Schimbările importante din legislația achizițiilor publice, explicate de Raluca Mihai, Partener Voicu & Filipescu | La ce ar trebui să fie atente firmele și autoritățile contractante. Proiecte, clienți, practică și dosare aflate în lucru

O serie de schimbări importante au intervenit, în ultimul timp, în domeniul achizițiilor publice. Pe fondul acestor modificări semnificative, avocații vin cu o serie de clarificări menite să ușureze viața firmelor implicate frecvent în proceduri de achiziții publice.Voicu & Filipescu este una dintre casele de avocatură cu o activitate complexă în această arie de practică. De altfel, în ultimul an, volumul de muncă al avocaților specializați în achiziții publice s-a mărit simțitor, iar proiectele pe care experții le-au avut de soluționat s-au rafinat foarte mult.

În contextul modificărilor recente aduse legislației aplicabile domeniului achizițiilor publice, avocații anticipează o diversificare a proiectelor, dar și o creștere a gradului de complexitate a spețelor pe care trebuie să le soluționeze.

Raluca Mihai, Partener Voicu & Filipescu, subliniază faptul că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2020 (“O.U.G. nr. 23/2020”) a adus o nouă reformă a legislației aplicabile domeniului achizițiilor publice.
„Legiutorul român a considerat că se impune modificarea și completarea actelor normative cu impact asupra sistemului achizițiilor publice, pornind de la premisele perfecționării și flexibilizării acestuia, clarificării anumitor concepte și îndreptării unor erori, cu luarea în considerare a sensului urmărit de legislația europeană în domeniu”, puntează avocatul.

Dintre cele mai importante modificări aduse de O.U.G. nr. 23/2020, partenerul Voicu & Filipescu nominalizează obligativitatea ca informațiile indicate de operatorii economici ca fiind confidențiale să fie însoțite de dovada care le conferă acest caracter, în caz contrar nemaisubzistând obligația autorității contractante de a nu dezvălui informațiile indicate de operatori economici ca fiind confidențiale; dar și clarificarea și eliminarea situațiilor artificiale de excludere de la o procedură de atribuire în ceea ce privește plata impozitelor, taxelor și contribuțiilor la bugetul general consolidat.

Noul cadru legislativ oferă candidaților/ofertanților, care au participat la pregătirea procedurii de atribuire, posibilitatea de a demonstra că implicarea lor în pregătirea acesteia nu poate denatura concurența, înainte de a fi excluși din procedura de atribuire.

În plus, intervine necesitatea justificării de către autoritatea contractantă a măsurilor pe care aceasta le ia pentru a se asigura că participarea unui candidat/ofertant la procedura de atribuire nu este de natură a denatura concurența, justificare care se realizează în cuprinsul raportului procedurii.

De asemenea, intervine impunerea unor termene clare în care autoritatea contractantă are obligația de întocmi raportul procedurii (în cazul Legii nr. 98/2016)/de a stabili oferta câștigătoare (în cazul Legii nr. 99/2016), detaliate în funcție de tipurile de proceduri de atribuire și stabilirea unui termen specific în care autoritatea/enitatea contractantă are obligația de a reface raportul procedurii de atribuire în cazul în care s-a dispus reevaluarea ofertelor ca urmare a unei soluții emise de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor/instanța de judecată: maxim 20 de zile lucrătoare de la data comunicării deciziei prin care s-a dispus reevaluarea.

Otată cu adoptarea noilor reglementări definirea noțiunii de „modificare substanțială” a unui contract de achiziție publică/acord-cadru/contract sectorial/acord-cadru sectorial apare ca fiind modificarea prin care respectivul contract/acord-cadru prezintă caracteristici care diferă în mod substanțial față de cele cuprinse în documentul semnat inițial. Trebuie menționat că rămân aplicabile cele patru condiții reglementate de la început de Legea nr. 98/2016, respectiv Legea nr. 99/2016 pentru verificarea caracterului substanțial al unei modificări.

