadru real de co-interesare a creditorilor importanți și de care depinde posibilitatea de redresare a afacerii debitorilor, procedurile  fiind foarte puțin accesate.

Avocatul ZRVP subliniază faptul că proiectul de lege își propune reglementarea unor instrumente de prevenire a insolvenței, astfel încât acestea să fie mai clare, mai accesibile și mai flexibile, prin instituirea unei proceduri noi de pre-insolvență (acordul de restructurare preventivă, în locul mandantului ad-hoc) și, respectiv, prin restructurarea procedurii preexistente, mai complexă, a concordatului preventiv.  

„Dezideratul propunerii legislative este de a stimula intervenția prevențională, pentru a atenua, pe cât posibil, riscul de contaminare a mediului de afaceri, salvarea de afaceri și locuri de muncă, respectiv estomparea temerii de eșec care poate bloca apariția unor noi afaceri. Elementul definitoriu în procedurile de prevenire a insolvenței este opțiunea debitorului de a se restructura prin proceduri minimal judiciare, în cazul existenței stării de dificultate. Această noțiune de stare de dificultate este o instituție totalmente nouă, definită în concordanță cu Directiva (UE) 2019/1023 și care presupune o afectare temporară a activității ce generează o amenințare reală și gravă la adresa capacității viitoare a debitorului de a-și  plăti datoriile la scadență, dacă nu sunt luate măsuri adecvate”, nuanțează Stan Tîrnoveanu.

Expertul atrage atenția că sintetic, trebuie înțeles că acordul de restructurare este o instituție minim invazivă, în care debitorul aflat în stare de dificultate, dar care poate  face față plăților curente, solicită acordul creditorilor pentru restructurarea afacerii si creanțelor, în vederea evitării riscului apariției stării de insolventa. „Caracteristic procedurii este că nu este nevoie de suspendarea procedurilor execuționale, iar afacerea rămâne sub controlul debitorului. Pentru a preveni o posibilă stare de insolvență viitoare relativ previzibilă, sunt necesare măsuri organizatorice și financiare care pot consta chiar în anumite reduceri de creanțe, cu condiția asigurării unui tratament echitabil și a existenței acordului creditorilor ale căror creanțe sunt afectate”, detaliază avocatul.

În acest nou context legislativ, procedura acordului de restructurare ajunge în fața instanței de judecată la final, exclusiv în momentul în care acordul de restructurare a fost aprobat de creditorii afectați, judecătorul fiind cel care verifică legalitatea aplicării procedurii.

„Procedura concordatului preventiv, în forma propusă prin Proiectul legislativ, este o procedură mult mai formalistă, presupune apelarea la o procedură judiciară din momentul declanșării sale, permite suspendarea de drept a executărilor silite pe o durată de 4 luni, pentru negocieri, urmând ca instanța să verifice condițiile legale, inclusiv existența aprobărilor necesare din partea creditorilor în vederea omologării planului de restructurare. În concluzie, procedurile de prevenire a insolvenței trebuie privite din altă perspectivă decât procedurile de insolvență, întrucât sunt facultative, deci la dispoziția debitorului, presupun păstrarea controlului afacerii de către debitor, asigură un tratament echitabil, uneori chiar mai avantajos decât în procedurile de insolvență și permit restructurarea afacerii în vederea prevenirii unei insolvențe posibil a se instala într-un viitor relativ rezonabil (până la 24 de luni)”, punctează Partenerul ZRVP.

De asemenea, proiectul de lege aduce modificări substanțiale concordatului preventiv, apte să amplifice încrederea creditorilor în acest mecanism de prevenție, prin instituirea unor cerințe de vot echilibrate și prin crearea unui cadru mai fezabil pentru finanțarea afacerii debitorului.

„Dacă, sub auspiciile Legii insolvenței nr. 85/2014, în forma actuală, era necesar un procent de 75% din valoarea totală a creanțelor acceptate și necontestate pentru aprobarea concordatului preventiv, potrivit Proiectului de lege, cerințele de vot sunt mai apropiate de cele prevăzute în procedura de reorganizare, deja cunoscute profesioniștilor din domeniul insolvenței. Până la acest moment, în procedurile de pre-insolvență accesul debitorilor la surse de finanțare era extrem de redus, existând o reticență semnificativă din partea creditorilor în a acorda astfel de finanțări. Proiectul de lege estompează acest inconvenient prin protejarea finanțărilor noi, dar și prin instituirea unui privilegiu care să asigure prioritate la plată. De asemenea, proiectul de lege prevede că executările silite se suspendă de drept la deschiderea procedurii concordatului, pentru patru luni, însă, în cazul prelungirii acestei durate, creditorii au la îndemână anumite garanții specifice (e.g. ridicarea suspendării). Noua reglementare oferă deci o protecție mai adecvată pentru creditori, dar și un avantaj necesar pentru debitori, dându-le acestora din urmă posibilitatea de a purta negocieri fără a resimți presiunea executărilor silite individuale. Modificările aduse la Proiectul de lege în materia concordatului preventiv sunt inspirate și din procedura reorganizării, procedură “matură”, care s-a dovedit funcțională. Credem că remediile aduse de proiectul legislativ conferă, cel puțin la nivel teoretic, pârghiile necesare pentru eficientizarea procedurilor de prevenire a insolvenței, iar, cu timpul, vom putea evalua și componenta practică”, argumentează Stan Tîrnoveanu.

