Comisia Europeană: România are nevoie de un cadru legislativ stabil pentru sectorul eolian offshore

 

El a participat la conferinţa online Bucharest Forum, organizată de Institutul Aspen.

 

Potrivit lui Mayet, cu câteva săptămâni în urmă, Comisia a propus un plan legat de schimbările climatice, care prevede reducerea cu cel puţin 55% a emisiilor până în 2030 şi creşterea ponderii energiei regenerabile de la 32% în prezent la 65% până în 2030.

 

"În România există una dintre cele mai mari regiuni producătoare de energie eoliană onshore, în Dobrogea, şi există un potenţial foarte mare în sectorul eolian offshore, astfel că trebuie să avem grijă să existe un cadru legislativ stabil şi predictibil, pentru a atrage cât mai multe investiţii. Comisia Europeană se află în dialog cu autorităţile române pentru a stabili un cadru legislativ optim", a spus oficialul european.

 

În sprijinul acestei idei există şi un studiu al Băncii Mondiale, potrivit căruia România are un potenţial eolian offshore uriaş, de peste 70.000 de MW, şi ar putea ajunge în cinci ani la nivelul Mării Britanii în acest sector, afirma, în iulie, Niculae Havrileţ, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.

 

"Există o oportunitate uriaşă pentru România în sectorul de offshore wind (turbine eoliene pe mare - n.r.). Există un potenţial de 22 de GW (20.000 de MW - n.r.) în turbine cu fundaţie fixă, pe fundul mării, respectiv 50.000 de MW în fermele eoliene de tip floating (plutitoare - n.r.). Acestea ar putea face ca România să devină în scurt timp, chiar începând cu 2025, exportator net de energie", a precizat Havrileţ.

 

Potrivit acestuia, costurile aceste tehnologii au scăzut foarte mult, iar România ar putea ajunge din urmă Marea Britanie în doar cinci ani.

 

"Exista un studiu al Băncii Mondiale, care arată că România are o oportunitate uriaşă. Se face o comparaţie cu Marea Britanie, iar studiul arată că succesul înregistrat de Marea Britanie în acel sector, vreme de 20 de ani, se poate atinge în prezent, în România, cu actuala tehnologie, mult îmbunătăţită şi cu un cost redus, am putea atinge o dezvoltare similară, apropiată, în cinci ani", a mai spus oficialul ministerial.

 

România şi-a asumat atingerea unei ţinte de 30,7% privind ponderea energiei regenerabile în anul 2030, faţă de nivelul de 24% stabilit ca target pentru 2020 şi atins încă din 2017.