„Noțiunea de “modificare substanțială” a unui contract de achiziție publică/acord-cadru/contract sectorial/acord-cadru sectorial a fost definită ca fiind modificarea prin care respectivul contract/acord-cadru prezintă caracteristici care diferă în mod substanțial față de cele cuprinse în documentul semnat inițial. Au rămas aplicabile cele patru condiții reglementate de la început de Legea nr. 98/2016, respectiv Legea nr. 99/2016 pentru verificarea caracterului substanțial al unei modificări. Prin completarea definiției noțiunii de “modificare substanțială” a fost transpusă definiția completă din Directiva 24/2014 privind achizițiile publice. Cu toate acestea, opinăm în sensul că definiția este susceptibilă de interpretări, existând posibilitatea ca unii dintre participanții la procedurile de achiziție publică să încerce să utilizeze acest aspect în favoarea lor”, subliniază Raluca Mihai.

Schimbări importante apărute ca urmare a noilor prevederi legislative sunt și:  obligația operatorilor economici de a înștiința părțile cauzei cu privire la formularea unei cereri de intervenție voluntară; corelarea prevederilor referitoare la soluționarea litigiilor în instanța de judecată cu modificarea competenței adusă prin Legea 212/2018; introducerea unor prevederi clare în ceea ce privește constituirea cauțiunii pentru formularea contestațiilor în fața CNSC, precum și modalitatea de restituire a recipisei de constituire a cauțiunii, termenul de soluționare a acestor cereri și căile de atac și termenele de formulare a acestora; eliminarea cauțiunii pentru contestațiile formulate pe cale judiciară; simplificarea controlului ex ante, intervenția ANAP în procesul de achiziție publică de la nivelul autorității contractante realizându-se o singură dată, prin emiterea avizului conform, exclusiv prin SEAP.

„Considerăm că noile modificări legislative urmăresc atât transpunerea corectă a prevederilor relevante din Directiva privind achizițiile publice 2014/24/UE, cât și clarificarea unor concepte și îndreptarea unor erori. Aceste modificări erau necesar a fi adoptate mai ales în contextul în care la 24.01.2019 Comisia Europeană a aprobat declanșarea unei acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor (punere în întârziere) privind neconformitatea punerii în aplicare a Directivelor 2014/23/UE, 2014/24/UE și 2014/25/UE pentru mai multe state, printre care și România”, declară Raluca Mihai.



Avocatul explică faptul că O.U.G. nr. 23/2020 a modificat Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în domeniul achizițiilor publice, precum și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 98/2017 privind funcția de control ex ante al procesului de atribuire a contractelor/ acordurilor-cadru de achiziție publică, a contractelor/ acordurilor-cadru sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii.

„Din modalitatea în care sunt formulate noile prevederi, precum și cu luarea în considerare a scopului urmărit de legiuitor, se poate remarca faptul că, punerea în aplicare a acestora ar trebui să conducă la simplificarea, flexibilizarea, transparența și predictibilitatea procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică și sectorială. Cu toate acestea, pentru a putea avea o perspectivă clară în privința impactului concret al noilor reglementări asupra modalității de desfășurare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică și sectorială, este necesar să treacă o perioadă mai lungă de timp în care acestea să fie aplicate. Numai odată cu practica vor apărea și eventualele puncte slabe sau aspecte ce trebuie îmbunătățite”, precizează expertul.


Raluca Mihai apreciază că inițiativa legiuitorului de a clarifica aspectele referitoare la procedura restituirii cauțiunii, precum și corelarea dispozițiilor privind competența cu modificările aduse prin Legea 212/2018, este extrem de binevenită, luând în considerare că prevederile anterioare ale Legii nr. 101/2016 erau de natură să conducă la neclarități și la dezvoltarea unei practici neunitare în domeniu.

