Chisăliţă (AEI): Mixul energetic al României trebuie să conţină în viitor energie nucleară mică şi mare

Mixul energetic viitor al României trebuie să conţină energie nucleară mică şi mare, iar din acest punct de vedere este foarte important să dezvoltăm o strategie prin care să se evidenţieze rolul important pe care energia nucleară (inclusiv SMR - Reactoare Modulare Mici) poate să-l joace în asigurarea necesarului de energie electrică sigură, conform unei opinii publicată, luni, de Asociaţia Energia Inteligentă (AEI).

"Peste douăzeci de state, printre care şi România, au chemat sâmbătă, într-o declaraţie comună la COP28, la triplarea capacităţilor de energie nucleară la nivel mondial până în 2050 în raport cu 2020, în scopul reducerii dependenţei de cărbune şi gaz. Asta după ce, la nivelul UE, cu greu, s-a acceptat trecerea energiei nucleare în taxonomie şi plasarea acesteia ca şi combustibil de tranziţie în anul 2022 (...) Este foarte important să conştientizăm că, în perspectiva anului 2050, necesarul de energie electrică securitară a României, şi care poate asigura flexibilitate între variabilitatea producţiei de energie electrică din surse regenerabile şi volatilitatea consumului (care va fi bazat în mare parte pe energie electrică), poate fi rezolvată doar cu reactoare nucleare mici, în absenţa energiei electrice produse din cărbune şi gaz. În aceeaşi perspectivă, încălzirea marilor aglomerări urbane se poate baza pe energia termică furnizată de aplicaţiile nucleare mici - SMR, posibil de amplasat în proximitatea localităţilor", este de părere Dumitru Chisăliţă, preşedintele AEI.

În viziunea specialistului, România trebuie să dezvolte o strategie prin care să se statueze rolul important pe care energia nucleară (inclusiv SMR) poate să îl joace în viitor în ceea ce priveşte asigurarea necesarului de energie electrică sigură, echilibrarea sistemelor energetice bazate pe energie regenerabilă şi mai ales încălzirea locuinţelor din marile aglomerări urbane.

"Această strategie trebuie să fie însoţită de planuri de implementare stricte care să garanteze securitatea persoanelor şi bunurilor care se găsesc în apropierea capacităţilor de producţie. Oamenii au nevoie de energie electrică şi căldură în mod continuu şi la un preţ acceptabil. Dezvoltarea unor sisteme energetice care pot genera preţuri mici, dar care nu-ţi asigură necesarul de energie atunci când ai nevoie, nu sunt compatibile cu cerinţele societăţii de astăzi (...) Disputa cu privire la modul de tratare a energiei nucleare în UE, privind modul în care Europa intenţionează să avanseze către o energie mai curată, a fost tranşată în favoarea dezvoltării capacităţilor de producere a energiei nucleare în viitor. Din fericire, conceptele inginereşti au reuşit să detroneze opiniile politicienilor şi să prevină situaţii critice viitoare, dar şi să vină cu soluţii securitare privind modul în care UE îşi asigură sursele de energie pe măsură ce se doreşte îndepărtarea de gazul rusesc, şi modul în care industria UE poate avea preţuri accesibile la energie pentru a concura cu SUA şi China", susţine Chisăliţă.

Conform datelor citate de AEI, pe baza World Nuclear Association, la început de noiembrie 2023, aproximativ 60 de reactoare erau deja în construcţie în întreaga lume şi alte 110 sunt planificate să se realizeze, majoritatea reactoarelor aflate în construcţie sau planificate fiind în Asia.

În prezent, există aproximativ 440 de reactoare nucleare care funcţionează în 33 de ţări, cu o capacitate combinată de aproximativ 390 GWe. În 2022, acestea au furnizat 2545 TWh, echivalentul a aproximativ 10% din electricitatea mondială.