Camera Deputaţilor: 32 de proiecte respinse, unele intrate în circuitul parlamentar din 2010

 

O iniţiativă legislativă care are ca obiect de reglementare procedura insolvenţei persoanelor fizice este cel mai vechi proiect respins, acesta fiind intrat în circuitul parlamentar în 2010. Un alt proiect respins a fost iniţiat în 2013 şi se referă la crearea cadrului normativ necesar pentru interzicerea exploatării masei lemnoase de pe terenurile care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate privată până la retrocedarea efectivă a acestora.

 

Două proiecte din 2014 respinse de deputaţi se referă la modificarea Codului penal şi a Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie în sensul prevederii interzicerii dreptului de a mai exercita o funcţie publică în cazul persoanelor care comit una sau mai multe infracţiuni de corupţie, infracţiuni asimilate sau în legătură directă cu infracţiunile de corupţie şi infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.

 

Au fost respinse şi două proiecte din 2015 care modificau Codul de procedură penală referitor la arestul la domiciliu, respectiv la incriminarea întreprinderii de acţiuni împotriva persoanelor sau bunurilor săvârşite de una sau mai multe persoane împreună, în scopul schimbării ordinii constituţionale ori a îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat.

 

Deputaţii au respins, în urma reexaminării solicitate de preşedintele României, Legea pentru aprobarea Programului carne de porc din fermele româneşti care prevede instituirea unui ajutor de stat pentru producătorii din sectorul porcinelor, dar şi Legea care prevedea că elevii din unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară vor beneficia de două ore de activităţi de sport pe săptămână, introducând şi posibilitatea ca orele de educaţie fizică să fie predate de către profesorii din învăţământul primar.

 

De asemenea, au fost respinse două proiecte de modificare a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, dar şi un proiect de modificare a Legii privind înfiinţarea Institutului Român pentru Drepturile Omului, declarate neconstituţionale în integralitate de către Curtea Constituţională.

 

Deputaţii au mai respins Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 104/2017 privind parteneriatul public-privat, precum şi proiectul pentru modificarea Legii 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului care prevede extinderea contractelor aferente activităţii sportive şi la alte funcţii din cadrul cluburilor, având în vedere că, în prezent, ele sunt aplicabile doar în cazul sportivilor, antrenorilor, medicilor, asistenţilor medicali, maseurilor, kinetoterapeuţilor şi cercetătorilor.

 

O altă propunere legislativă respinsă de referă la modificarea Codului fiscal în sensul ca autovehiculele second-hand achiziţionate din afara ţării să poată fi revândute în România doar de către persoanele juridice, urmând ca persoanele fizice să poată achiziţiona un singur autovehicul second-hand, o dată la doi ani, pentru folosinţă proprie.

 

Totodată, au fost respinse: propunerea legislativă care completa legea privind achiziţiile publice, introducând în procedurile de achiziţie publică pentru lucrările de infrastructură de transport un criteriu suplimentar referitor la salarizarea personalului antreprenorului; proiectul care stabilea că, în situaţia în care contravenientul nu are domiciliul sau sediul, după caz, pe teritoriul României, plângerea se depune la judecătoria în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta; propunerea legislativă privind reorganizarea activităţii de medicină legală în sensul liberalizării acesteia; proiectul privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ordinului Bioinginerilor din România.

 

Deputaţii au mai respins iniţiativa legislativă a fostului ministrul al finanţelor Eugen Teodorovici care implementa un mecanism de plată defalcată a TVA, proiectul privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război şi proiectul de modificare a Codul silvic în sensul ca tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea sau scoaterea din rădăcini fără drept de arbori, puieţi, lăstari din fondul forestier naţional şi din vegetaţia forestieră să nu fie considerată infracţiune silvică.

 

Alte proiecte respinse se referă la modificarea Legii cetăţeniei române, în sensul instituirii unei proceduri pentru redobândirea acesteia de către persoanele care au renunţat la ea "ca urmare a presiunilor şi abuzurilor regimului comunist", la completarea Codul Muncii pentru a da dreptul părinţilor de a beneficia de zile libere plătite, în situaţiile excepţionale, pe perioada suspendării temporare a cursurilor şcolare, precum şi la reglementarea cadrului legal pentru înfiinţarea şi funcţionarea, pe lângă casele de copii şi centrele de plasament, a atelierelor sau centrelor de ucenicie destinate exclusiv învăţării şi practicării unor meserii, cu preponderenţă tradiţionale, de către copiii aflaţi în aceste centre, cu vârste cuprinse între 16 şi 18 ani.