Totodată, instituirea obligației operatorilor economici de a proba caracterul confidențial al documentelor cuprinse în ofertă se va dovedi extrem de eficientă în combaterea practicilor nejustificate ale unor ofertanți care se foloseau de această pârghie pentru a declara întreaga ofertă ca fiind confidențială. În această situație, în mod evident era îngreunată sau chiar restricționată posibilitatea altor operatori economici de a formula cerere de intervenție voluntară în cauză.

„Ca primă vulnerabilitate indicată, Legea nr. 101/2017 nu este clară în ceea ce privește cuantumul taxei de timbru judiciar ce trebuie achitată în cazul formulării unei plângeri împotriva unei decizii a CNSC. Apreciem că sunt argumente atât pentru aplicarea prevederilor cu caracter general din art. 27 din O.U.G. nr. 80/2013, conform caruia orice alte acţiuni sau cereri neevaluabile în bani, cu excepţia celor scutite de plata taxei judiciare de timbru potrivit legii, se taxează cu 20 lei, dar poate fi avut în vedere și art. 16 din O.U.G. 80/2013, potrivit căruia în materia contenciosului administrativ, cererile introduse de cei vătămaţi în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorităţi administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege se taxează după cum urmează: cererile pentru anularea actului sau, după caz, recunoaşterea dreptului pretins, precum şi pentru eliberarea unui certificat, a unei adeverinţe sau a oricărui altui înscris - 50 lei; cererile cu caracter patrimonial, prin care se solicită şi repararea pagubelor suferite printr-un act administrativ - 10% din valoarea pretinsă, dar nu mai mult de 300 lei. Rămâne de văzut în practică cum va fi lămurită această problemă și dacă se va crea rapid o practică unitară a curților de apel în acest sens”, punctează specialistul.

Avocatul atrage atenția că unele dintre modificările introduse de O.U.G. 23/2020 fac deja obiectul unor excepții de neconstituționalitate.

Astfel, potrivit site-ului oficial (www.avp.ro), Instituția Avocatul Poporului a publicat un comunicat privind sesizarea Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate referitoare la prevederile art. IV pct. 26 din O.U.G. nr. 23/2020 (conform cărora nerespectarea termenelor prevăzute de Legea 101/2016 ori a dispoziţiilor cuprinse în Legea 101/2016 privind soluţiile ori măsurile ce pot fi dispuse de instanţă constituie abatere disciplinară şi se sancţionează conform legii). „În motivare, Avocatul Poporului a specificat că prin articolul sus-menționat se instituie o nouă abatere disciplinară doar pentru judecătorii ce alcătuiesc completurile specializate în achiziții publice, instituindu-se astfel o discriminare în cadrul aceleiași categorii profesionale, prin raportare la ceilalți judecători. De asemenea, Avocatul Poporului consideră că nu există nicio justificare obiectivă rezonabilă pentru care o abatere disciplinară a judecătorilor să fie reglementată în cuprinsul altei legi decât cea privind statutul judecătorilor. În plus, Avocatul Poporului a constatat lipsa solicitării avizului Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul procedurii de adoptare a O.U.G. nr. 23/2020, aviz  necesar în scopul respectării prevederilor Constituției”, arată Raluca Mihai.

Mai mult, potrivit unor articole de specialitate în domeniu, Tribunalul Timiș a admis într-un dosar recent cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. IV pct. 22 din O.U.G. nr. 23/2020 referitoare la modalitatea de taxare a cererilor introduse la instanțele judecătorești.