Intră pe portalul de concurență pentru mai multe articole referitoare la proiectele avocaților din această arie de practică

Sunt necesare reglaje fine în proiectul de lege

Partenerul ZRVP este de părere că alinierea legislației naționale la Directiva (UE) 2019/1023 creează, la nivel teoretic, cadre eficiente de restructurare preventivă. Astfel, accesarea acestora, în practică, va releva cel mai probabil, necesitatea unor reglaje fine în materia procedurilor preventive, un element fundamental fiind înțelegerea adecvată a unor instituții inovative implementate prin transpunerea directivei. „De exemplu, există posibilitatea ca instanța să permită salvarea planului și să dispună totodată și anumite despăgubiri pentru unii creditori, dacă votul creditorilor nu a fost viciat prin existența unor creanțe nereale”, susține avocatul.

Noul cadru legislativ oferă o imagine cu privire la procedurile de insolvență mult mai conturată, având în vedere că vechiul cadru legislativ a intrat în vigoare în 2014. „Coordonata pur procedurală a insolvenței considerăm că ar trebui reanalizată prin prisma unor reaprecieri a prevederilor legale care s-au dovedit a nu fi cele mai benefice procedurii. Cu titlu de exemplu, ar trebui clarificate regimul și atribuțiile administratorului judiciar în perioada de observație și reorganizare, câtă vreme nu s-a ridicat dreptul de administrare al debitorului. Prevederile referitoare la suspendarea drepturilor acționarilor sau asociaților pot fi considerate ca excesive”, avertizează Stan Tîrnoveanu.

În plus, în privința instituției administratorului special, deși legea prevede atribuțiile sale, nu instituie nicio sancțiune în cazul încălcării acestora. „De asemenea, credem că reglementarea sistematică a competențelor adunării generale a creditorilor poate fi benefică. La acest moment, atribuțiile adunării sunt răspândite în tot cuprinsul legii insolvenței, nefiresc, cu atât mai mult cu cât competențele comitetului creditorilor sunt prevăzute metodic, într-un singur articol. Mai mult, pentru acțiunile în anularea actelor frauduloase sau în atragerea răspunderii pentru intrarea în insolvență, legiuitorul a prevăzut legitimitate procesuală activă subsidiară pentru comitetul creditorilor. Ar trebui însă să se prevadă un termen în care comitetul să poată formula acțiunea, de minim trei luni, de la data la care acestuia îi este adusă la cunoștință împrejurarea că administratorul sau lichidatorul judiciar nu o va formula. Iar exemplele pot continua”, completează avocatul.

---

---

Echipa de insolvență a ZRVP este formată din zece avocați și este coordonată de Stan Tîrnoveanu, partener senior, catalogat drept „alegerea numărul 1 a băncilor în procedurile de insolvență”(Chambers Europe, 2012).

Abordarea avocaților în proiectele în care este implicată societatea de avocați ZRVP presupune o analiză a aspectelor juridice care țin, mai degrabă, de înțelegerea anumitor instituții definitorii altor ramuri de drept și, numai în subsidiar, particularităților pe care procedura insolvenței le presupune.

Esențială este capacitatea de înțelegere a fenomenului juridic și economic, pentru a se putea lua măsurile necesare de evitare a exercitării abuzive sau inadecvate a drepturilor de către organele procedurii.

„Mandatele gestionate de ZRVP în materia insolvenței au impus o conduită juridică inovativă care a presupus un rezultat pozitiv pentru clienți și chiar obținerea unor soluții ale Curții Constituționale sau Înaltei Curți de Casație și Justiție în decizii interpretative ale dispozițiilor legale, de reconsiderare a prevederilor legale și a practicii în domeniu”, amintește Stan Tîrnoveanu.  

La rândul său, Andreea Macașoi, avocat colaborator coordonator ZRVP, susține faptul că, în domeniul insolvenței, orice speță are particularitatea ei, iar orice problemă trebuie abordată în funcție de circumstanțele specifice atât din perspectivă juridică, dar și din perspectivă de business.

