Parlamentul European face apel la o reglementare strictă a platformelor online

 

Trei propuneri au adunat o majoritate de voturi din partea eurodeputaţilor pentru o mai bună supervizare a marilor platforme. Dezbaterea a avut loc în contextul în care reţelele de socializare, utilizate inclusiv pentru a difuza mesaje care îndeamnă la ură, sunt arătate cu degetul în Franţa pentru rolul lor în asasinarea profesorului Samuel Paty.

 

Practic, PE solicită norme adaptate exigenţelor viitoare privind serviciile digitale, inclusiv platformele şi pieţele online, şi un mecanism obligatoriu pentru a combate conţinutul ilegal online.

 

Eurodeputaţii au votat două "rapoarte de iniţiativă legislativă" separate, în care i se solicită Comisiei Europene să abordeze şi să combată deficienţele actuale din mediul online prin pachetul său de măsuri legate de Actul legislativ privind serviciile digitale, se arată într-un comunicat al PE.

 

Eurodeputaţii consideră că toţi furnizorii de servicii digitale din afara Uniunii trebuie să respecte normele din Actul legislativ privind serviciile digitale dacă serviciile lor sunt destinate şi consumatorilor sau utilizatorilor din Uniune.

 

Trebuie stabilit un mecanism obligatoriu de notificare şi de acţiune, astfel încât utilizatorii să poată informa intermediarii online în legătură cu activităţi sau conţinuturi online care ar putea fi ilegale. Astfel, intermediarii ar putea să reacţioneze rapid şi să fie mai transparenţi în ceea ce priveşte măsurile pe care le iau în legătură cu conţinutul potenţial ilegal. Utilizatorii ar trebuie să poată folosi o cale de atac printr-un organism naţional de soluţionare a litigiilor.

 

Parlamentul solicită să se facă o diferenţă clară între conţinutul ilegal şi conţinutul dăunător (regimul de răspundere juridică ar trebui să se aplice "conţinutului ilegal" numai conform prevederilor din legislaţia europeană sau naţională).

 

Platformele nu ar trebui să folosească filtre de încărcare sau orice altă formă de control ex-ante pentru conţinutul dăunător sau ilegal. Decizia finală privind caracterul legal sau ilegal al conţinutului ar trebui să fie luată de un organism judiciar independent şi nu la nivel privat, susţin eurodeputaţii.

 

Conţinutul dăunător, discursul de incitare la ură şi dezinformarea ar trebui combătute prin obligaţii mai stricte în materie de transparenţă. De asemenea, cetăţenii trebuie sprijiniţi să dobândească şi cunoştinţe în domeniul mass-mediei şi în cel digital în ceea ce priveşte diseminarea acestui tip de conţinut.

 

Principiul conform căruia "ceea ce este ilegal offline este ilegal şi online", precum şi protecţia consumatorilor şi a utilizatorilor ar trebui să devină "principiile directoare" ale viitorului act legislativ privind serviciile digitale, mai spune Parlamentul European.

 

Platformele şi serviciile de intermediere online vor trebui să identifice şi să îndepărteze mai repede şi mai bine afirmaţiile false şi comercianţii necinstiţi, de exemplu pe cei care vând online echipamente medicale false sau produse periculoase, aşa cum s-a întâmplat în timpul pandemiei de COVID-19.

 

Eurodeputaţii solicită, de asemenea, să se introducă un nou principiu "cunoaşte-ţi clientul". Potrivit acestuia, platformele trebuie să verifice şi să oprească activitatea companiilor frauduloase care îşi folosesc serviciile pentru a-şi vinde produsele şi conţinutul ilegal sau nesigur.

 

Trebuie, de asemenea, propuse norme specifice pentru a împiedica, şi nu doar a corecta, disfuncţionalităţile pieţei cauzate de marile platforme. Astfel, se vor deschide pieţele şi pentru noiu-veniţi, inclusiv pentru IMM-uri şi companiile nou-înfiinţate.

 

Eurodeputaţii doresc ca utilizatorii să aibă mai mult control asupra a ceea ce văd online, inclusiv să aibă posibilitatea de a renunţa complet la organizarea conţinutului, şi să depindă mai puţin de algoritmi. Publicitatea personalizată trebuie să fie reglementată mai mult în favoarea formelor de publicitate mai puţin intruzive şi contextualizate, care necesită mai puţine date şi nu depind de o interacţiune anterioară a utilizatorilor cu un anumit conţinut. Eurodeputaţii solicită, de asemenea, Comisiei să evalueze opţiuni pentru reglementarea publicităţii personalizate, inclusiv o eliminare treptată care să ducă la o interdicţie.

 

Viitorul Act legislativ privind serviciile digitale ar trebui să asigure şi dreptul de a folosi servicii digitale în mod anonim ori de câte ori este posibil. În fine, pentru a asigura respectarea noilor norme, Comisia ar trebui să analizeze cum s-ar putea înfiinţa un organism european care să supravegheze şi să aplice amenzi.

 

Într-o a treia rezoluţie nelegislativă, care se concentrează pe aspectele legate de drepturile fundamentale, se solicită ca eliminarea conţinutului să fie "diligentă, proporţională şi nediscriminatorie" pentru a garanta libertatea de exprimare şi de informare, precum şi viaţa privată şi protecţia datelor. Eurodeputaţii subliniază că generarea de conţinut personalizat bazată pe vulnerabilităţile personale este problematică, la fel şi răspândirea discursurilor de incitare la ură şi dezinformarea. Ei cer transparenţă cu privire la politicile de monetizare ale platformelor online.

 

Autorităţile americane au lansat de asemenea marţi o acţiune juridică împotriva Google pentru abuz de poziţie dominantă, semna al unei neîncrederi tot mai mari faţă de giganţii tech.

 

"Europa a făcut mai mult decât orice alt continent pentru a reglementa lumea digitală. Însă chiar şi aici încă e Vestul Sălbatic. Nu combatem activităţile ilegale online cu aceeaşi rigoare ca în lumea reală", a denunţat eurodeputatul creştin-democrat Kris Peeters (PPE).

 

Comisia Europeană lucrează la o nouă legislaţie ('Digital Services Act' şi 'Digital Market Act') care ar urma, pe de o parte, să elimine afirmaţiile instigatoare la ură sau dezinformarea pe internet şi să le impună marilor platforme reguli de transparenţă şi responsabilitate şi, pe de altă parte, să ofere UE noi instrumente de concurenţă pentru a evita abuzurilor de poziţie dominantă în economia digitală, reaminteşte AFP.

 

Conform unor documente ajunse în presă în ultimele săptămâni, executivul european şi-ar dori în special să limiteze puterea GAFA (acronim care desemnează Google, Amazon, Facebook şi Apple) şi a altor câtorva mari grupuri, în principal americane. Bruxellesul ar fi stabilit o listă neagră de practici neconforme care ar putea fi strict limitate sau chiar interzise.

 

Comisia Europeană ar lua în considerare în special să interzică preinstalarea obligatorie de aplicaţii pe telefoanele mobile şi calculatoare, faptul de a scoate în faţă produse ale propriului grup în rezultatele pe internet sau chiar magazinele online impuse din oficiu, cum ar fi Apple Store sau Google Play.

 

Noua reglementare ar aduce la zi Directiva privind comerţul electronic, în prezent depăşită, care reglementează încă afacerile pe internet în contextul în care ea datează din 2000, când Facebook nu exista şi când Google apăruse doar de doi ani.