„Potrivit sesizării, cerința rezervării unui avans de 2% din valoarea contractului doar pentru analiza pe fond de către o instanță judecătorească a unei cereri privind legalitatea unui act din procedură - în condițiile în care este de notorietate că întregul profit al operatorilor economici din executarea unui contract de achiziție gravitează între 3% și 10% - reprezintă în realitate o suprimare aproape absolută a accesului la justiție. Am sublinia aici că, spre deosebire de contestațiile formulate pe cale administrativ-jurisdicțională, contestațiile formulate pe cale judiciară se taxează conform regulilor prevăzute la soluționarea litigiilor în instanța de judecată – 2% din valoarea estimată a contractului de achiziție publică, dar nu mai mult de 100.000.000 Lei, iar recursul se taxează cu 50% din această taxă (autoritățile contractante care formulează recurs sunt scutite de taxa judiciară de timbru). De asemenea, este eliminată cauțiunea pentru contestațiile formulate pe cale judiciară, aceasta rămânând aplicabilă însă în cazul contestațiilor formulate în fața CNSC. Analizând practic aceste modificări și ideea de opțiune între a formula contestație pe cale administrativ-jurisdicțională sau pe cale judiciară, ar părea mai eficient din punct de vedere al costurilor implicate să optezi pentru prima variantă. Cauțiunea constituită la dispoziția Consiliului se poate recupera destul de repede, dacă nu introduce autoritatea contractantă cerere în solicitarea de despăgubiri în termen de 30 de zile de când rămâne decizia definitivă, pe când taxa de timbru achitată pentru soluționarea contestației pe cale judiciară de către tribunal se recuperează de la partea adversă (nu de la bugetul de stat, unde rămâne achitată) doar dacă se câștigă în mod definitiv litigiul”, precizează partenerul Voicu & Filipescu.

Avocatul este de părere că unele dintre modificările introduse de O.U.G. nr. 23/2020 sunt susceptibile de a fi criticate, fiind extrem de importantă monitorizarea evoluției acestor critici și conformarea cu interpretările oferite de organismele abilitate în domeniu.

Intră pe portalul de concurență pentru mai multe articole referitoare la proiectele avocaților din această arie de practică

Important pentru firme

În lumina noilor reglementări aduse prin O.U.G. 23/2020, firmele care participă în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică sau sectorială ar trebui să aibă în vedere mai multe aspecte.
Astfel, în ceea ce privește caracterul confidențial al documentelor ofertei, ar trebui ca ofertanții să identifice argumentele și documentele justificative care să vină în sprijinul demonstrării acestui caracter, în funcție de specificul activității și al licitațiilor la care participă în mod uzual; având în vedere că prevederile legale nu menționează modalitatea concretă în care demonstrarea caracterului confidențial al documentelor ofertei ar trebui să se realizeze, recomandăm operatorilor economici să procedeze la solicitarea unor clarificări în acest sens din partea autorităților contractante, în măsura în care documentația de atribuire nu oferă detalii suplimentare în acest sens.

De asemenea, noile schimbări legislative dau posibilitatea candidaților/ofertanților care au participat la pregătirea procedurii de atribuire de a demonstra că implicarea lor în pregatirea acesteia nu poate denatura concurența, înainte de a fi excluși din procedura de atribuire. În plus, soluționarea contestațiilor care au ca obiect actele emise de autoritățile contractante în legătură cu o achiziție directă nu intră în competența CNSC.

Firmele mai trebuie să aibă în vedere faptul că celelalte părțile ale cauzei trebuie să fie înștiințate cu privire la formularea unei cereri de intervenție voluntară; în practică, în toate situațiile în care am asistat ofertanți declarați câștigători în formularea cererilor de intervenție, am procedat oricum la comunicarea acestora către celelalte părți implicate, din rațiuni logice de aplicare a principiului contradictorialității și soluționării cu celeritate a dosarelor; dar și că termenele pentru soluționarea contestațiilor de către CNSC sunt stabilite în zile lucrătoare (și nu calendaristice, ca până acum), iar termenul pentru soluționarea contestației pe cale de excepție a fost prelungit.

În condițiile în care a fost eliminată cauțiunea pentru formularea contestației pe cale judiciară, se poate proceda la o analiză comparativă în ceea ce privește calea aleasă pentru formularea contestației. Avocatul punctează că, din punct de vedere al costurilor implicate, este mai avantajoasă formularea contestației pe cale administrativ-jurisdicțională decât pe cale judiciară. De asemenea, specialistul amintește că cererea de restituire a cauțiunii trebuie depusă atât la CNSC, cât și la autoritatea contractantă după expirarea termenului de 30 de zile de la data rămânerii definitive a deciziei CNSC.