„Capacitatea avocatului de a se situa la confluența dintre domeniul juridic și cel economic este esențială, numai o privire de ansamblu poate crea cadrul propice de a obține o soluție favorabilă. A practica avocatura în acest domeniu implică să fii un bun litigant și să poți anticipa eventuala strategie a adversarilor, cu atât mai mult cu cât consorțiul procesual în dosarele de insolvență este destul de extins. Un efort profesional important îl presupune însă și activitatea din afara instanței de judecată, inclusiv înțelegerea fenomenului economic și de business pentru a putea identifica vehiculul juridic și cele mai bune argumente care să conducă la obținerea celui mai bun rezultat pentru client, fie el creditor sau debitor. Dacă un dosar de drept comun are o evoluție, în principiu, clară, cel puțin din perspectiva actelor ce procedură care trebuie îndeplinite sau din perspectiva etapelor procesuale, în dosarele de insolvență elementul surpriză este mult mai accentuat, iar evoluția mult mai imprevizibilă. Aceasta și pentru că debitorul este un organism viu, a cărui funcționalitate cunoaște anumite restrângeri legale. De aici și dinamica procedurilor de insolvență care obligă avocatul să se reinventeze, să fie creativ cu fiecare mandat nou. Poate părea copleșitor, dar niciun drum nu este anevoios dacă îl parcurgi cu pasiune și dacă îl privești ca pe o oportunitate de a evolua”, mai spune Andreea Macașoi.

           --------------------------------------------------------------
           ------------------------------------------------------------


Mandate complexe, de la jucători de talie grea

În ceea ce privește proiectele dificile în care ZRVP s-a implicat anul trecut, Partenerul firmei dă ca exemplu mandatele în care echipa coordonată de Andreea Macașoi a acordat consultanță juridică și a reprezentat, în mod constant, investitori români și străini interesați de achiziționarea activelor sau preluării business-ului societăților supuse Legii insolvenței.

În prezent, echipa Andreei acordă servicii juridice unuia dintre cei mai mari producători din industria grea din Europa, constând în gestionarea litigiilor pentru securizarea achiziției activelor unei societăți aflată în insolvență. Valoarea achiziției a fost de ordinul zecilor de milioane de euro, cu o perspectivă de investiții de sute de milioane de euro.

De asemenea, echipa Andreei a acordat asistență juridică unuia dintre creditorii din procedura concordatului preventiv a Blue Air Aviation S.A. Mandatul ZRVP a constat în formularea unor acțiuni cu scopul de a proteja drepturile creditorului disident și propunerea unei interpretări inovative a textelor de lege privind creanțele contestate.

În plus, echipa coordonată de Alexandru Iorgulescu a continuat acordarea asistenței integrate în toate problemele ce vizează procedura insolvenței (contestații, participarea în forurile creditorilor, negociere cu chiriașul ancoră, asistență în legătură cu planul de reorganizare)  pentru un sindicat de creditori implicat în insolvența unuia dintre cele mai mari centre comerciale din România în vederea recuperării unor creanțe de peste 65.000.000 euro.

„Un succes notabil înregistrat anul trecut constă în obținerea respingerii cererilor de deschidere a procedurii insolvenței formulate împotriva mai multor societăți parte a unui important grup farmaceutic din București”, arată Stan Tîrnoveanu.

--------------------------------------------------------------

→   The Legal 500 EMEA, ediția 2022 | Cele mai bune firme de avocatură din România, în 15 arii de practică. ȚZA se menține în fruntea ierarhiei, NNDKP, Filip & Company, RTPR și PNSA - pe prima bandă în mai multe arii de practică. Multe nume noi printre avocații considerați ‘Leading individuals’, ‘Next Generation Partners’ și ‘Rising Stars’

--------------------------------------------------------------

Crește riscul de insolvență

Experții ZRVP consideră că agenții economici au reușit să depășească efectul generat de pandemie, bineînțeles că și cu suportul, mai mult sau mai puțin reușit, al măsurilor economico-juridice luate de statul român. „Dacă, în contextul pandemic, s-a manifestat o rezistență și o adaptabilitate a agenților economici, ultimele evenimente generate de măsurile restrictive ale Uniunii Europene împotriva Rusiei pot face ca activitatea economică să devină impredictibilă. Scumpirea energiei electrice, a combustibilului, a materiei prime, a materialelor, etc. poate avea ca rezultat imposibilitatea de acoperire a costului de lansare a unui nou ciclu de producție cu sumele rezultate din vânzarea produselor realizate în ciclul anterior. Anticipăm că situația economică va putea conduce la o restrângere a pieței și la creșterea riscului de insolvență. În principiu, un risc mai mare de insolvență credem că ar putea apărea în domeniile în care scumpirea energiei electrice, a materiei prime, a materialelor, poate avea impact major asupra activității datorită ponderii acestora în costuri. Indirect și celelalte domenii pot fi afectate prin contracția pieții”, atrage atenția Partenerul ZRVP.

De altfel, după primul trimestru din acest an, avocații au sesizat apariția unor cazuri de insolvență în rândul unor categorii de companii care, anterior, apăreau ca protejate de orice risc. „Cu titlu de exemplu, companiile care activează în domeniul producției agricole. În principiu, toate  societățile în cazul cărora produsul finit are în componența lui costuri consistente cu energia și materia primă sunt afectate serios. Industriile cu adaos mare cu creativitate consistentă sunt protejate”, comentează Stan Tîrnoveanu.