„Prin noua legislație, sunt aduse completări în legătură cu măsurile adoptate de către operatorii economici care se află într-una dintre situațiile de excludere pentru a-și demonstra credibilitatea. Considerăm utilă stabilirea unor criterii pe care autoritățile contractante să le ia în considerare atunci când evaluează măsurile prezentate de operatorii economici pentru demonstrarea credibilității, și anume: gravitatea și circumstanțele particulare ale infracțiunii sau abaterii avute în vedere. De asemenea, în spiritul aplicării principiului transparenței, autoritățile contractante au îndatorirea de a transmite operatorului economic o expunere a motivelor care au condus la adoptarea deciziei de excludere a acestuia din procedura de atribuire”, explică specialistul.

Important pentru autoritățile contractante

Modificările care au intervenit în legislație trebuie avute în vedere și de către instituțiile care pornesc proceduri de achiziții publice.

În primul rând, autoritățile contractante trebuie să aibă în vedere respectarea termenelor clare în care au obligația de întocmi raportul procedurii (în cazul Legii nr. 98/2016)/de a stabili oferta câștigătoare (în cazul Legii nr. 99/2016), detaliate în funcție de tipurile de proceduri de atribuire.

Totodată, autoritățile contractante au obligația de a oferi o justificare în privința măsurilor pe care acestea le iau pentru a se asigura că participarea unui candidat/ofertant la procedura de atribuire nu este de natură a denatura concurența, justificare care se realizează în cuprinsul raportului procedurii.

„Extrem de important este și că a fost stabilit un termen exact în care autoritatea/entitatea contractantă are obligația de a reface raportul procedurii de atribuire în cazul în care s-a dispus reevaluarea ofertelor ca urmare a unei soluții emise de CNSC/instanța de judecată: maxim 20 de zile lucrătoare de la data comunicării deciziei prin care s-a dispus reevaluarea. Nu în ultimul rând, autoritățile contractante au obligația de a publica contestația în integralitate în SEAP, eliminându-se restricția de a nu publica informațiile pe care operatorul economic le precizează ca fiind confidențiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală”, subliniază avocatul.

Echipa de avocați din cadrul Voicu & Filipescu axată pe achiziții publice este formată din cinci menbri, iar aceștia sunt coordonați de Av. Raluca Mihai – Partener în cadrul firmei.

Practica societății de avocatură Voicu & Filipescu acoperă întreaga gamă de consultanță juridică, comercială și strategică pentru consorțiile/asocierile care participă la procedurile de licitație, autoritățile contractante, contractanții din sectoarele majore în care sunt utilizate parteneriate publice private, în special transporturi/ drumuri, construcții, infrastructură urbană, utilități publice, protecția mediului, deșeuri.

De  asemenea, o parte importantă a practicii relevante este reprezentată de furnizarea de asistență juridică în procedurile inițiate de clienți pentru contestarea deciziilor de atribuire emise de autoritățile contractante, în fața Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor și în instanțele de judecată.

„Principalul avantaj al clienților care ar alege să lucreze cu societatea de avocatură Voicu & Filipescu este acela că vor beneficia de servicii complete, oferite de profesioniști ai dreptului, cu o arie de expertiză extrem de vastă, preocupați să înțeleagă nevoile și așteptările clienților și să depună toate diligențele în vederea atingerii rezultatului așteptat.Credem și susținem cu tărie onestitatea în relația cu clienții, astfel ca nu vom amăgi clientul cu câștigarea unui proiect care nu are șanse, dar putem evident să facem tot posibilul să urmărim interesul clientului. De asemenea, un plus al echipei noastre este acela că, am reușit de fiecare dată să înțelegem tehnicalitățile din spatele specificațiilor minime dintr-un caiet de sarcini și să construim argumente și/sau apărări cu rată ridicată de succes. În acest sens ne-a ajutat mult colaborarea strânsă cu clientul, faptul că, lucrând de atâția ani împreună cu clientul cunoaștem bine business-ul și domeniul acestuia, dar a contat desigur și proactivitatea noastră în a exploata orice resursă disponibilă pentru a demonstra temeinic ce urmăream în licitația respectivă”, declară Raluca Mihai.

Avocatul arată că, în proiectele de acest tip, cele mai multe probleme practice apar în procesul contestării documentației de atribuire, dar și a rezultatelor procedurilor de achiziție publică.

„Avocații Voicu & Filipescu au acordat asistență și reprezentare juridică clienților atât în fața CNSC, cât și în fața instanțelor de judecată competente, pe parcursul parcurgerii întregului sistem de remedii, până la obținerea unei decizii/hotărâri definitive.  Licitațiile implică un grad înalt de complexitate tehnică, de aceea clienții noștri ne solicită din ce în ce mai mult să întelegem particularitățile de acest gen ale procedurilor de atribuire, confruntându-se cu descalificări din punct de vedere al neconformității tehnice a ofertelor depuse sau declararea câștigătoare a ofertelor concurenților care nu îndeplinesc specificațiile minime tot din punct de vedere tehnic. În plus, expertiza avocaților specializați din cadrul societății noastre de avocatură a fost solicitată și în privința analizării detaliate a documentațiilor de atribuire, precum și în faza de pregătire a ofertelor”, menționează partenerul Voicu & Filipescu.

Portofoliul Voicu & Filipescu include clienți asistați vreme de mai mulți ani, unii chiar de peste 10 - 15 ani. Clienții în domeniul achizițiilor publice sunt în general companii cu capital străin, nume foarte cunoscute în domeniile în care acestea activează.

Sectoarele vizate de clienții Voicu & Filipescu sunt diverse și sunt corelate cu domeniile de activitate ale acestora, de la proceduri pentru achiziția de echipamente medicale și produse din industria chimică, pâna la proceduri ce vizează lucrări complexe din domeniul infrastructurii și resurselor naturale. Firma de avocatură oferă servicii extinse clienților, care în multe rânduri debutează cu analize incipiente de piață și identificarea oportunităților de investiții în România incluzând aspecte tehnice implicate de procedurile reglementate de achizitii publice dar și reprezentări în instanță în cadrul unor contestări ale rezultatelor.

„Se poate observa o mai mare cerere din partea clienților în zona de litigii, însă și în zona de consultanță au existat solicitări diverse și punctuale. Am putea considera că raportul consultanță/litigii din aria de practică a achizițiilor publice la nivelul Voicu & Filipescu este de 60-40”, precizează Raluca Mihai.


Dintre proiectele pe care specialiștii firmei de avocatură le-au încheiat cu succes trebuie nominalizat cel care a vizat asistența juridică și reprezentarea pentru un furnizor mondial de tehnologii și produse de igienă sanitară în legătură cu depunerea unei contestații împotriva rezultatelor licitației organizate de Universitatea Tehnică Cluj pentru furnizarea de produse de curățare/dezinfectanți. Serviciile furnizate au inclus revizuirea și redactarea documentației de licitație și reprezentarea cu succes a clientului în fața Consiliului Național pentru soluționarea contestatiilor și a instanțelor competente. De altfel, Voicu & Filipescu acordă asistență și reprezentare continuă pentru acest client în legătură cu multiple licitații organizate de diverse spitale publice din România.

„În licitațiile de acest gen, considerând natura produselor atribuite – soluțiile dezinfectante – au existat o mulțime de implicații tehnice în ceea ce privește caracteristicile produselor și autorizațiile necesare de la autoritățile române pentru a distribui asemenea produse pe piață. Analiza acestor proiecte implică de cele mai multe ori mai mult decât cunoștințe juridice, trebuie să fii deschis să înveți și înțelegi lucruri noi, să ai rol de detectiv pentru a căuta și corobora informații, și să fii capabil să pui totul cap la cap pentru a câștiga un caz mai tehnic. Într-una din aceste licitații, a trebuit să dovedim că un important competitor al clientului nostru a folosit declarații și informații false în oferta sa tehnică pentru a încerca să îndeplinească cerințele minime tehnice din Caietul de Sarcini”, susține Raluca Mihai.

De asemenea, firma a oferit asistență juridică și reprezentare pentru un furnizor important de soluții, echipamente și servicii medicale, parte a unui important conglomerat originar din SUA într-o serie de proceduri de achiziții publice prin care spitalele românești de stat din întreaga țară au contractat furnizarea, proiectarea, instalarea și punerea în funcțiune a dispozitivelor medicale, inclusiv echipamente de imagistică prin rezonanță magnetică (RMN) și echipamente de tomografie computerizată (CT). Serviciile prestate includ asistență în contestațiile depuse de client împotriva documentației de atribuire inechitabile și restrictive și, respectiv, pentru descalificarea abuzivă sau declararea drept câștigători a unor ofertanți concurenți neconformi.

„Un dosar dificil soluționat cu succes de avocații noștri a presupus asistarea și reprezentarea clientului în fața Curții de Apel și a Înaltei Curți de Casație și Justiție în cadrul unui dosar de contestare de către un alt ofertant a rezultatului licitației de atribuire a unui echipament de imagistică cu rezonanță magnetică (RMN) organizată de Ministerul Sănătății printr-un acord de împrumut cu BERD, în cadrul căreia clientul nostru a fost declarat câștigător. Specificul acestui proiect a fost dat de faptul că, licitația nu a fost organizată conform legislației clasice pe achiziții publice, ci conform regulilor și procedurilor BERD, iar ofertantul concurent contestator a încercat să folosească prin analogie decizii de jurisprudentță din licitații clasice. Presiunea a fost ridicată și din perspectiva faptului că, se contestă atribuirea unui contract încheiat de 2 ani de zile, cu echipamente livrate, instalate și în funcțiune”, punctează avocatul.

În plus, Voicu & Filipescu a asistat o companie olandeză importantă pe piața de profil în contestarea rezultatului de atribuire într-o procedură pentru atribuirea de lucrări de proiectare și execuție pentru protecția și reabilitarea litoralului Mării Negre. Procedura a fost organizată de Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, a avut o valoare considerabilă de 84 milioane de euro și a presupus o dificultate tehnică destul de mare. „Având în vedere că specificațiile tehnice ale caietului de sarcini erau impracticabile sau depășite, urmare a schimbării condițiilor de pe teren, clientul nostru și-a adaptat în consecință oferta tehnică, și a trebuit să demonstrăm necesitatea acestor adaptări și modificări care nu reprezentau oferta alternativă sau neconformitate tehnică a ofertei”, explică expertul.


Raluca Mihai menționează că, anul acesta, avocații Voicu & Filipescu specializați în achiziții au pe masa de lucru mai multe dosare de reprezentare în fața CNSC (Consiliul Național de Soluționare a Constațiilor). De asemenea, sunt implicați în dosare de instanță pentru proceduri din domeniul achizițiilor de echipamente medicale și de soluții de dezinfectanți, ca urmare a unor proceduri de achiziții organizate de autorități precum Universitatea Tehnică din Cluj, Spitalul de Urgență din Timișoara, Spitalul Carol Davila, Spitalul Militar.

 „Așa cum precizam mai sus, dificultățile vin din faptul că, procedurile sunt foarte tehnice și, pentru a asigura caștigul pentru clientul nostru, a trebuit să înțelegem cum funcționează un RMN sau impactul PH-ului asupra pielii și suprafețelor curățate dintr-o soluție dezinfectantă calificată ca biocid”, declară avocatul.